3ra-1183/19 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-1183/19

prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni (E. Tverdohleb)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Al. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

ÎNCHEIERE

02 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Primăria satului Drepcăuți,

raionul Briceni,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Neaun Galina, Chitaigorod Vitalie, Ceban Vladimir împotriva Primăriei satului

Drepcăuți, raionul Briceni cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Primăria satului Drepcăuți, raionul Briceni și a fost

menținută hotărârea din 29 noiembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni,

c o n s t a t ă

La 31 iulie 2018 Neaun Galina, Chitaigorod Vitalie, Ceban Vladimir au

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Drepcăuți, raionul

Briceni cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii au indicat că la 08.06.2018 prin intermediul

reprezentantului lor Proca Vasile, s-au adresat către Primăria s. Drepcăuți, r. Briceni

cu cerere pentru a primi certificatul privind lipsa sau existența restanțelor față de

buget referitor la terenurile agricole deținute în proprietate.

Cererea în cauză a fost recepționată de către Primăria s. Drepcăuți la

08.06.2018, fapt certificat prin avizul poștal.

Reclamanții au considerat că refuzul primarului satului Drepcăuți de a

răspunde la adresările lor și de a elibera certificatele solicitate, este ilegal.

Au solicitat reclamanții recunoașterea ca fiind ilegale inacțiunile Primăriei s.

Drepcăuți în neeliberarea certificatelor privind lipsa sau existența restanțelor față de

buget a contribuabililor și obligarea Primăriei s. Drepcăuți, r. Briceni de a elibera

certificatele privind lipsa sau existența restanțelor față de buget a contribuabilului.

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni

acțiunea a fost admisă; Primăria s. Drepcăuți, r. Briceni a fost obligată de a elibera

pe numele Galinei Neaun, Vitalie Chitaigorod și Ceban Vladimir certificatele

privind lipsa sau existența restanțelor față de buget a contribuabilului.

Primăria s. Drepcăuți, r. Briceni a declarat apel împotriva hotărârii din 29

noiembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni , solicitând casarea acesteia și

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de Primăria satului Drepcăuți, raionul Briceni și a fost menținută hotărârea

din 29 noiembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni.

Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată hotărârea primei instanțe care

consideră că reclamanților le-a fost încălcat dreptul la petiționare, prin faptul că nu

au primit nici iun răspuns la cerere și nici nu le-au fost eliberate certificatele

solicitate.

Instanțele au notat că reclamanții, fiind proprietarii terenurilor agricole, sunt

în drept de a solicita orice informație referitor la terenurile deținute în proprietate

privată. Deoarece reclamanții i-au încredințat lui Proca Vasile de a le vinde

terenurile ce le aparțin și de a primi de la organele competente, inclusiv de la

primărie toate actele necesare, instanțele au concluzionat că acestea tot este în drept

de a solicita orice informație despre terenurile date.

La 24 iulie 2019 Primăria s. Drepcăuți, r. Briceni a depus recurs împotriva

deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că în cazul în care Primăria s. Drepcăuți nu

deține datele necesare pentru eliberarea documentelor solicitate, nu are sens în a o

obliga de a emite vreun act.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data

de 10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

2

administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a

recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului

administrativ.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale. Conform avizului de recepție, Primăria s. Drepcăuși a prmit

copia deciziei instanței de apel la data de 17 iunie 2019. Prin urmare, recursul depus

la 24 iulie 2019 este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în

prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața

completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

3

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosul

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Primăria s. Drepcăuți, r. Briceni

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosul

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

4

Având în vedere cele expuse, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus

de Primăria s. Drepcăuți, r. Briceni nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2),(3),(4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art.207, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Cod de procedură civilă, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Primăria satului Drepcăuți, raionul Briceni se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

5