3ra-11/23 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile recursului
3ra-11/23 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra-11/23 2-20084428-01-3ra-09012023 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. N. Bobu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă) ÎNCHEIERE 15 februarie 2023 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Djemilia Chițac, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Djemilia Chițac împotriva Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni și Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni cu privire la obligarea Primarului satului Drepcăuți, raionul Briceni să asigure Djemiliei Chițac accesul la locul de muncă în funcția de secretar și inginer cadastral, obligarea Primarului satului Drepcăuți, raionul Briceni, Angela Rurac, să asigure Djemiliei Chițac toate condițiile pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, constatarea perioadei de absență forțată de la serviciu, obligarea Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni și Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni să achite salariul pentru toată perioada de absență forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei, la cererea de chemare în judecată depusă de Djemilia Chițac împotriva Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni, terț Oficiul teritorial Edineț al Cancelariei de Stat cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,
repunerea Djemiliei Chițac în funcția de secretar al Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni și obligarea Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni să achite reclamantei salariul pentru perioada absenței forțate de la serviciu, la cererea de chemare în judecată depusă de Djemilia Chițac împotriva Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni, persoane terțe Irina Savin și Elena Andriaș cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 17 iulie 2020, Djemilia Chițac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni și Primarului satului 1 Drepcăuți, raionul Briceni, Angela Rurac cu privire la obligarea Primarului satului Drepcăuți, raionul Briceni să asigure Djemiliei Chițac accesul la locul de muncă în funcția de secretar și inginer cadastral, obligarea Primarului satului Drepcăuți, raionul Briceni, Angela Rurac, să asigure Djemiliei Chițac toate condițiile pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, constatarea perioadei de absență forțată de la serviciu, obligarea Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni și Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni să achite salariul pentru toată perioada de absență forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei.
În motivarea cererii a invocat că, după expirarea concediului de odihnă, concediului neplătit și concediului medical, nu a mai fost admisă la locul de muncă pe care îl deținea în cadrul Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni. La acel moment deținea funcția de secretar al Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni și inginer cadastral. Mai târziu, pe portalul actelor locale a fost publicată dispoziția nr. 25-p din 27 februarie 2020 a Primarului satului Drepcăuți, raionul Briceni, Angela Rurac, conform căreia s-a constatat că funcția de secretar al Consiliului local și inginer cadastral sunt deținute de Irina Savin, deși pe portal nu a fost publicată nici o decizie a Consiliului local care ar reglementa că funcția de secretar este vacantă.
La fel, nu a fost plasată nici dispoziția Primarului satului Drepcăuți, raionul Briceni, prin care să fie invocat că funcția de inginer cadastral este vacantă. Prin urmare, reclamanta a opinat că funcțiile de secretar al Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni și inginer cadastral sunt deținute în mod absolut ilegal de către o altă persoană. Astfel, la ziua depunerii cererii de chemare în judecată, deciziile privind încetarea raporturilor de serviciu în calitate de secretar al Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni și de inginer cadastral al Primăriei Drepcăuți, raionul Briceni nu i- au fost comunicate și nici nu au fost publicate în Registrul de stat al actelor locale. Așadar, aceste funcții sunt ocupate în mod ilegal de Irina Savin, iar ea nu este admisă la serviciu.
A subliniat că dispozițiile cu caracter individual intră în vigoare la data comunicării sau la altă dată indicată în dispoziție, dar nu mai devreme de data publicării acesteia în Registrul de stat al actelor Locale. La 2 iunie 2020, după încetarea situației excepționale declarate pe țară în legătură cu pandemia de COVID-19, s-a adresat la Primăria Drepcăuți, raionul Briceni cu solicitarea de a-i fi prezentate actele normative, care ar reglementa situația sa de serviciu, însă răspuns nu a primit la această cerere. În același timp, s-a adresat către Inspectoratul de Stat al Muncii, care în urma controlului, a constatat că un careva act privitor la eliberarea sa din funcție nu există. În toată această perioadă de incertitudine în care nu a putut să înțeleagă ce se întâmplă și de ce îi este îngrădit dreptul la muncă, a fost nevoită să trăiască fără nici o sursă de existență, având la întreținere un copil minor și altul student.
Acest fapt i- a creat stare de stres moral încontinuu, prin ce i-a fost cauzat un prejudiciu moral pe care îl estimează în sumă de 30 000 lei (f.d. 2- 3) 2 Reclamanta a solicitat obligarea Primarului satului Drepcăuți, raionul Briceni să-i asigure accesul la locul de muncă în funcția de secretar și inginer cadastral, obligarea Primarului satului Drepcăuți, raionul Briceni, Angela Rurac, să asigure Djemiliei Chițac toate condițiile pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, constatarea perioadei de absență forțată de la serviciu, obligarea Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni și Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni să achite salariul pentru toată perioada de absență forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei La 18 august 2020, Djemilia Chițac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.
În motivarea cererii a invocat că, la 17 august 2020, verificând actele normative publicate pe portalul actelor a constatat că, a fost publicată decizia nr. 02/01 din 26 februarie 2020 a Consiliului local Drepcăuți „cu privire la examinarea demersului Comisiei disciplinare privind aplicarea sancțiunii disciplinare și destituirea funcționarului public Djemilia Chițac din funcția de secretar”. În opinia reclamantei, decizia nr. 02/01 din 26 februarie 2020 a Consiliului local Drepcăuți „cu privire la examinarea demersului Comisiei disciplinare privind aplicarea sancțiunii disciplinare și destituirea funcționarului public Djemilia Chițac din funcția de secretar” este ilegală, deoarece a fost emisă cu încălcarea normelor de procedură, cât și a celor de drept material și de asemenea cu încălcarea drepturilor sale constituționale.
Reclamanta a subliniat că Consiliul local Drepcăuți a considerat aflarea Djemiliei Chițac în concediu, drept abatere disciplinară și asta după ce aceeași autoritate publică a indicat în decizie că „concediul Djemiliei Chițac era unul de drept și impecabil”. A menționat că este nejustificată remarca Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni, precum că reclamanta ar fi blocat activitatea Primăriei Drepcăuți, raionul Briceni, or, nu există careva constatări ale organelor de drept că această circumstanță a avut loc din cauza acesteia. Deci, făcând referire la prevederile legale, a susținut că, nu este și nu poate fi o încălcare a disciplinei muncii, respectarea unui concediu, acordat în mod legal.
Alte incomodități în lucrul primăriei, care s-au petrecut fără participarea sa, la fel nu pot fi calificate ca abatere disciplinară și nu pot fi un temei pentru demitere. În opinia reclamantei, decizia Consiliul local Drepcăuți, raionul Briceni a fost emisă cu încălcarea normelor procedurale și de competență în procesul de efectuare a anchetei de serviciu. Așadar, reclamanta a explicat că comisia de disciplină se constituie prin actul administrativ al conducătorului autorității publice, însă în registrul actelor locale nu a fost publicat un careva act administrativ al Primăriei satului Drepcăuți sau al Consiliul local Drepcăuți, raionul Briceni cu privire la constituirea comisiei de disciplină.
Deci, la momentul când a fost examinată presupusa abatere disciplinară și nici la ziua de azi la Primăria satului Drepcăuți, raionul Briceni nu a existat comisie disciplinară, constituită în condițiile legii și respectiv nu avea cine să 3 prezinte o propunere de destituire din funcție a unui funcționar public la ședința Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni. Astfel, decizia nr. 02/01 din 26 februarie 2020 a Consiliului sătesc Drepcăuți, raionului Briceni a fost emisă în baza declarațiilor unor persoane, dar nu potrivit raportului emis de comisia disciplinară. Complementar, reclamanta a indicat că din conținutul actului administrativ contestat lipsesc cele 3 prevederi cerute de lege, necesare a fi indicate în actul de demitere, și anume: temeiurile de fapt ale pretinsei abateri disciplinare, termenul în care sancțiunea poate fi contestată, organul la care sancțiunea poate fi contestată.
Într-un final, actul administrativ de sancționare nu a fost comunicat în modul și în termenul prevăzut de lege. La 2 iunie 2020 a expediat Primăriei Drepcăuți cerere, solicitând să-i fie remis actul administrativ cu privire la demiterea sa, însă răspuns nu a primit. Reclamanta a opinat că, în perioada 6 iulie 2020 – 8 iulie 2020, decizia nr. 02/01 din 26 februarie 2020 a Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni „cu privire la examinarea demersului Comisiei disciplinare privind aplicarea sancțiunii disciplinare și destituirea funcționarului public Djemilia Chițac din funcția de secretar” nu exista, deoarece fiind prezentă la Primăria Drepcăuți pentru a-i elibera actul administrativ contestat sau pentru a-i permite accesul la locul de muncă în cazul în care documentul nu există, acesta nu i-a fost prezentat.
A mai invocat că actul administrativ intră în vigoare doar după ce acesta a fost publicat în registrul actelor locale și în mod obligatoriu adus la cunoștință persoanei vizate în act sub semnătură, ceea ce la caz nu se atestă. Totodată, inexistența actului de eliberare se confirmă și prin răspunsul primit de la Inspectoratul de Stat al Muncii. Dar având în vedere că actul administrativ a fost publicat la 27 iulie 2020 exact după trecerea de 5 luni de la emitere și până la ziua de azi nu i-a fost adusă la cunoștință în nici un mod, deci data intrării în vigoare nicidecum nu poate fi considerat ziua de 26 februarie 2020. În context, reclamanta a susținut că chiar dacă actul administrativ nu a avut putere juridică, Consiliul local Drepcăuți, raionul Briceni nu a admis-o să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu.
Totodată, a relevat că, prin decizia nr. 02/01 din 26 februarie 2020 a Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni s-a specificat că interimatul funcției va fi exercitat de către Irina Savin - specialist în reglementarea regimului funciar, însă autoritatea publică nu a verificat dacă aceasta corespunde cerințelor pentru ocuparea funcției publice de conducere - secretar al Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni. Or, Irina Savin nu deține nici un act de studii superioare. Astfel, la îndeplinirea funcției publice de răspundere la Consiliul Sătesc Drepcăuți, raionul Briceni a fost admisă persoană, ce nu corespunde exigențelor specificate în lege.
A reiterat că decizia nr. 02/01 din 26 februarie 2020 „cu privire la examinarea demersului Comisiei disciplinare privind aplicarea sancțiunii disciplinare și destituirea funcționarului public Djemilia Chițac, din funcția de secretar” a fost emisă ilegal, fără respectarea normelor de drept și procedural, deoarece a fost demisă la propunerea unui grup de persoane cu interes comun de a o demite și în mod ilegal i-a fost acordat calificativul „nesatisfăcător” ( vol. I, f.d.69-74). 4 Reclamanta a solicitat anularea actului administrativ individual defavorabil, repunerea Djemiliei Chițac în funcția de secretar al Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni și obligarea Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni să achite reclamantei salariul pentru perioada absenței forțate de la serviciu.
La 18 august 2020, Djemilia Chițac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Drepcăuți, raionul Briceni, solicitând anularea deciziei nr. 4/1 din 8 iulie 2020 a Consiliului sătesc Drepcăuți cu privire la numirea în funcție a Irinei Savin. În motivarea cererii a invocat că, la 17 august 2020, verificând actele normative publicate pe portalul actelor locale a constatat că, a fost publicată decizia nr. 4/1 din 8 iulie 2020 a Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni „cu privire la numirea în funcție a Irinei Savin”.
Reclamanta a opinat că decizia nr. 4/1 din 8 iulie 2020 a Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni „cu privire la numirea în funcție a Irinei Savin” este ilegală, deoarece la 8 iulie 2020, când a avut loc numirea în funcție a secretarului Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni, nu exista nici un act normativ în vigoare, care să dispună de putere juridică, și să confirme că funcția publică de secretar este vacantă, or, de drept funcționarul public angajat pentru această funcție era Djemilia Chițac. Prin emiterea acestei decizii i-au fost îngrădite dreptul constituțional la muncă, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă. Totodată, i-a fost lezat dreptul în ce privește stabilitatea în serviciul public.
A susținut că Irina Savin a fost ilegal numită în funcția de secretar al Consiliului sătesc Drepcăuți, raionul Briceni, deoarece nu au fost respectate condițiile de numire în funcție și anume funcția, care a fost scoasă la concurs, nu era vacantă la acel moment. Reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. 4/1 din 8 iulie 2020 a Consiliului sătesc Drepcăuți, raionul Briceni cu privire la numirea în funcție a Irinei Savin. Prin încheierea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s- a dispus conexarea cererilor de chemare în judecată depuse de Chițac Djemilia împotriva Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni și Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni într-o procedură unică, fiindu-i atribuit nr. dosarului 3-40/20.
Prin încheierea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s- a dispus din oficiu atragerea în calitate de terț a Elenei Andriaș în cadrul cauzei privind examinarea acțiunii la cererea depusă de Chițac Djemilia împotriva Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni privind anularea actului administrativ individual defavorabil (vol. I, f.d. 131-132). Prin încheierea din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a dispus atragerea în calitate de terț a Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat în cadrul cauzei privind examinarea acțiunii la cererea depusă de Djemilia Chițac împotriva Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni și Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.
(vol. I, f.d. 156-158). Prin încheierea din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s- a dispus atragerea în calitate de terță persoană Irinei Savin în cadrul cauzei privind 5 examinarea acțiunii la cererea depusă de Chițac Djemilia împotriva Primăriei satului Drepcăuți, raionul Briceni și Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni privind anularea actului administrativ individual defavorabil (vol. I, f.d. 230-231). Prin hotărârea din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată.
La 21 decembrie 2022, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Djemilia Chițac a depus apel nemotivat, la 28 februarie 2022, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a depus motivarea acestuia împotriva hotărârii din 20 iulie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă. Prin decizia din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea de apel depusă de Djemilia Chițac și s-a menținut hotărârea din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central. Fiind învestită cu judecarea cauzei în apel, instanța de apel a notat că Djemilia Chițac a fost angajată în calitate de secretar al Consiliului local Drepcăuți, raionul Briceni începând cu data de 16 decembrie 2011(f.d.4).
Iar odată cu alegerea noului primar toți funcționarii Primăriei Drepcăuți, raionul Briceni au plecat în concedii anuale plătite și neplătite, prin urmare noul primar aflându-se în imposibilitate fizică de a activa în lipsa funcționarilor Primăriei, ca urmare în Primăria satului Drepcăuți s-a declarat situație excepțională, fiind emisă în acest sens dispoziția nr. 11 din 25 noiembrie 2019 a Primarului, Rurac Angela.
Curtea de Apel Bălți a stabilit că primarul nou ales al satului Drepcăuți, raionul Briceni, Angela Rurac a emis dispoziția din 7 noiembrie 2019 cu privire la rechemarea Djemiliei Chițac, secretarul Consiliului local, în legătură cu necesitatea de serviciu neprevăzută, pentru perfectarea actelor de stare civilă, înregistrarea deceselor, organizarea și desfășurarea ședinței Consiliului local, care face necesară prezența acesteia în Primărie din 8 noiembrie 2019 ora 8.00, dispoziția respectivă fiind inclusă în registrul actelor locale, însă neexecutată de către reclamantă. Instanța de apel a constatat că prima instanță a concluzionat just că dreptul reclamantei nu a fost vătămat, fiindcă dispoziția de rechemare nu a fost executată de către Djemilia Chițac, iar aceasta a beneficiat de concediul său anual integral.
Or, apelanta/ reclamanta nu a prezentat dovezi, prin care să confirme îngrădirea dreptului său de a se prezenta la locul de muncă, dimpotrivă acțiunile Primarului prin emiterea dispozițiilor de rechemare la serviciu demonstrează vice-versa, adică dorința angajatorului ca salariatul să se reîntoarcă la serviciu. Curtea de Apel Bălți a constatat că instanța de fond a conchis just cu privire la lipsa a cărorva abateri la emiterea actelor administrative contestate în privința reclamantei, legalitatea acestora nefiind pusă la îndoială de către instanța de judecată, or, contrariul nu a fost demonstrat în cadrul procesului de judecată organizat cu respectarea principiilor contradictorialității și al egalității, iar argumentele reclamantei formulate în cererile de chemare în judecată fiind catalogate drept declarative.
6 Instanța de apel a concluzionat că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu respectarea dreptului părților la un proces echitabil, în sensul definit de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atât ca ansamblul garanțiilor procedurale enunțate în această dispoziție convențională, cât și dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei, ceea ce presupune inclusiv motivarea hotărârilor, principiul contradictorialității și modul de administrare a probelor. La 8 noiembrie 2022, Djemilia Chițac a depus cerere de recurs, care ulterior, la 5 ianuarie 2023, a fost completat cu motivare împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea actului judecătoresc contestat, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată.
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior expuse, recurenta a invocat că nu este de acord cu actele judecătorești contestate, deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat normele de drept material și procedural. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 13 octombrie 2022, iar dispozitivul acesteia a fost notificat Djemiliei Chițac la 25 octombrie 2022, fapt confirmat prin avizul poștal. Decizia motivată a fost notificată recurentei, la data de 19 decembrie 2022, fapt confirmat prin avizul poștal (vol. II, f. d. 151, 168). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că Djemilia Chițac s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
La 5 ianuarie 2023, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului depus de Djemilia Chițac, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. La 10 februarie 2023, Primăria satului Drepcăuți și Primarul satului Drepcăuți, raionul Briceni, reprezentanți de avocatul Antonina Ivașciuc, au depus referință, solicitând declararea recursului ca inadmisibil. Intimații Consiliul local Drepcăuți, raionul Briceni, Oficiul teritorial Edineț al Cancelariei de Stat, Irina Savin și Elena Andriaș nu și-au valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință la recursul Djemiliei Chițac. Examinând temeiurile recursului depus de Djemilia Chițac, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului 7 civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.
În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale ale instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa 8 necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Djemilia Chițac. În conformitate cu prevederile art. 230, art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Djemilia Chițac se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu 9
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.