3ra-11/23 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile recursului
3ra-11/23 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra-11/23
2-20084428-01-3ra-09012023
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. N. Bobu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)
ÎNCHEIERE
15 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Aliona Miron
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de Djemilia Chițac,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de Djemilia Chițac împotriva Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni și
Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni cu privire la obligarea Primarului satului
Drepcăuți, raionul Briceni să asigure Djemiliei Chițac accesul la locul de muncă în
funcția de secretar și inginer cadastral, obligarea Primarului satului Drepcăuți,
raionul Briceni, Angela Rurac, să asigure Djemiliei Chițac toate condițiile pentru
îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, constatarea perioadei de absență forțată de la
serviciu, obligarea Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni și Consiliului local
Drepcăuți, raionul Briceni să achite salariul pentru toată perioada de absență forțată
de la serviciu și repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei,
la cererea de chemare în judecată depusă de Djemilia Chițac împotriva
Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni, terț Oficiul teritorial Edineț al
Cancelariei de Stat cu privire la anularea actului administrativ individual
defavorabil, repunerea Djemiliei Chițac în funcția de secretar al Consiliului local
Drepcăuți, raionul Briceni și obligarea Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni
să achite reclamantei salariul pentru perioada absenței forțate de la serviciu,
la cererea de chemare în judecată depusă de Djemilia Chițac împotriva
Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni, persoane terțe Irina Savin și Elena
Andriaș cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,
împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă:
La 17 iulie 2020, Djemilia Chițac a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni și Primarului satului
1
Drepcăuți, raionul Briceni, Angela Rurac cu privire la obligarea Primarului satului
Drepcăuți, raionul Briceni să asigure Djemiliei Chițac accesul la locul de muncă în
funcția de secretar și inginer cadastral, obligarea Primarului satului Drepcăuți,
raionul Briceni, Angela Rurac, să asigure Djemiliei Chițac toate condițiile pentru
îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, constatarea perioadei de absență forțată de la
serviciu, obligarea Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni și Consiliului local
Drepcăuți, raionul Briceni să achite salariul pentru toată perioada de absență forțată
de la serviciu și repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei.
În motivarea cererii a invocat că, după expirarea concediului de odihnă,
concediului neplătit și concediului medical, nu a mai fost admisă la locul de muncă
pe care îl deținea în cadrul Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni.
La acel moment deținea funcția de secretar al Consiliului local Drepcăuți,
raionul Briceni și inginer cadastral. Mai târziu, pe portalul actelor locale a fost
publicată dispoziția nr. 25-p din 27 februarie 2020 a Primarului satului Drepcăuți,
raionul Briceni, Angela Rurac, conform căreia s-a constatat că funcția de secretar al
Consiliului local și inginer cadastral sunt deținute de Irina Savin, deși pe portal nu a
fost publicată nici o decizie a Consiliului local care ar reglementa că funcția de
secretar este vacantă. La fel, nu a fost plasată nici dispoziția Primarului satului
Drepcăuți, raionul Briceni, prin care să fie invocat că funcția de inginer cadastral
este vacantă.
Prin urmare, reclamanta a opinat că funcțiile de secretar al Consiliului local
Drepcăuți, raionul Briceni și inginer cadastral sunt deținute în mod absolut ilegal de
către o altă persoană.
Astfel, la ziua depunerii cererii de chemare în judecată, deciziile privind
încetarea raporturilor de serviciu în calitate de secretar al Consiliului local Drepcăuți,
raionul Briceni și de inginer cadastral al Primăriei Drepcăuți, raionul Briceni nu i-
au fost comunicate și nici nu au fost publicate în Registrul de stat al actelor locale.
Așadar, aceste funcții sunt ocupate în mod ilegal de Irina Savin, iar ea nu este admisă
la serviciu.
A subliniat că dispozițiile cu caracter individual intră în vigoare la data
comunicării sau la altă dată indicată în dispoziție, dar nu mai devreme de data
publicării acesteia în Registrul de stat al actelor Locale.
La 2 iunie 2020, după încetarea situației excepționale declarate pe țară în
legătură cu pandemia de COVID-19, s-a adresat la Primăria Drepcăuți, raionul
Briceni cu solicitarea de a-i fi prezentate actele normative, care ar reglementa situația
sa de serviciu, însă răspuns nu a primit la această cerere.
În același timp, s-a adresat către Inspectoratul de Stat al Muncii, care în urma
controlului, a constatat că un careva act privitor la eliberarea sa din funcție nu există.
În toată această perioadă de incertitudine în care nu a putut să înțeleagă ce se
întâmplă și de ce îi este îngrădit dreptul la muncă, a fost nevoită să trăiască fără nici
o sursă de existență, având la întreținere un copil minor și altul student. Acest fapt i-
a creat stare de stres moral încontinuu, prin ce i-a fost cauzat un prejudiciu moral pe
care îl estimează în sumă de 30 000 lei (f.d. 2- 3)
2
Reclamanta a solicitat obligarea Primarului satului Drepcăuți, raionul Briceni
să-i asigure accesul la locul de muncă în funcția de secretar și inginer cadastral,
obligarea Primarului satului Drepcăuți, raionul Briceni, Angela Rurac, să asigure
Djemiliei Chițac toate condițiile pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu,
constatarea perioadei de absență forțată de la serviciu, obligarea Primăriei satului
Drepcăuți, raionul Briceni și Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni să achite
salariul pentru toată perioada de absență forțată de la serviciu și repararea
prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei
La 18 august 2020, Djemilia Chițac a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil.
În motivarea cererii a invocat că, la 17 august 2020, verificând actele normative
publicate pe portalul actelor a constatat că, a fost publicată decizia nr. 02/01 din 26
februarie 2020 a Consiliului local Drepcăuți „cu privire la examinarea demersului
Comisiei disciplinare privind aplicarea sancțiunii disciplinare și destituirea
funcționarului public Djemilia Chițac din funcția de secretar”.
În opinia reclamantei, decizia nr. 02/01 din 26 februarie 2020 a Consiliului
local Drepcăuți „cu privire la examinarea demersului Comisiei disciplinare privind
aplicarea sancțiunii disciplinare și destituirea funcționarului public Djemilia Chițac
din funcția de secretar” este ilegală, deoarece a fost emisă cu încălcarea normelor
de procedură, cât și a celor de drept material și de asemenea cu încălcarea drepturilor
sale constituționale.
Reclamanta a subliniat că Consiliul local Drepcăuți a considerat aflarea
Djemiliei Chițac în concediu, drept abatere disciplinară și asta după ce aceeași
autoritate publică a indicat în decizie că „concediul Djemiliei Chițac era unul de
drept și impecabil”.
A menționat că este nejustificată remarca Consiliului local Drepcăuți, raionul
Briceni, precum că reclamanta ar fi blocat activitatea Primăriei Drepcăuți, raionul
Briceni, or, nu există careva constatări ale organelor de drept că această circumstanță
a avut loc din cauza acesteia.
Deci, făcând referire la prevederile legale, a susținut că, nu este și nu poate fi o
încălcare a disciplinei muncii, respectarea unui concediu, acordat în mod legal. Alte
incomodități în lucrul primăriei, care s-au petrecut fără participarea sa, la fel nu pot
fi calificate ca abatere disciplinară și nu pot fi un temei pentru demitere.
În opinia reclamantei, decizia Consiliul local Drepcăuți, raionul Briceni a fost
emisă cu încălcarea normelor procedurale și de competență în procesul de efectuare
a anchetei de serviciu.
Așadar, reclamanta a explicat că comisia de disciplină se constituie prin actul
administrativ al conducătorului autorității publice, însă în registrul actelor locale nu
a fost publicat un careva act administrativ al Primăriei satului Drepcăuți sau al
Consiliul local Drepcăuți, raionul Briceni cu privire la constituirea comisiei de
disciplină. Deci, la momentul când a fost examinată presupusa abatere disciplinară
și nici la ziua de azi la Primăria satului Drepcăuți, raionul Briceni nu a existat
comisie disciplinară, constituită în condițiile legii și respectiv nu avea cine să
3
prezinte o propunere de destituire din funcție a unui funcționar public la ședința
Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni. Astfel, decizia nr. 02/01 din 26
februarie 2020 a Consiliului sătesc Drepcăuți, raionului Briceni a fost emisă în baza
declarațiilor unor persoane, dar nu potrivit raportului emis de comisia disciplinară.
Complementar, reclamanta a indicat că din conținutul actului administrativ
contestat lipsesc cele 3 prevederi cerute de lege, necesare a fi indicate în actul de
demitere, și anume: temeiurile de fapt ale pretinsei abateri disciplinare, termenul în
care sancțiunea poate fi contestată, organul la care sancțiunea poate fi contestată.
Într-un final, actul administrativ de sancționare nu a fost comunicat în modul și în
termenul prevăzut de lege.
La 2 iunie 2020 a expediat Primăriei Drepcăuți cerere, solicitând să-i fie remis
actul administrativ cu privire la demiterea sa, însă răspuns nu a primit.
Reclamanta a opinat că, în perioada 6 iulie 2020 – 8 iulie 2020, decizia nr.
02/01 din 26 februarie 2020 a Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni „cu privire
la examinarea demersului Comisiei disciplinare privind aplicarea sancțiunii
disciplinare și destituirea funcționarului public Djemilia Chițac din funcția de
secretar” nu exista, deoarece fiind prezentă la Primăria Drepcăuți pentru a-i elibera
actul administrativ contestat sau pentru a-i permite accesul la locul de muncă în cazul
în care documentul nu există, acesta nu i-a fost prezentat.
A mai invocat că actul administrativ intră în vigoare doar după ce acesta a fost
publicat în registrul actelor locale și în mod obligatoriu adus la cunoștință persoanei
vizate în act sub semnătură, ceea ce la caz nu se atestă.
Totodată, inexistența actului de eliberare se confirmă și prin răspunsul primit
de la Inspectoratul de Stat al Muncii. Dar având în vedere că actul administrativ a
fost publicat la 27 iulie 2020 exact după trecerea de 5 luni de la emitere și până la
ziua de azi nu i-a fost adusă la cunoștință în nici un mod, deci data intrării în vigoare
nicidecum nu poate fi considerat ziua de 26 februarie 2020.
În context, reclamanta a susținut că chiar dacă actul administrativ nu a avut
putere juridică, Consiliul local Drepcăuți, raionul Briceni nu a admis-o să-și
îndeplinească atribuțiile de serviciu.
Totodată, a relevat că, prin decizia nr. 02/01 din 26 februarie 2020 a Consiliului
local Drepcăuți, raionul Briceni s-a specificat că interimatul funcției va fi exercitat
de către Irina Savin - specialist în reglementarea regimului funciar, însă autoritatea
publică nu a verificat dacă aceasta corespunde cerințelor pentru ocuparea funcției
publice de conducere - secretar al Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni. Or,
Irina Savin nu deține nici un act de studii superioare. Astfel, la îndeplinirea funcției
publice de răspundere la Consiliul Sătesc Drepcăuți, raionul Briceni a fost admisă
persoană, ce nu corespunde exigențelor specificate în lege.
A reiterat că decizia nr. 02/01 din 26 februarie 2020 „cu privire la examinarea
demersului Comisiei disciplinare privind aplicarea sancțiunii disciplinare și
destituirea funcționarului public Djemilia Chițac, din funcția de secretar” a fost
emisă ilegal, fără respectarea normelor de drept și procedural, deoarece a fost demisă
la propunerea unui grup de persoane cu interes comun de a o demite și în mod ilegal
i-a fost acordat calificativul „nesatisfăcător” ( vol. I, f.d.69-74).
4
Reclamanta a solicitat anularea actului administrativ individual defavorabil,
repunerea Djemiliei Chițac în funcția de secretar al Consiliului local Drepcăuți,
raionul Briceni și obligarea Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni să achite
reclamantei salariul pentru perioada absenței forțate de la serviciu.
La 18 august 2020, Djemilia Chițac a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului sătesc Drepcăuți, raionul Briceni, solicitând anularea deciziei
nr. 4/1 din 8 iulie 2020 a Consiliului sătesc Drepcăuți cu privire la numirea în funcție
a Irinei Savin.
În motivarea cererii a invocat că, la 17 august 2020, verificând actele normative
publicate pe portalul actelor locale a constatat că, a fost publicată decizia nr. 4/1 din
8 iulie 2020 a Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni „cu privire la numirea în
funcție a Irinei Savin”.
Reclamanta a opinat că decizia nr. 4/1 din 8 iulie 2020 a Consiliului local
Drepcăuți, raionul Briceni „cu privire la numirea în funcție a Irinei Savin” este
ilegală, deoarece la 8 iulie 2020, când a avut loc numirea în funcție a secretarului
Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni, nu exista nici un act normativ în
vigoare, care să dispună de putere juridică, și să confirme că funcția publică de
secretar este vacantă, or, de drept funcționarul public angajat pentru această funcție
era Djemilia Chițac. Prin emiterea acestei decizii i-au fost îngrădite dreptul
constituțional la muncă, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă. Totodată,
i-a fost lezat dreptul în ce privește stabilitatea în serviciul public.
A susținut că Irina Savin a fost ilegal numită în funcția de secretar al Consiliului
sătesc Drepcăuți, raionul Briceni, deoarece nu au fost respectate condițiile de numire
în funcție și anume funcția, care a fost scoasă la concurs, nu era vacantă la acel
moment.
Reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. 4/1 din 8 iulie 2020 a Consiliului
sătesc Drepcăuți, raionul Briceni cu privire la numirea în funcție a Irinei Savin.
Prin încheierea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-
a dispus conexarea cererilor de chemare în judecată depuse de Chițac Djemilia
împotriva Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni și Consiliului local Drepcăuți,
raionul Briceni într-o procedură unică, fiindu-i atribuit nr. dosarului 3-40/20.
Prin încheierea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-
a dispus din oficiu atragerea în calitate de terț a Elenei Andriaș în cadrul cauzei
privind examinarea acțiunii la cererea depusă de Chițac Djemilia împotriva
Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni privind anularea actului administrativ
individual defavorabil (vol. I, f.d. 131-132).
Prin încheierea din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a
dispus atragerea în calitate de terț a Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat
în cadrul cauzei privind examinarea acțiunii la cererea depusă de Djemilia Chițac
împotriva Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni și Consiliului local Drepcăuți,
raionul Briceni cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.
(vol. I, f.d. 156-158).
Prin încheierea din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-
a dispus atragerea în calitate de terță persoană Irinei Savin în cadrul cauzei privind
5
examinarea acțiunii la cererea depusă de Chițac Djemilia împotriva Primăriei satului
Drepcăuți, raionul Briceni și Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni privind
anularea actului administrativ individual defavorabil (vol. I, f.d. 230-231).
Prin hotărârea din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a
respins cererea de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată.
La 21 decembrie 2022, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1)
din Codul administrativ, Djemilia Chițac a depus apel nemotivat, la 28 februarie
2022, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul
administrativ, a depus motivarea acestuia împotriva hotărârii din 20 iulie 2021 a
Judecătoriei Edineț, sediul Central, solicitând casarea integrală a hotărârii primei
instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă.
Prin decizia din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea
de apel depusă de Djemilia Chițac și s-a menținut hotărârea din 14 decembrie 2021
a Judecătoriei Edineț, sediul Central.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în apel, instanța de apel a notat că Djemilia
Chițac a fost angajată în calitate de secretar al Consiliului local Drepcăuți, raionul
Briceni începând cu data de 16 decembrie 2011(f.d.4). Iar odată cu alegerea noului
primar toți funcționarii Primăriei Drepcăuți, raionul Briceni au plecat în concedii
anuale plătite și neplătite, prin urmare noul primar aflându-se în imposibilitate fizică
de a activa în lipsa funcționarilor Primăriei, ca urmare în Primăria satului Drepcăuți
s-a declarat situație excepțională, fiind emisă în acest sens dispoziția nr. 11 din 25
noiembrie 2019 a Primarului, Rurac Angela.
Curtea de Apel Bălți a stabilit că primarul nou ales al satului Drepcăuți, raionul
Briceni, Angela Rurac a emis dispoziția din 7 noiembrie 2019 cu privire la
rechemarea Djemiliei Chițac, secretarul Consiliului local, în legătură cu necesitatea
de serviciu neprevăzută, pentru perfectarea actelor de stare civilă, înregistrarea
deceselor, organizarea și desfășurarea ședinței Consiliului local, care face necesară
prezența acesteia în Primărie din 8 noiembrie 2019 ora 8.00, dispoziția respectivă
fiind inclusă în registrul actelor locale, însă neexecutată de către reclamantă.
Instanța de apel a constatat că prima instanță a concluzionat just că dreptul
reclamantei nu a fost vătămat, fiindcă dispoziția de rechemare nu a fost executată de
către Djemilia Chițac, iar aceasta a beneficiat de concediul său anual integral.
Or, apelanta/ reclamanta nu a prezentat dovezi, prin care să confirme îngrădirea
dreptului său de a se prezenta la locul de muncă, dimpotrivă acțiunile Primarului
prin emiterea dispozițiilor de rechemare la serviciu demonstrează vice-versa, adică
dorința angajatorului ca salariatul să se reîntoarcă la serviciu.
Curtea de Apel Bălți a constatat că instanța de fond a conchis just cu privire la
lipsa a cărorva abateri la emiterea actelor administrative contestate în privința
reclamantei, legalitatea acestora nefiind pusă la îndoială de către instanța de
judecată, or, contrariul nu a fost demonstrat în cadrul procesului de judecată
organizat cu respectarea principiilor contradictorialității și al egalității, iar
argumentele reclamantei formulate în cererile de chemare în judecată fiind
catalogate drept declarative.
6
Instanța de apel a concluzionat că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu
respectarea dreptului părților la un proces echitabil, în sensul definit de art. 6 din
Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atât ca
ansamblul garanțiilor procedurale enunțate în această dispoziție convențională, cât
și dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei, ceea ce presupune inclusiv
motivarea hotărârilor, principiul contradictorialității și modul de administrare a
probelor.
La 8 noiembrie 2022, Djemilia Chițac a depus cerere de recurs, care ulterior,
la 5 ianuarie 2023, a fost completat cu motivare împotriva deciziei din 13 octombrie
2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea actului judecătoresc contestat, cu
emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată.
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior
expuse, recurenta a invocat că nu este de acord cu actele judecătorești contestate,
deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au constatat și
elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au
aplicat eronat normele de drept material și procedural.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 13 octombrie 2022, iar
dispozitivul acesteia a fost notificat Djemiliei Chițac la 25 octombrie 2022, fapt
confirmat prin avizul poștal. Decizia motivată a fost notificată recurentei, la data de
19 decembrie 2022, fapt confirmat prin avizul poștal (vol. II, f. d. 151, 168).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează că Djemilia Chițac s-a conformat prevederilor
legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
La 5 ianuarie 2023, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului depus
de Djemilia Chițac, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.
La 10 februarie 2023, Primăria satului Drepcăuți și Primarul satului Drepcăuți,
raionul Briceni, reprezentanți de avocatul Antonina Ivașciuc, au depus referință,
solicitând declararea recursului ca inadmisibil.
Intimații Consiliul local Drepcăuți, raionul Briceni, Oficiul teritorial Edineț al
Cancelariei de Stat, Irina Savin și Elena Andriaș nu și-au valorificat drepturile sale
procedurale și nu au depus referință la recursul Djemiliei Chițac.
Examinând temeiurile recursului depus de Djemilia Chițac, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
7
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din
art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța
de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie
să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de
la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.
În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale ale instanței judecătorești supreme care constă, în
special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
8
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare
în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu
chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers
c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Djemilia Chițac.
În conformitate cu prevederile art. 230, art. 246 din Codul administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Djemilia Chițac se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Aliona Miron
Nicolae Craiu
9