3ra-1096/18 — anularea răspunsurilor, încălcarea dreptului privind accesul la informatie, repunerea în drepturile îngrădite si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1096/18

Prima instanță: Jud. Drochia, sediul Glodeni (jud. A. Țihonschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș)

Î N C H E I E R E

15 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Tatiana Vieru

judecătorii: Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iurie Grecu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva

Primăriei satului Ciuciulea și Primarului satului Ciuciulea, Ilie Calistru, intervenient

accesoriu Natalia Buzdugan cu privire la anularea răspunsurilor, repunerea în drepturile

îngrădite la accesul la informație și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 27 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins

apelul declarat de Iurie Grecu și s-a menținut hotărârea din 1 decembrie 2017 a

Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni,

c o n s t a t ă :

La 17 mai 2016 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei satului Ciuciulea și Primarului satului Ciuciulea, Ilie Calistru, intervenient

accesoriu Natalia Buzdugan cu privire la anularea răspunsurilor, repunerea în drepturile

îngrădite la accesul la informație și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 15 aprilie 2016 a depus cerere în

adresa Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni, prin care a solicitat prezentarea

informației privind CV-ul și copia diplomei de studii a Nataliei Buzdugan, care a fost

angajată în funcția de director al Casei de Cultură s. Ciuciulea, pentru a se convinge că

aceasta corespunde funcției.

A menționat că, la 14 aprilie 2016 a primit răspunsul nr. 106, prin care Primarul Ilie

Calistru a refuzat prezentarea informației solicitate. Nefiind de acord cu răspunsul dat,

la 21 aprilie 2016 a depus cerere prealabilă, solicitând repetat prezentarea informației.

Însă, prin răspunsul nr. 124 din 12 mai 2016, la fel i s-a refuzat în accesul la informație

și prezentarea actelor solicitate.

În urma concretizării cerințelor, reclamantul Iurie Grecu a solicitat anularea

răspunsurilor nr. 106 din 18 aprilie 20116 și nr. 124 din 12 mai 2016, eliberate de către

1

Primarul satului Ciuciulea, repunerea în drepturile îngrădite și repararea prejudiciului

moral cauzat în mărime de 30 000 de lei.

Prin hotărârea din 15 iulie 2016 a Judecătoriei Glodeni, acțiunea depusă de Iurie

Grecu a fost respinsă ca nefondată. S-a încasat de la Iurie Grecu în beneficiul Primăriei

satului Ciuciulea cheltuielile de judecată în sumă de 1 500 de lei. S-a încasat de la Iurie

Grecu în beneficiul Primarului satului Ciuciulea, Ilie Calistru cheltuielile de judecată în

sumă de 1 500 de lei.

Prin decizia din 15 decembrie 2016 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Iurie Grecu și s-a menținut hotărârea din 15 iulie 2016 a Judecătoriei

Glodeni. S-a încasat de la Iurie Grecu în beneficiului Primarului Ilie Calistru

cheltuielile pentru serviciile de asistență juridică suportate în cadrul instanței de apel în

sumă de 500 de lei.

Prin decizia din 24 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

declarat de către Iurie Grecu, s-a casat decizia din 15 decembrie 2016 a Curții de Apel

Bălți și s-a remis cauza la rejudecare în Judecătoria Drochia, sediul Glodeni, în alt

complet de judecată.

Prin hotărârea din 1 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni,

acțiunea depusă de Iurie Grecu a fost respinsă. S-a încasat de la Iurie Grecu în

beneficiul Primăriei satului Ciuciulea cheltuielile de judecată în sumă de 1 500 de lei.

Ulterior, la 27 martie 2018, Iurie Grecu a invocat excepția de neconstituționalitate,

solicitând sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova în vederea controlului

constituționalității prevederilor art.3 din Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția

datelor cu caracter personal.

Prin încheierea din 27 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins demersul

lui Iurie Grecu cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate.

Prin decizia din 27 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat

de Iurie Grecu și s-a menținut hotărârea din 1 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia,

sediul Glodeni.

La data de 27 iunie 2018, Iurie Grecu a declarat recurs împotriva deciziei din 27

martie 2018 a Curții de Apel Bălți și asupra încheierii aceleiași instanțe, din aceeași

dată, prin care a fost respins demersul cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, o

consideră neîntemeiată și nefondată din considerentele ce urmează. Instanța de apel

incorect a stabilit și elucidat circumstanțele cauzei, precum și a aplicat eronat normele

de drept material.

La fel, a menționat că instanța de judecată s-a expus în mod selectiv și unilateral pe

marginea cererii de apel cât și nu a dat o apreciere justă și obiectivă circumstanțelor

cauzei și probelor prezentate în acest sens.

A specificat că, instanțele ierarhic inferioare au aplicat arbitrar prevederile art.4

alin. (1), art. 7, art. 15, art. 21, art. 34 alin. (1), (2) din Constituția Republicii Moldova.

A mai adăugat că, verificarea constituționalității normelor contestate este de

competența exclusivă a Curții Constituționale.

A susținut că, în speță au fost întrunite toate cerințele legale privind admiterea

demersului referitor la ridicarea excepției de neconstituționalitate.

2

Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond cu trimiterea cauzei la rejudecare. Totodată, a mai

solicitat, casarea încheierii contestate și emiterea unei decizii prin care să fie admis

demersul cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate.

În conformitate cu prevederile art. 429 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

recursul împotriva deciziei se consideră declarat și împotriva încheierilor, chiar dacă

acestea au fost emise după pronunțarea hotărârii atacate cu recurs.

În temeiul art. 121 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată poate

ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cerere de chemare în judecată sau

cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs

împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 27 martie 2018.

Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la data de 15 mai 2018.

Astfel recursul declarat la data de 27 iunie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Iurie Grecu, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie

un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul

XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

3

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că,

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Iurie Grecu, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

Totodată, luând în considerare prevederile art. 121 alin. (5) din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs precizează că, solicitarea recurentului cu privire la ridicarea

excepției de neconstituționalitate nu poate fi examinată.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Iurie Grecu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

4