ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.10.2022

3ra-914/22 — contestarea actelor administrative, achitarea indemnizatiei de concediu si repararea prejudiciului cauzat

HOTĂRÂRE
19.10.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actelor administrative, achitarea indemnizatiei de concediu si repararea prejudiciului cauzat
Temei legal
temeiurile rechemarii din concediu a functionarului public, achitarea indemnizatiei de concediu si repararea prejudiciului cauzat in urma neachitari indemnizatiei in termen
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-914/22 — contestarea actelor administrative, achitarea indemnizatiei de concediu si repararea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-914/22

2-20000575-01-3ra-06092022

prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (N. Bobu)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stanilă)

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând recursul depus de Djemilia Chițac,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererile de chemare în

judecată depuse de Djemilia Chițac împotriva Primăriei s. Drepcăuți, r-nul Briceni,

terț Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat privind contestarea actelor

administrative, achitarea indemnizației de concediu și repararea prejudiciului

cauzat,

împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul depus de Djemilia Chițac împotriva hotărârii din 28 ianuarie 2021 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 26 decembrie 2019 Djemilia Chițac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei s. Drepcăuți, r-nul Briceni privind contestarea actului

administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că la

24 octombrie 2019 primarul s. Drepcăuți, r-nul Briceni a emis dispoziția nr. 133-p

„Cu privire la acordarea concediului anual și concediului neplătit funcționarului

public, Chițac Djemilia”, publicată în Registrul actelor local și notificată ca legală

de către Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat la data de 31 octombrie

2019.

La 29 noiembrie 2019 a remis în adresa Primăriei s. Drepcăuți solicitarea

privind prelungirea concediului de odihnă cu numărul de zile indicat în certificatul

medical, la care nu a primit niciun răspuns. Iar, la 02 decembrie 2019 a observat în

Registrul actelor locale, dispoziția primarului s. Drepcăuți nr. 01 din

07 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu” emisă de către

1

primarul Angela Rurac, în care era menționat că se recheamă din concediu

secretarul consiliului sătesc, începând cu data de 07 noiembrie 2019.

În context, reclamanta a susținut că, deși numele și prenumele erau acoperite,

a dedus că această dispoziție a fost emisă în privința sa, reieșind din funcția

indicată, și anume secretarul consiliului local.

Catalogând dispoziția nominalizată ca fiind ilegală, s-a adresat cu cerere

prealabilă primarului s. Drepcăuți Angela Rurac, solicitând anularea acesteia,

indicând totodată motivele de fapt și de drept, și anume că aceasta îi afectează

dreptul la un concediu de odihnă anual prevăzut de art. 43 alin. (1) și (2) din

Constituția Republicii Moldova.

Deși Primăria s. Drepcăuți, r-nul Briceni a recepționat cererea prealabilă la

04 decembrie 2019, în termenul prevăzut de lege nu a primit răspuns la această

solicitare.

Subsecvent, Djemilia Chițac a menționat că dispoziția primarului

s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 01 din 07 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea

din concediu” a fost emisă în baza prevederilor Legii nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și art. 29 din Codul muncii,

care însă în opinia sa nu au tangență cu rechemarea ei din concediu.

Mai mult, deși la emiterea dispoziției enunțate s-au invocat și prevederile

art. 122 din Codul muncii, s-a omis sintagma legală „numai cu acordul scris al

salariatului”, acord pe care nu l-a semnat și nici nu a lăsat să se înțeleagă că este de

acord cu rechemarea, având pentru aceasta motive substanțiale legate de starea de

sănătate.

În final, reclamanta a opinat că dispoziția primarului s. Drepcăuți, r-nul

Briceni nr. 01 din 07 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu” nu

corespunde normelor legale menționate supra, îi încalcă drepturile și cauzează

prejudicii.

Având în vedere cele indicate, Djemilia Chițac a solicitat admiterea cererii de

chemare în judecată, anularea dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni

nr. 01 din 07 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu” și

recunoașterea ilegalității inacțiunilor primarului Angela Rurac privitor la emiterea

dispoziției nr. 01 din 07 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu”

și neîntreprinderea de acțiuni pentru anularea ei (f.d.2-5, Vol.I).

La 13 februarie 2020 Djemilia Chițac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei s. Drepcăuți, r-nul Briceni, prin care a solicitat anularea

dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 12 din 28 noiembrie 2019

„Cu privire la chemarea la serviciu a secretarului consiliului local” și recunoașterea

ilegalității inacțiunilor primarului Angela Rurac privitor la emiterea dispoziției

nr. 12 din 28 noiembrie 2019 „Cu privire la chemarea la serviciu a secretarului

consiliului local” și neîntreprinderea de acțiuni pentru anularea ei

(f.d.35-37, Vol.I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că la

24 octombrie 2019 primarul s. Drepcăuți, r-nul Briceni a emis dispoziția nr. 133-p

„Cu privire la acordarea concediului anual și concediului neplătit funcționarului

public, Chițac Djemilia”, publicată în Registrul actelor local și notificată ca legală

de către Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat la data de 31 octombrie

2019, prin care i-a fost acordat concediu de odihnă pentru perioada 31 octombrie

2019 – 07 decembrie 2019.

2

La 29 noiembrie 2019 a remis în adresa Primăriei s. Drepcăuți solicitarea

privind prelungirea concediului de odihnă cu numărul de zile indicat în certificatul

medical, la care nu a primit niciun răspuns, deși conform avizului de recepție,

scrisoarea a fost recepționată de Primăria s. Drepcăuți la 02 decembrie 2019. Iar, la

30 decembrie 2019 a observat în Registrul actelor locale, dispoziția primarului

s. Drepcăuți nr. 12 din 28 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea la serviciul a

secretarului consiliului local”, emisă de către primarul Angela Rurac, în care era

menționat să fie avertizată să se prezinte la serviciu la data de 29 noiembrie 2019,

ora 08.00, în legătură cu faptul că concediul ordinar anual s-a finisat.

În opinia reclamantei, dispoziția primarului s. Drepcăuți nr. 12 din

28 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea la serviciul a secretarului consiliului

local” este în contradicție cu dispoziția nr. 133-p „Cu privire la acordarea

concediului anual și concediului neplătit funcționarului public, Chițac Djemilia”,

or, un act normativ individual cu privire la anularea sau modificarea ultimei

dispoziții nu i-a fost adusă la cunoștință, respectiv, prin prisma art.20 alin. (7) al

Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, aceasta

este în vigoare.

Subsecvent, Djemilia Chițac a relevat că deși autoritatea publică a făcut

trimitere la dispozițiile art. 57 lit. a), e), f), g), h) al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008

cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, norma de drept

enunțată nu reglementează necesitatea prezentării sale la serviciu la data de

29 noiembrie 2019, cu atât mai mult că dispoziția Primăriei s. Drepcăuți nr. 133-p

„Cu privire la acordarea concediului anual și concediului neplătit funcționarului

public, Chițac Djemilia” stabilește un alt termen.

În final, reclamanta a subliniat că dispoziția primarului s. Drepcăuți nr. 12 din

28 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea la serviciul a secretarului consiliului

local” contravine prevederilor art. 43 al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public și art. 31 și 118 din Codul

administrativ, are un caracter imperativ, care reglementează o normă fără anumite

explicații, despre existența căreia a aflat din Registrul actelor locale la data de

30 decembrie 2019.

Tot la 13 februarie 2020 Djemilia Chițac a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei s. Drepcăuți, r-nul Briceni, prin care a solicitat

anularea dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 01 din

13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu” și recunoașterea

ilegalității inacțiunilor primarului Angela Rurac privitor la emiterea dispoziției

nr. 01 din 13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu” și

neîntreprinderea de acțiuni pentru anularea ei (f.d.50-52, Vol.I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că la

24 octombrie 2019 primarul s. Drepcăuți, r-nul Briceni a emis dispoziția nr. 133-p

„Cu privire la acordarea concediului anual și concediului neplătit funcționarului

public, Chițac Djemilia”, publicată în Registrul actelor local și notificată ca legală

de către Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat la data de

31 octombrie 2019.

La 29 noiembrie 2019 a remis în adresa Primăriei s. Drepcăuți solicitarea

privind prelungirea concediului de odihnă cu numărul de zile indicat în certificatul

medical, la care nu a primit niciun răspuns, deși conform avizului de recepție,

scrisoarea a fost recepționată de Primăria s. Drepcăuți la 02 decembrie 2019. Iar, la

30 decembrie 2019 a observat în Registrul actelor locale, dispoziția primarului

3

s. Drepcăuți nr. 01 din 13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din

concediu”, emisă de către primarul Angela Rurac, în care era menționat că se

recheamă din concediu secretarul consiliului sătesc începând cu data de

14 noiembrie 2019.

Catalogând dispoziția nominalizată ca fiind ilegală, s-a adresat cu cerere

prealabilă primarului s. Drepcăuți Angela Rurac, solicitând anularea acesteia,

indicând totodată motivele de fapt și de drept, și anume că aceasta îi afectează

dreptul la un concediu de odihnă anual prevăzut de art. 43 alin. (1) și (2) din

Constituția Republicii Moldova.

Deși Primăria s. Drepcăuți, r-nul Briceni a recepționat cererea prealabilă la

30 decembrie 2019, în termenul prevăzut de lege nu a primit răspuns la această

solicitare.

Subsecvent, Djemilia Chițac a menționat că dispoziția primarului

s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 01 din 13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea

din concediu” a fost emisă în baza dispozițiilor Legii nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și art. 29 din Codul muncii,

care însă în opinia sa nu au tangență cu rechemarea ei din concediu.

Mai mult, deși la emiterea dispoziției enunțate s-au invocat și prevederile

art. 122 din Codul muncii, s-a omis sintagma legală „numai cu acordul scris al

salariatului”, acord pe care nu l-a semnat și nici nu a lăsat să se înțeleagă că este de

acord cu rechemarea, având pentru aceasta motive substanțiale legale de starea de

sănătate.

În final, reclamanta a opinat că dispoziția primarului s. Drepcăuți, r-nul

Briceni nr. 01 din 13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu” nu

corespunde normelor legale menționate supra, îi încalcă drepturile și cauzează

prejudicii.

Iar, la 04 martie 2020 Djemilia Chițac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei s. Drepcăuți, r-nul Briceni, prin care a solicitat obligarea

primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni, Angela Rurac să-i calculeze și achite

îndemnizația de concediu, conform dispoziției primarului s. Drepcăuți,

r-nul Briceni nr. 133-p „Cu privire la acordarea concediului anual și concediului

neplătit funcționarului public, Chițac Djemilia”, precum și a prejudiciului cauzat

de întârzierea achitării îndemnizației de concediu în mărime de 0,3 la sută din

suma neplătită în termen pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de

27 octombrie 2019 și calificarea ca fiind ilegale inacțiunile primarului s. Drepcăuți

Angela Rurac în privința faptului că nu a întreprins măsuri pentru calcularea și

achitarea îndemnizației de concediu, conform dispoziției nominalizate

(f.d. 66-67, Vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamanta a relatat că la 24 octombrie 2019 primarul

s. Drepcăuți, r-nul Briceni a emis dispoziția nr. 133-p „Cu privire la acordarea

concediului anual și concediului neplătit funcționarului public, Chițac Djemilia”,

publicată în Registrul actelor local și notificată ca legală de către Oficiul Teritorial

Edineț al Cancelariei de Stat la data de 31 octombrie 2019.

Subsecvent, invocând dispozițiile art. 117 din Codul muncii, Djemilia Chițac

a menționat că până la data înaintării cererii în instanță, nu i-a fost calculată și

achitată plata îndemnizației de concediu, motiv pentru care la 30 decembrie 2019 a

remis în adresa Primăriei s. Drepcăuți o cerere, prin care a solicitat să-i fie

calculată și achitată îndemnizația de concediu, dar nu a primit niciun răspuns.

4

Astfel, la 03 februarie 2020 a remis în adresa Primăriei s. Drepcăuți cererea

prealabilă, prin care, în mod repetat a solicitat să-i fie calculată și achitată

îndemnizația de concediu, acțiuni ce nu au fost realizate.

Complementar, făcând trimitere la dispozițiile art. 117 alin. (3) și art. 330 din

Codul muncii, reclamanta a opinat că neachitarea la timp a îndemnizației de

concediu s-a produs exclusiv din vina angajatorului, respectiv Primăria

s. Drepcăuți este obligată să-i achite inclusiv și prejudiciul cauzat de întârzierea

achitării îndemnizației de concediu.

Prin încheierea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

conexat cauza la cererea de chemare în judecată depusă de Djemilia Chițac

împotriva Primăriei s. Drepcăuți, r-nul Briceni privind anularea dispoziției

primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 12 din 28 noiembrie 2019 „Cu privire la

chemarea la serviciu a secretarului consiliului local”, înregistrată cu numărul

electronic generat de PIGD 2-20023642-28-3-19022020 la cauza la cererea de

chemare în judecată depusă de Djemilia Chițac împotriva Primăriei s. Drepcăuți,

r-nul Briceni privind anularea dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni

nr. 01 din 07 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu”, pentru

examinare într-o procedură unică, fiindu-le atribuit numărul de înregistrare manual

3-1/20 (f.d.30-31, Vol. I).

Prin încheierea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

conexat cauza la cererea de chemare în judecată depusă de Djemilia Chițac

împotriva Primăriei s. Drepcăuți, r-nul Briceni privind obligarea primarului

s. Drepcăuți, r-nul Briceni, Angela Rurac să-i calculeze și achite îndemnizația de

concediu, conform dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 133-p „Cu

privire la acordarea concediului anual și concediului neplătit funcționarului public,

Chițac Djemilia”, precum și a prejudiciului cauzat de întârzierea achitării

îndemnizației de concediu în mărime de 0,3 la sută din suma neplătită în termen

pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 27 octombrie 2019 și calificarea

ca fiind ilegale inacțiunile primarului s. Drepcăuți Angela Rurac în privința

faptului că nu a întreprins măsuri pentru calcularea și achitarea îndemnizației de

concediu, conform dispoziției nominalizate, înregistrată cu numărul electronic

generat de PIGD 2-20032160-28-3-05032020 la cauza la cererea de chemare în

judecată depusă de Djemilia Chițac împotriva Primăriei s. Drepcăuți, r-nul Briceni

privind anularea dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 01 din

07 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu”, pentru examinare

întro procedură unică, fiindu-le atribuit numărul de înregistrare manual 3-1/20

(f.d.62-63, Vol. I).

Prin încheierea din 11 august 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-a

atras în proces în calitate de terț Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat

(f.d. 94-96, Vol.I).

Prin hotărârea din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-a

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea la cererile de chemare în judecată înaintate

de Djemilia Chițac împotriva Primăriei s. Drepcăuți, r-nul Briceni privind anularea

dispozițiilor primarului s. Drepcăuți nr. 01 din 07 noiembrie 2019 „Cu privire la

rechemarea din concediu”, nr. 01 din 13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea

din concediu”, nr. 12 din 28 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea la serviciul

a secretarului consiliului local”, obligarea primarului Angela Rurac să-i calculeze

și achite indemnizația de concediu, conform dispoziției primarului s. Drepcăuți,

r-nul Briceni nr. 133-p „Cu privire la acordarea concediului anual și concediului

5

neplătit funcționarului public, Chițac Djemilia”, precum și a prejudiciului cauzat

de întârzierea achitării indemnizației de concediu în mărime de 0,3 la sută din

suma neplătită în termen, pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de

27 octombrie 2019 și calificarea ca fiind ilegale inacțiunile primarului Angela

Rurac în legătură cu actele și acțiunile contestate (f.d.138, 143-152, Vol.I).

La 16 februarie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul

administrativ, Djemilia Chițac a depus apel, iar la 05 martie 2021 a prezentat

motivarea apelului împotriva hotărârii din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și

emiterea unei noi decizii privind admiterea pretențiilor din cererile sale de chemare

în judecată (f.d.141-142; 158-173, Vol.I).

Prin decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul depus

de Djemilia Chițac împotriva hotărârii din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central (f.d.19-25, Vol.II).

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Bălți a catalogat ca fiind justă

soluția primei instanțe și în concordanță cu normele ce guvernează raportul juridic

litigios, dar și art. 6 CEDO.

Astfel, prima instanță corect a constatat că emiterea dispoziției litigioase din

07 noiembrie 2019 a fost efectuată în temeiul art. 29 din Legea privind

administrația publică locală, și nicidecum în temeiul art. 29 al Codului Muncii,

după cum pretinde Djemilia Chițac.

Subsecvent, reieșind din materialele cauzei, instanța de apel a stabilit că în

Primăria s. Drepcăuți s-a declarat situație excepțională, fiind emisă în acest sens

dispoziția primarului Angela Rurac nr. 11 din 25 noiembrie 2019. Această stare se

datorează faptului că odată cu alegerea noului primar, toți funcționarii primăriei au

plecat în concedii anuale plătite și neplătite, prin urmare noul primar aflându-se în

imposibilitate fizică de a activa în lipsa funcționarilor primăriei.

Invocând dispozițiile art.5, 23 alin. (1), (2) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, art.38 alin. (3) al

Legii privind administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, Curtea de

Apel Bălți a reținut ca fiind întemeiată concluzia instanței de fond că emiterea

ordinului de rechemare a secretarului primăriei Djemiliei Chițac, care este

funcționar public și în activitatea sa se bazează inclusiv pe principiul

responsabilității, este pe deplin justificat.

În context, instanța ierarhic inferioară a subliniat că dispoziția litigioasă de

rechemare nu a fost executată de către Djemilia Chițac, în pofida faptului aducerii

acesteia la cunoștința funcționarului, care a refuzat s-o recepționeze. Respectiv,

instanța de fond întemeiat a conchis asupra lipsei dreptului vătămat al reclamantei,

în condițiile în care dispoziția de rechemare nu a fost executată de către

reclamantă, iar aceasta a beneficiat de concediul său anual integral.

Referitor la anularea dispoziției primarului s. Drepcăuți nr. 01 din

13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu”, instanțele ierarhic

inferioare au stabilit că dispoziția nominalizată a fost abrogată de către primarul

Angela Rurac la 27 decembrie 2019, prin dispoziția nr. 20/2, ca urmare a notificării

Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat.

În privința cerinței reclamantei de anulare a dispoziției primarului

s. Drepcăuți nr. 12 din 28 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea la serviciul a

secretarului consiliului local”, instanța de apel a menționat că aceasta a fost emisă

ca urmare a recepționării notificării Oficiului Teritorial Edineț a Cancelariei de Stat

6

nr. 1304/OT6/18 din 27 noiembrie 2019, prin care a fost verificată legalitatea

dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 133-p „Cu privire la acordarea

concediului anual și concediului neplătit funcționarului public, Chițac Djemilia”,

în care a precizat că funcționarului public i se poate acorda concediul anual de

odihnă pentru perioada de un an de zile. Astfel, la expirarea concediului anual de

odihnă, primarul s. Drepcăuți a emis dispoziția nr. 12 din 28 noiembrie 2019

„Cu privire la rechemarea la serviciul a secretarului consiliului local”, prin care a

solicitat prezentarea Djemiliei Chițac la serviciu începând cu data de

29 noiembrie 2019.

Totodată, în urma notificării Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat

privind legalitatea dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 133-p „Cu

privire la acordarea concediului anual și concediului neplătit funcționarului public,

Chițac Djemilia”, primarul s. Drepcăuți, Angela Rurac, conformându-se cerințelor

Oficiului Teritoria Edineț a Cancelariei de Stat a emis dispoziția nr. 17/1 din

13 decembrie 2019 privind abrogarea dispoziției nr. 133-p din 24 octombrie 2019,

ca fiind emisă ilegal.

De altfel, făcând trimitere la dispozițiile art.32 alin.(3) al Legii privind

administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, Curtea de apel Bălți a

apreciat ca fiind corectă și legală concluzia instanței de fond că pârâta a demonstrat

cert corectitudinea actelor emise în privința Djemiliei Chițac, deoarece aceasta a

fost informată, preavizată în mod legal despre necesitatea prezentării la serviciu.

La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă și concluzia instanței de

fond, expusă cu referire la cerința reclamantei de obligare a primarului Angela

Rurac să-i calculeze și să-i achite indemnizația de concediu, conform dispoziției

primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 133-p „Cu privire la acordarea

concediului anual și concediului neplătit funcționarului public, Chițac Djemilia”,

precum și a prejudiciului cauzat de întârzierea achitării indemnizației de concediu

în mărime de 0,3 la sută din suma neplătită în termen, pentru fiecare zi de

întârziere, începând cu data de 27 octombrie 2019.

Or, în cadrul ședinței de judecată primarul s. Drepcăuți Angela Rurac a

demonstrat cu certitudine sistarea activității primăriei, în legătură cu plecarea

tuturor funcționarilor primăriei în concedii anuale plătite și neplătite, ștergerea

întregii informații din calculatoarele primăriei, inclusiv și cea din calculatorul

contabilului-șef, astfel devenind dificilă și îndelungată restabilirea informațiilor și

datelor necesare pentru efectuarea operațiunilor de orice gen, inclusiv și achitarea

salariilor, îndemnizațiilor și altor plăți obligatorii, circumstanțe despre care

reclamanta cunoștea cu certitudine.

În context, instanța de apel a reiterat opinia primei instanțe, susținând că

reclamanta Djemilia Chițac urma să insiste la achitarea îndemnizației de concediu

la momentul emiterii dispoziției de acordare a concediului anual de către fostul

primar, or, actualmente argumentele acesteia sunt declarative, neprobate, iar

pretențiile neîntemeiate.

Astfel, consideră că prima instanță a emis o hotărâre legală și întemeiată, cu

aplicarea corectă a normelor de drept material și procedural, iar argumentele

invocate în cererea de apel de Djemilia Chițac sunt nefondate și nu pot fi reținute,

Curtea de Apel Bălți a respins apelul și a menținut hotărârea din 28 ianuarie 2021 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central.

La 07 iulie 2022 Djemilia Chițac a depus recurs, iar la 12 august 2022 a

prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de

7

Apel Bălți solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi decizii de admitere a pretențiilor din cererile sale de chemare

în judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a invocat dezacordul cu decizia

instanței de apel, menționând că instanțele ierarhic inferioare nu s-au expus asupra

argumentului său privind neaplicarea de către primarul s. Drepcăuți a prevederilor

art. 122 al Codului Muncii, la emiterea dispozițiilor contestate.

Mai mult, recurenta a susținut că instanțele ierarhic inferioare au examinat

cauza în mod arbitrar, admițând doar probele și argumentele declarative ale

primarului Angela Rurac.

De altfel, recurenta și-a reiterat opinia expusă pe parcursul examinării cauzei

în prima instanță și instanța de apel, menționând că dispozițiile Primăriei

s. Drepcăuți nr. 01 din 07 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din

concediu”, nr. 01 din 13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu”

sunt ilegale și emise fără respectarea normelor de drept.

Referitor la dispoziția primarului s. Drepcăuți nr. 12 din 28 noiembrie 2019

„Cu privire la rechemarea la serviciul a secretarului consiliului local”, recurenta a

relevat că aceasta nu are suport juridic, respectiv neîntemeiat a fost rechemată la

serviciu pentru data de 29 octombrie 2019, în legătură cu finisarea concediului său

de odihnă, în condițiile în care concediul urma să se finiseze la 07 decembrie 2019,

circumstanțe care la fel au fost ignorate de către instanțele ierarhic inferioare.

În privința declarațiilor reprezentantului Primăriei s. Drepcăuți, precum că nu

s-a prezentat la serviciu, respectiv nu a executat dispozițiile nominalizate, Djemilia

Chițac a precizat că deși instanțele ierarhic inferioare s-au axat pe aceaste

declarații, nu au probat faptul că ea a cunoscut despre existența acestora și modul

notificării lor.

Aici, recurenta a precizat că nu a cunoscut despre existența emiterii

dispozițiilor Primăriei s. Drepcăuți nr. 01 din 07 noiembrie 2019 „Cu privire la

rechemarea din concediu”, nr. 01 din 13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea

din concediu” și nr. 12 din 28 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea la

serviciul a secretarului consiliului local”, respectiv nu putea să le execute. Iar,

odată ce a aflat despre existența acestora din Registrul Actelor Locale s-a adresat

la Primaria s. Drepcăuți cu cerere prealabilă, la care nu a primit niciun răspuns.

Djemilia Chițac a catalogat ca fiind eronate precizările Curții de Apel Bălți,

precum că ea ar fi declarat că i-a fost expediată prin poștă dispoziția primarului

s. Drepcăuți nr. 01 din 07 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din

concediu”. Or, ea a indicat în cererea de apel că prin poștă a primit nota

informativă nr. 1 din 09 ianuarie 2020, dar nu dispoziția nominalizată.

Subsecvent, recurenta a indicat că instanța de apel a făcut trimitere la norma

legală ce reglementează responsabilitatea funcționarului public, dar nu a apreciat

faptul că ea în mod responsabil, când a aflat de existenta dispozițiilor litigioase s-a

adresat la Primăria s. Drepcăuți cu cerere prealabilă, iar primarul Angela Rurac, nu

a manifestat responsabilitate să întocmească dispozițiile în conformitate cu

prevederile legale și să i le comunice, însă le-a publicat foarte târziu în Registrul

Actelor Locale.

În continuare, recurenta a subliniat că este evident prejudiciul provocat prin

dispozițiile contestate, care rămânând în vigoare sunt o premisă pentru demiterea

ei din funcție.

În final, referitor la indemnizația de concediu, recurenta a notat că conflictul

8

actualului primar cu fostul primar nu este o premisă de a nu-i fi achitată această

indemnizație.

La acest capitol, recurenta a punctat că prima instanță și Curtea de Apel Bălți

nu au argumentat legalitatea neachitării indemnizației și nu au probat achitarea

acesteia.

Astfel, la concluziile instanțelor ierarhic inferioare că trebuia să ceară

indemnizația de la fostul primar, recurenta a precizat că ea de la actualul primar a

solicitat-o abia după ce i-a fost achitat salariul, dar nu imediat ce a intrat în funcție.

Altfel spus, actualul primar Angela Rurac a avut timp suficient să-i achite

indemnizația o dată cu salariul. Respectiv, în opinia recurentei este irațională

concluzia instanței de apel că urma să insiste asupra achitării indemnizației de la

fostul primar. Or, ea a fost angajată a Consiliului s. Drepcăuți și a Primăriei

s. Drepcăuți, iar schimbarea primarilor nu influențează asupra dreptului său de a

primi indemnizația de concediu conform art. 117 al Codului Muncii.

Așadar, concluzionând recurenta a indicat că instanța de apel la emiterea

deciziei contestate nu a aplicat legea care trebuia aplicată, adică prevederile

art. 117 și 122 ale Codului muncii, iar dispozițiile primarului s. Drepcăuți nr. 01

din 07 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu”, nr. 01 din

13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu” și nr. 12 din

28 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea la serviciul a secretarului consiliului

local” urmează a fi calificate drept ilegale și anulate, cu atât mai mult că dispoziția

primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 133-p „Cu privire la acordarea

concediului anual și concediului neplătit funcționarului public, Chițac Djemilia”

încă mai este în vigoare și produce efecte juridice, fapt ce poate fi confirmat și de

reprezentanții Cancelariei de Stat.

La 07 septembrie 2022 în adresa Primăriei s. Drepcăuți, r-nul Briceni și a

Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat a fost expediată copia recursului

depus de Djemilia Chițac, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la 12 octombrie 2022 primarul s. Drepcăuți, r-nul

Briceni a solicitat declararea inadmisibilă a recursului Djemeliei Chițac cu

menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 16 iunie 2022.

Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de

e-mail a Djemiliei Chițac copia dispozitivului deciziei din 16 iunie 2022 a Curții

de Apel Bălți la data de 27 iulie 2022, iar decizia motivată la 02 august 2022, fapte

confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate la dosar (f.d.26, 29-30,

Vol.II).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

9

Supreme de Justiție reține că Djemilia Chițac s-a conformat dispozițiilor art. 245

din Codul administrativ și a depus în termen recursul la data de 07 iulie 2022, iar

motivarea recursului la 12 august 2022.

Prin încheierea din 05 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de către Djemilia Chițac a fost numit pentru examinare în complet de 5

judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la

proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Conform art. 194 alin. (2) coroborat cu art. 21 și art. 36 din Codul

administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și

deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, decizia din

16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți urmează a fi casată cu restituirea cauzei

instanței de apel spre rejudecare în alt complet de judecată, din următoarele

motivele.

Din materialele cauzei rezultă că, prin dispoziția primarului s. Drepcăuți,

r-nul Briceni nr. 133-p „Cu privire la acordarea concediului anual și concediului

neplătit funcționarului public, Chițac Djemilia”, i-a fost acordat concediu de

odihnă anual, funcționarului public Djemilia Chițac pentru perioada anului de

muncă 08 octombrie 2019 până la 07 octombrie 2020, pe durata de 38 zile,

începând cu data de 31 octombrie 2019 până la 07 decembrie 2019, inclusiv și

concediu neplătit cu durata de 60 zile, de la 08 decembrie 2019 până la

05 februarie 2020, inclusiv, conform cererii depuse (f.d.6, Vol. I).

Prin dispoziția primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 01 din

07 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu”, secretarul consiliul

sătesc Djemilia Chițac a fost rechemată din concediu, începând cu data de

08 noiembrie 2019, ora 08:00, în legătură cu necesitatea de serviciu neprevăzută,

pentru perfectarea actelor de Stare civilă (f.d.8, Vol.I).

La 02 decembrie 2019 Djemilia Chițac a depus cerere prealabilă la Primăria

s. Drepcăuți, prin care a solicitat anularea dispoziției primarului s. Drepcăuți,

r-nul Briceni nr. 01 din 07 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din

concediu” (f.d.9, Vol.I).

Prin dispoziția primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 01 din

13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu”, secretarul consiliul

10

sătesc Djemilia Chițac a fost rechemată din concediu, începând cu data de

14 noiembrie 2019, ora 08:00, în legătură cu necesitatea de serviciu neprevăzută,

pentru perfectarea actelor de Stare civilă (f.d.54, Vol.I).

Prin dispoziția primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 11 din

25 noiembrie 2019 „Cu privire la declararea situației excepționale în primăria

Drepcăuiți”, a fost declarată situație excepțională în primăria s. Drepcăuiți

(f.d.83, Vol.I).

Iar, prin dispoziția primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 01/2 din

26 noiembrie 2019 „Cu privire la îndeplinirea funcției de secretar al Consiliului

local Drepcăuți”, s-a declarat temporar vacantă funcția de secretar al Consiliului

s. Drepcăuți în legătură cu lipsa temporară a secretarului consiliului sătesc

Djemilia Chițac (concediu anual neplătit) și s-a numit temporar persoana detașată

Ivan Toderico (secretarul Consiliului raional) detașat de către Președintele r-nului

Briceni, prin dispoziția nr. 31 din 26 noiembrie 2019 pentru îndeplinirea unor

funcții de secretar al Consiliului s. Drepcăuți, începând cu ziua de

26 noiembrie 2019, până la întoarcerea secretarului în funcția deținută la serviciu,

fie sau până la numirea altei persoane împuternicite pentru exercitarea funcției de

secretar al Consiliului s. Drepcăuți. Ivan Toderico, persoana numită pentru

exercitarea funcțiilor secretarului Consiliului s. Drepcăuți va exercita atribuțiile

delegate fiind investit cu toate împuternicirile necesare prin lege și în baza

prezentei decizii (f.d.86, Vol.I).

Prin notificarea nr. 1304/OT6/18 din 27 noiembrie 2019, Oficiul Teritorial

Edineț al Cancelariei de Stat a solicitat primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni

reexaminarea și abrogarea dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni

nr. 133-p din 24 octombrie 2019 „Cu privire la acordarea concediului anual și

concediului neplătit funcționarului public, Chițac Djemilia” (f.d.87, Vol.I).

Prin dispoziția primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 12 din

28 noiembrie 2019 „Cu privire la chemarea la serviciu a secretarului consiliului

local”, secretarul consiliul sătesc Djemilia Chițac a fost avertizată să se prezinte la

serviciu din 29 noiembrie 2019, ora 08:00 (f.d.40, Vol.I).

Prin dispoziția primarului s. Drepcăuți nr. 17/1 din 13 decembrie 2019 „Cu

privire la examinarea notificării Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat”,

s-a admis notificarea Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat

nr. 1304/OT6/18 din 27 noiembrie 2019 și s-a abrogat dispoziția primarului

s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 133-p „Cu privire la acordarea concediului anual și

concediului neplătit funcționarului public, Chițac Djemilia”, în legătură cu faptul

că a fost emisă contrar prevederilor legale (f.d.82, Vol.I).

Prin notificarea nr. 1304/OT /23 din 27 decembrie 2019, Oficiul Teritorial

6

Edineț al Cancelariei de Stat a solicitat primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni

reexaminarea și abrogarea dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 01

din 13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu” (f.d.168, Vol.I).

Prin dispoziția primarului s. Drepcăuți nr. 20/2 din 27 decembrie 2019 „Cu

privire la examinarea notificării Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat”

s-a admis notificarea Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat

nr. 1304/OT /23 din 27 decembrie 2019 și s-a abrogat dispoziția primarului

6

s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 01 din 13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea

din concediu”.

La 30 decembrie 2019 Djemilia Chițac a depus cerere prealabilă la Primăria

s. Drepcăuți, prin care a solicitat anularea dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul

11

Briceni nr. 01 din 13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu” și a

dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 12 din 28 noiembrie 2019

„Cu privire la chemarea la serviciu a secretarului consiliului local” (f.d.41, Vol.I).

Tot la 30 decembrie 2019 Djemilia Chițac a depus la Primăria s. Drepcăuți

cerere, prin care a solicitat să i se calculeze și achite indemnizația de concediu în

temeiul dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 133-p „Cu privire la

acordarea concediului anual și concediului neplătit funcționarului public, Chițac

Djemilia” (f.d.70, Vol.I).

Iar, la 03 februarie 2020 Djemilia Chițac a depus la Primăria s. Drepcăuți

cerere prealabilă, prin care a solicitat să i se calculeze și achite indemnizația de

concediu (f.d.71, Vol.I).

Prin încheierea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

conexat cauza la cererea de chemare în judecată depusă de Djemilia Chițac

împotriva Primăriei s. Drepcăuți, r-nul Briceni privind anularea dispoziției

primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 12 din 28 noiembrie 2019 „Cu privire la

chemarea la serviciu a secretarului consiliului local”, înregistrată cu numărul

electronic generat de PIGD 2-20023642-28-3-19022020 la cauza la cererea de

chemare în judecată depusă de Djemilia Chițac împotriva Primăriei s. Drepcăuți,

r-nul Briceni privind anularea dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr.

01 din 07 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu”, pentru

examinare întro procedură unică, fiindu-le atribuit numărul de înregistrare manual

3-1/20 (f.d.30-31, Vol. I).

Prin încheierea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

conexat cauza la cererea de chemare în judecată depusă de Djemilia Chițac

împotriva Primăriei s. Drepcăuți, r-nul Briceni privind obligarea primarului

s. Drepcăuți, r-nul Briceni, Angela Rurac să-i calculeze și achite îndemnizația de

concediu, conform dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 133-p „Cu

privire la acordarea concediului anual și concediului neplătit funcționarului public,

Chițac Djemilia”, precum și a prejudiciului cauzat de întârzierea achitării

îndemnizației de concediu în mărime de 0,3 la sută din suma neplătită în termen

pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 27 octombrie 2019 și calificarea

ca fiind ilegale inacțiunile primarului s. Drepcăuți Angela Rurac în privința

faptului că nu a întreprins măsuri pentru calcularea și achitarea îndemnizației de

concediu, conform dispoziției nominalizate, înregistrată cu numărul electronic

generat de PIGD 2-20032160-28-3-05032020 la cauza la cererea de chemare în

judecată depusă de Djemilia Chițac împotriva Primăriei s. Drepcăuți, r-nul Briceni

privind anularea dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 01 din

07 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu”, pentru examinare

întro procedură unică, fiindu-le atribuit numărul de înregistrare manual 3-1/20

(f.d.62-63, Vol. I).

Iar, prin încheierea din 11 august 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central

s-a atras în proces în calitate de terț Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat

(f.d. 94-96, Vol.I).

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii la cererile de chemare în judecată depuse de Djemilia Chițac

pe care a respins-o ca fiind neîntemeiată.

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți, prin decizia din

16 iunie 2022 a respins apelul depus de Djemilia Chițac împotriva hotărârii din

28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central (f.d.19-25, Vol.II).

12

Judecând cauza în ordine de recurs completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că prima

instanță și instanța de apel au judecat cauza și au ajuns la o concluzie pripită, fapt

ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care

presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate

aspectele și aplicarea corectă a normelor de drept material.

Mai mult, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele

juridice ce guvernează raportul juridic litigios, conchide că concluziile instanței de

apel și ale primei instanțe expuse în hotărârile judecătorești sunt în contradicție cu

materialele cauzei, iar circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au

fost apreciate, conform cerințelor legislației în vigoare.

Aspectele menționate conduc la concluzia că procedura desfășurată în instanța

de apel și în prima instanță nu corespunde exigențelor art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, iar modalitatea în care a fost examinată cauza în

fond și în ordine de apel nu poate echivala cu soluționarea efectivă a cauzei, astfel,

fiind impusă casarea deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Bălți.

Instanța de recurs consideră necesar de a reitera că Codul administrativ

consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie

motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție

este edictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce

trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare

posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe.

Întru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

În acest sens legiuitorul a învestit apelul cu efect devolutiv, care presupune că

instanța de apel rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din

hotărârea primei instanțe, precum și efectuează o nouă examinare în fond.

Astfel, instanța de apel avea obligația de a examina în tot apelul și de a

răspunde la toate întrebările ridicate în fața instanței, atât ca instanță de apel, cât și

ca instanță învestită să judece cauza în fond. Or, aceasta este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, cât și în acțiune. Este

inadmisibil ca un motiv de apel să fie refuzat pentru discuție pentru motive

formale, sau să fie omis de către instanța de apel. Instanța de apel trebuia să

cerceteze și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate, iar în caz de

nerespectare a acestor reguli, decizia instanței de apel se consideră neîntemeiată și

pasibilă casării de către instanța de recurs.

Instanța de recurs relevă că conform art. 195 din Codul administrativ,

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile

Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în

completarea Codului administrativ.

13

Conform art. 219 alin.(3) Cod administrativ, instanța de judecată nu are

dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată

de textul cererilor formulate de participanții la proces.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel

Bălți, instanța de recurs constată că instanța de apel nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările de

drept ridicate în fața sa, fapt prin ce a emis o hotărâre nemotivată.

Așadar, pentru a elucida aspectele abordate, instanța de recurs consideră că

trebuie să opereze cu prevederile art. 390, alin. (1), lit. e) și f) din Codul de

procedură civilă, conform cărora decizia instanței de apel trebuie să conțină:

motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă, precum și

concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.

La fel, instanța de recurs relevă că instanța judecătorească apreciază probele

după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu au pentru

instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea

ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența

pentru soluționarea cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța

judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale

privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea

preferinței unor probe față de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă

instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le

conține corespund realității.

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a învederat că unul din principiile legate de administrarea

corectă a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să

explice în mod adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică

această obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie

determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira,

ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82).

Procedând la examinarea fondului recursului, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție învederează că

exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al

procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată. În acest caz, instanța de

apel are obligația de a indica motivele raționamentelor sale și să facă referire la

legea guvernantă a speței. Pe baza acestei analize juridice, instanța de apel trebuie

să tragă concluziile de rigoare în urma examinării cererilor de apel. Etapele

menționate trebuie să fie consecutive și să se afle într-o strânsă legătură logică,

ceea ce consolidează ipoteza că soluția finală a instanței de judecată urmează să

rezulte din partea motivată a hotărârii judecătorești.

Aici, instanța de recurs notează că în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din

Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la motivarea

hotărârilor judecătorești (a se vedea Fomin vs Moldova, 11 octombrie 2011,

parag. 31 și 34; Mitrofan vs Moldova, 15 ianuarie 2013, parag. 54; Lebedinschi vs

Moldova, 16 iunie 2015, parag. 31, 36; Nichifor vs Moldova, 20 septembrie 2016,

14

parag. 30). Astfel, constatările de mai sus în sine ar putea fi o bază temeinică

pentru stabilirea încălcării articolului 6 din CEDO.

La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au expus asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra

tuturor argumentelor înaintate și dacă au stabilit toate circumstanțele care au

importanță pentru justa soluționare a litigiului și au aplicat corect normele de drept

material și procedural.

Conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin de

activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile

prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu

contravine principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Conform art. 6 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, procedura

administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată

spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ

individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract

administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri

strict de autoritate publică.

Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract

administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sînt părți

ale procedurii administrative.

În corespundere cu art. 10 alin.(1) Cod administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Potrivit art. 20 Cod administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Conform art. 189 alin.(1) Cod administrativ, orice persoană care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice

poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Iar, conform art. 206 alin.(1) lit. a) Cod administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare).

Totodată, conform art. 32 alin. (3) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, Dispozițiile cu caracter individual intră în

vigoare la data comunicării persoanelor vizate sau la data indicată în textul

dispoziției, care nu poate preceda data includerii acesteia în Registrul de stat al

actelor locale.

Potrivit art. 38 alin. (3)-(6) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, secretarul se bucură de stabilitate în funcție și cade

15

sub incidența Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public.

Modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu ale secretarului

se face, în condițiile legii, prin decizie a consiliului. Evaluarea performanțelor

profesionale ale secretarului se face de către primar, în baza deciziei consiliului.

Pe durata concediului sau a unei lipse îndelungate a secretarului pe motive

întemeiate, consiliul local poate împuternici un alt funcționar din cadrul primăriei

să îndeplinească toate atribuțiile secretarului sau unele din ele.

Concediul anual i se acordă secretarului în temeiul dispoziției primarului.

De altfel, în conformitate cu art. 5 din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, serviciul public se

bazează pe principiile egalității și nondiscriminării legalității, profesionalismului,

transparenței, imparțialității, independenței, responsabilității, stabilității și

loialității.

Conform art. 23 alin. (1) și (2) al Legii nominalizate, funcționarul public este

obligat să se conformeze dispozițiilor (ordinelor, poruncilor, indicațiilor obligatorii

spre executare) primite de la conducătorul său direct și de la conducătorul

autorității publice în care își exercită funcția publică.

Funcționarul public are dreptul să refuze, în scris și motivat, îndeplinirea

dispozițiilor, scrise sau verbale, primite de la conducător dacă le consideră ilegale.

În corespundere cu art. 43 alin. (1), (4) și (5) al Legii menționate,

funcționarului public i se acordă un concediu de odihnă anual, plătit, cu o durată de

35 de zile calendaristice, fără a se lua în calcul zilele de sărbătoare nelucrătoare.

Concediul poate fi acordat integral sau divizat, cu condiția ca una dintre părți să nu

fie mai mică de 14 zile calendaristice.

Funcționarului public, din motive familiale și din alte motive întemeiate, i se

poate acorda, la cerere, concediu neplătit, cu o durată de pînă la 60 de zile

calendaristice în decursul unui an. Concediul neplătit se acordă în modul stabilit de

legislație.

Funcționarul public poate beneficia și de alte tipuri de concedii conform

legislației.

Iar, conform art. 122 alin. (1) din Codul muncii, salariatul poate fi rechemat

din concediul de odihnă anual prin ordinul (dispoziția, decizia, hotărîrea)

angajatorului, numai cu acordul scris al salariatului și numai pentru situații de

serviciu neprevăzute, care fac necesară prezența acestuia în unitate. În acest caz,

salariatul nu restituie indemnizația pentru zilele de concediu nefolosite.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, Djemilia

Chițac a invocat ilegalitatea dispozițiilor primarului s. Drepcăuți nr. 01 din

07 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu”, nr. 01 din

13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu” și nr. 12 din

28 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea la serviciul a secretarului consiliului

local”, menționând că acestea nu corespund legislației în vigoare. Or, dispozițiile

nominalizate au fost emise, contrar prevederilor art. 122 alin. (1) din Codul muncii,

adică în lipsa acordului său de a fi rechemată din concediu.

Totodată, Djemilia Chițac a precizat că prima instanță și instanța de apel au

omis să se expună asupra argumentului său privind neaplicarea de către primarul

s. Drepcăuți a prevederilor art. 122 alin. (1) din Codul muncii la emiterea

dispozițiilor contestate.

16

Analizând conținutul hotărârii instanței de fond și deciziei Curții de Apel

Bălți, instanța de recurs contată că instanțele ierarhic inferioare au ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii Djemiliei Chițac, stabilind din materialele cauzei

corectitudinea emiterii dispozițiilor nominalizate de către Primarul s. Drepcăuți,

r-nul Briceni, care a informat, preavizat salariata despre necesitatea prezentării la

serviciu, însă fără a argumenta aplicabilitatea sau neaplicabilitatea la caz a

prevederilor art. 122 alin. (1) din Codul muncii, precum și respectarea acestora la

emiterea actelor administrative individuale defavorabile contestate.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție cataloghează ca fiind prematură concluzia instanțelor

ierarhic inferioare precum că dispoziția litigioasă de rechemare nu a fost executată

de către reclamanta Djemilia Chițac, în pofida faptului aducerii acestei dispoziții la

cunoștința funcționarei, care a refuzat s-o recepționeze. Or, din actele cauzei nu

poate fi confirmat cu certitudine faptul aducerii la cunoștință a dispozițiilor

nominalizate reclamantei, iar aceasta a precizat că a luat cunoștință de acestea din

Registrul de stat al actelor locale.

Astfel, instanța de apel a omis să stabilească cu certitudine, prin probe

incontestabile dacă dispozițiile contestate ale primarului s. Drepcăuți au fost

notificate Djemiliei Chițac, precum și faptul refuzului acesteia de a le recepționa,

după cum invocă primarul s. Drepcăuți.

Subsecvent, instanța de recurs notează că, potrivit art.23 alin. (2) al Legii

nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public, funcționarul public are dreptul să refuze, în scris și motivat, îndeplinirea

dispozițiilor, scrise sau verbale, primite de la conducător dacă le consideră ilegale.

Astfel, instanța ierarhic inferioară a omis să stabilească când totuși Djemilia

Chițac a luat cunoștință de dispozițiile contestate și dacă aceasta și-a valorificat

dreptul procedural stipulat la art.23 alin. (2) al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

De asemenea, instanța de recurs consideră nefondată concluzia primei

instanțe, reiterate de instanța de apel că dispoziția primarului s. Drepcăuți, r-nul

Briceni nr. 133-p din 24 octombrie 2019 „Cu privire la acordarea concediului anual

și concediului neplătit funcționarului public, Chițac Djemilia” a fost abrogată în

urma notificării Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat nr. 1304/OT6/18

din 27 noiembrie 2019, prin dispoziția primarului s. Drepcăuți nr. 17/1 din

13 decembrie 2019 „Cu privire la examinarea notificării Oficiului Teritorial Edineț

al Cancelariei de Stat”.

Or, potrivit răspunsului Cancelariei de Stat nr. 29-15-1070 din

11 februarie 2020 adresat Djemiliei Chițac, dispoziția primarului s. Drepcăuți

nr. 17/1 din 13 decembrie 2019 „Cu privire la examinarea notificării Oficiului

Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat” și notificarea nr. 1304/OT6/18 din

27 noiembrie 2019 nu se regăsesc în sistem, respectiv actul nu a intrat în vigoare și

nu are valoare juridică (f.d.182, Vol.I).

Prin urmare, rezultă că instanțele ierarhic inferioare au omis să stabilească cu

certitudine dacă dispoziția primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 133-p din

24 octombrie 2019 „Cu privire la acordarea concediului anual și concediului

neplătit funcționarului public, Chițac Djemilia” era în vigoare și avea valoare

juridică la momentul emiterii dispozițiilor contestate.

Mai mult, prin dispoziția primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 01/2 din

17

26 noiembrie 2019 „Cu privire la îndeplinirea funcției de secretar al Consiliului

local Drepcăuți”, s-a declarat temporar vacantă funcția de secretar al Consiliului

s. Drepcăuți în legătură cu lipsa temporară a secretarului consiliului sătesc

Djemilia Chițac, din motivul aflării acesteia în concediu anual neplătit și s-a numit

temporar persoana detașată Ivan Toderico (secretarul Consiliului raional) detașat

de către Președintele r-nului Briceni, prin dispoziția nr. 31 din 26 noiembrie 2019

pentru îndeplinirea unor funcții de secretar al Consiliului s. Drepcăuți, începând cu

ziua de 26 noiembrie 2019, până la întoarcerea secretarului în funcția deținută la

serviciu, fie sau până la numirea altei persoane împuternicite pentru exercitarea

funcției de secretar al Consiliului s. Drepcăuți, fiind investit cu toate

împuternicirile necesare prin lege și în baza prezentei decizii (f.d.86, Vol.I).

Astfel, Curtea de Apel Bălți a omis să concretizeze care a fost necesitatea

primarului s. Drepcăuți să emită dispoziția nr. 12 din 28 noiembrie 2019 „Cu

privire la rechemarea la serviciul a secretarului consiliului local”, dacă începând cu

data de 26 noiembrie 2019 funcția de secretar al Consiliului s. Drepcăuți era

temporar exercitată de către Ivan Toderico, în baza dispoziției primarului

s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 01/2 din 26 noiembrie 2019 „Cu privire la

îndeplinirea funcției de secretar al Consiliului local Drepcăuți”, până la revenirea

Djemiliei Chițac din concediu, acordat prin dispoziția primarului s. Drepcăuți,

r-nul Briceni nr. 133-p din 24 octombrie 2019 „Cu privire la acordarea concediului

anual și concediului neplătit funcționarului public, Chițac Djemilia”.

În afară de aceasta, instanța de recurs notează că Curtea de Apel Bălți urma să

i-a în considerare și faptul abrogării dispoziției primarului s. Drepcăuți nr. 01 din

13 noiembrie 2019 „Cu privire la rechemarea din concediu”, prin dispoziția

primarului s. Drepcăuți nr. 20/2 din 27 decembrie 2019 „Cu privire la examinarea

notificării Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat”.

Conform art. 117 alin. (1) și (3) din Codul muncii, pentru perioada

concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu

care nu poate fi mai mică decît mărimea salariului mediu pentru perioada

respectivă.

Indemnizația de concediu se plătește de către angajator cu cel puțin 3 zile

calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu.

Iar, potrivit art. 330 alin. (2) din Codul muncii, în caz de reținere, din vina

angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizației de concediu (art.117), a plăților

în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăți (art.123, 124, 127, 139, 186, art.225

alin.(8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare

zi de întîrziere, 0,3 la sută din suma neplătită în termen.

Astfel, referitor la pretenția Djemiliei Chițac cu privire la obligarea primarului

s. Drepcăuți, r-nul Briceni, Angela Rurac să-i calculeze și achite îndemnizația de

concediu, conform dispoziției primarului s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 133-p „Cu

privire la acordarea concediului anual și concediului neplătit funcționarului public,

Chițac Djemilia”, precum și a prejudiciului cauzat de întârzierea achitării

îndemnizației de concediu în mărime de 0,3 la sută din suma neplătită în termen

pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 27 octombrie 2019, instanța de

recurs consideră eronate și inadmisibile concluziile instanțelor ierarhic inferioare

invocate în susținerea soluției de respingere a cerinței nominalizate, fapt ce rezultă

din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune

prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele și

aplicarea corectă a normelor de drept material.

18

Or, la caz, instanța de apel urma să stabilească cu certitudine dacă Djemiliei

Chițac i-a fost achitată indemnizația de concediu, acordat prin dispoziția primarului

s. Drepcăuți, r-nul Briceni nr. 133-p din 24 octombrie 2019 „Cu privire la

acordarea concediului anual și concediului neplătit funcționarului public, Chițac

Djemilia”, potrivit art. 117 alin. (1) și (3) din Codul muncii și dacă sunt întemeiate

și aplicabile speței prevederile art. 330 alin. (2) din Codul muncii, ori din calculele

concediilor nefolosite pentru perioada 08 octombrie 2016 - 07 octombrie 2019 și

bonul de plată din data de 03 iulie 2020 de plată a salariului, anexate la dosarul

administrativ nu pot fi probate indubitabil aceste circumstanțe.

Mai mult, în condițiile în care instanțele ierarhic inferioare au reținut

argumentele primarului s. Drepcăuți privind sistarea activității primăriei, în

legătură cu plecarea tuturor funcționarilor primăriei în concedii anuale plătite și

neplătite, ștergerea întregii informații din calculatoarele primăriei, inclusiv și cea

din calculatorul contabilului-șef, astfel devenind dificilă și îndelungată restabilirea

informațiilor și datelor necesare pentru efectuarea operațiunilor de orice gen,

inclusiv și achitarea salariilor, îndemnizațiilor și altor plăți obligatorii, urmau să

verifice cu certitudine când au fost restabilite datele din calculatoarele primăriei și

efectuate plățile colaboratorilor instituției, inclusiv indemnizația de concediu a

reclamantei Djemilia Chițac, acordat în baza dispoziției primarului s. Drepcăuți,

r-nul Briceni nr. 133-p din 24 octombrie 2019 „Cu privire la acordarea concediului

anual și concediului neplătit funcționarului public, Chițac Djemilia”.

În consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale și expuse sub un

aspect general concluziile instanței de apel privind respingerea acțiunii Djemiliei

Chițac, din motiv că aceasta nu a elucidat toate circumstanțele importante speței,

cu toate că în virtutea caracterului devolutiv al apelului, urma să rejudece fondul

cauzei sub toate aspectele și în limita pretențiilor înaintate de Djemilia Chițac.

Având în vedere cele enunțate, instanța de recurs conchide că instanța de apel

nu a dat o apreciere multiaspectuală, completă, nepărtinitoare tuturor probelor din

dosar în ansamblu și interconexiunea lor, motiv din care a emis o decizie cu o

soluție pripită și neîntemeiată.

Per ansamblu, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a

instanței de judecată, Colegiul judiciar opinează că a examinat principalele

întrebări juridice stabilite și că nu este în drept să se pronunțe separat în privința

motivelor cu privire la fondul cauzei. De fapt, acestea poartă un caracter secundar

și nu au forță juridică de a influența decisiv considerentele de mai sus (a se vedea,

printre alte autorități, Kamil Uzun vs Turcia, 10 mai 2007, parag. 64 din

10 mai 2007; Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs

România (Marea Cameră), 17 iulie 2014, parag. 156).

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție notează că cele menționate mai sus nu pot fi corectate în

ordine de recurs, din cauza specificului acestora. De altfel, participanții la proces,

trebuie să aibă posibilitatea reală să-și prezinte apărarea și să fie audiați de o

instanță de apel, care va fi competentă de a examina toate chestiunile de fapt și de

drept relevante litigiului (a se vedea A. Menarini Diagnostics S.R.L. vs Italia,

27 septembrie 2011, parag. 59; Akaki Tchaghiashvili, 2 septembrie 2014, parag.

34, Samardžić, ibidem, parag. 31, Gohe și alții vs Franța, 3 iulie 2018,

parag. 41 - 43).

19

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Djemilia Chițac, de a casa

decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți și de a restitui cauza pentru

rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Astfel, ținând cont

de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența dreptului, este imperios, ca

la reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie remediate neajunsurile procedurii

inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016,

parag. 117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123 – 125).

Pe această cale, cauza de contencios administrativ urmează a fi judecată în

întregime în cadrul unei proceduri noi, în cadrul căreia instanța de apel va avea

sarcina de a stabili o legătură clară între faptele speței, dispozițiile legale aplicabile

și concluziile la care a ajuns. În funcție de rezultatul aprecierii juridice, instanța de

apel va trebui să constate temeinicia sau lipsa unui temei legal a cererii de apel

formulată de către Djemilia Chițac (a se vedea, spre exemplu, importanța

rejudecării cauzei de către instanțele ierarhic inferioare în baza considerentelor

unei instanțe de recurs, Victor Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008; Dimitar

Yordanov vs Bulgaria, 06 septembrie 2018, parag. 52 – 53).

Altfel spus, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de

cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

Conform art. 195, 247, 248 alin.(1) lit. d) și alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Djemilia Chițac.

Se casează integral decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți și se

restituie cauza de contencios administrativ intentată la cererile de chemare în

judecată depuse de Djemilia Chițac împotriva Primăriei s. Drepcăuți, r-nul Briceni,

terț Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat privind contestarea actelor

administrative, achitarea indemnizației de concediu și repararea prejudiciului

cauzat spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

20

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2023-02-15
0,96
3ra-11/23 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
Dosarul nr. 3ra-11/23 2-20084428-01-3ra-09012023 Prima instanţă: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. N. Bobu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă) ÎNCHEIERE 15 februarie 2023 mun. Chiş
CSJ 2025-10-01
0,94
3ra-809/24 — contestarea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chiși
CSJ 2018-11-28
0,94
3r-215/18 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3r-215/18 Prima instanţă: Judecătoria Edineţ, sediul Central (judecător C. Prisacari) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi (judecători A. Albu, A. Toderaş şi E. Bejenaru) D E C I Z I E 28 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul
CSJ 2023-02-08
0,94
3ra-1130/22 — contestarea actelor administrative
Dosarul nr. 3ra-1130/22 2-20080499-01-3ra-01112022 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: Ia. Talmaci) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru ) Î N C H E I E R E 08 februarie 20
CSJ 2019-10-02
0,94
3ra-1183/19 — contestarea actului administrativ
dosarul nr. 3ra-1183/19 prima instanţă: Judecătoria Edineț, sediul Briceni (E. Tverdohleb) instanţa de apel: Curtea de Apel Bălți (Al. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru) ÎNCHEIERE 02 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial
Sursă