2ra-1180/18 — incasarea prejudiciului moral si material

2ra-1180/18 — incasarea prejudiciului moral si material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-1180/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (R. Pascari)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton)

D E C I Z I E

25 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Nina Vascan

examinând recursurile declarate de către Procuratura Generală a Republicii

Moldova, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Alexandru Filip,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Filip

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Procuraturii Generale a

Republicii Moldova și Departamentului Trupelor de Carabinieri cu privire la

anularea ordinului, reangajarea în funcție și reacordarea gradului militar, încasarea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile declarate de Alexandru Filip, Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și Procuratura Generală a Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din

05 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 08 decembrie 2016, Alexandru Filip reprezentat de avocatul, Vasile Gantea,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova și Departamentului Trupelor

de Carabinieri cu privire la anularea ordinului, reangajarea în funcție și reacordarea

gradului militar, încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul, Alexandru Filip a indicat că, prin încheierea

din 03 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău s-a admis cererea lui

cu privire la stingerea antecedentelor penale. S-a dispus aplicarea față de Alexandru

Filip a prevederilor art. 112 Cod penal, reabilitarea judecătorească și i s-au anulat lui

Alexandru Filip toate incapacitățile și decăderile din drepturi, legate de

antecedentele penale, prin condamnarea acestuia, în baza deciziei din 16 iunie 2015

a Curții de Apel Chișinău.

1

Reclamantul, Alexandru Filip a menționat că, prin ordinul nr.128 din 04 iulie

2012 a fost concediat și trecut în rezerva Forțelor Armate ale RM, cu retragerea

gradului militar începînd cu 23 mai 2012.

Astfel, reclamantul a invocat că, prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, a procuraturii și a instanțelor judecătorești i-a fost cauzat un prejudiciu

material, în sumă de 288 404 lei și un prejudiciu moral, pe care îl evaluează în sumă

de 400 000 lei. Reclamantul, Alexandru Filip a menționat că, acțiunile ilegale ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și a instanțelor de judecată au jucat un

rol negativ în viața și activitatea sa, fiindu-i create obstacole morale și fizice ,

nervozitate, pe parcursul a 7 ani.

La 13 aprilie 2017, reclamantul, Alexandru Filip a depus cerere de concretizare

a pretențiilor, în care, adițional celor indicate în cererea de chemare în judecată a

menționat că, își întemeiază acțiunea în baza prevederile art. 1405 Cod civil și art.3,

6, 7, 10, 14, 15, 18, 19 ale Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Astfel, în drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza art. 1405 Cod civil

și a prevederilor Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești și art. 35 al Legii nr. 162 din 22 iulie 2005

cu privire la statutul militarilor.

Reclamantul, Alexandru Filip a solicitat încasarea din contul Ministerului

Justiției al RM și Procuraturii Generale a RM, în beneficiul lui Filip Alexandru a

prejudiciului material în sumă de 288 404 ,69 lei și a prejudiciului moral în sumă de

400 000 lei. Obligarea Departamentului Trupelor de Carabinieri să anuleze ordinul

nr.128 din 04 iulie 2012, prin care Alexandru Filip, a fost concediat din funcția de

comandant al Companiei nr. 3 de carabinieri a Batalionului 2 și trecut în rezerva

Forțelor Armate ale Republicii Moldova și i-a fost retras gradul militar începînd cu

data de 23 mai 2012, să fie dispusă reangajarea lui Alexandru Filip, în funcția pe

care a deținut-o anterior, pînă la concediere, cu oferirea gradului militar deținut, să

fie calculată vechimea în serviciul militar, cu restabilirea în toate drepturile

prevăzute pentru această categorie de militari.

Prin hotărârea din 05 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Filip împotriva

Ministerului Justiției al RM, Procuraturii Generale a RM și Departamentului

Trupelor de Carabinieri cu privire la repararea prejudiciului material și moral. S-a

încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în

beneficiul reclamantului Alexandru Filip suma de 1 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral. În rest, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Alexandru Filip

împotriva Ministerului Justiției al RM, Procuraturii Generale a RM și

Departamentului Trupelor de Carabinieri cu privire la repararea prejudiciului

material și moral, obligarea Departamentului Trupelor de Carabinieri să anuleze

Ordinul nr.128 din 04 iulie 2012, dispunerea reangajării în funcția deținută

pînă la concediere, reîntoarcerea gradului militar, calcularea vechimii în serviciul

militar, cu restabilirea în toate drepturile prevăzute pentru această categorie de

2

militari, în conformitate cu prevederile art.35 alin.(15) al Legii nr.162 din data de

22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor.

Iar, prin decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile declarate de Alexandru Filip, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

Procuratura Generală a Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din data de

05 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din data de

15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată, de către instanța de apel,

participanților la proces, la data de 19 martie 2018, prin scrisoarea de expediere nr.

4848 (f.d.19 vol. II), însă dovada recepționării acesteia de către recurenți, la

materialele cauzei, lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursurile, au fost

declarate de către Procuratura Generală a RM, prin intermediul oficiului poștal, la

data de 05 mai 2018, de către Ministerul Justiției al RM, la data de 22 mai 2018, iar

de către Alexandru Filip, la data de 25 iunie 2018, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Prin cererea de recurs, recurenta, Procuratura Generală a RM a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe

cu emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandru Filip împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova și Departamentului Trupelor

de Carabinieri cu privire la anularea ordinului, reangajarea în funcție și reacordarea

gradului militar, încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea cererii de recurs, recurenta, Procuratura Generală a RM a indicat

că, instanțele ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept material.

Astfel, recurenta a invocat că, instanțele de judecată, eronat au concluzionat că,

Alexandru Filip, are dreptul la repararea prejudiciului, în temeiul art.6 lit. a) al Legii

nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești.

Recurenta, Procuratura Generală a RM a menționat că, prin sentința din 02

iunie 2011 a Judecătoriei Militare, Alexandru Filip a fost achitat, pe capetele de

acuzare, privind învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1),

187 alin. (2) lit. f), 368 alin. (1) și 370 alin. (1) Cod penal, din motiv că, nu s-a

constatat existența faptelor infracțiunilor imputate.

Prin decizia din 07 martie 2012 a Curții de Apel Chișinău s-a casat sentința

menționată supra și a fost pronunțată o nouă hotărâre, conform modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Alexandru Filip a fost condamnat: - în baza art. 287

alin. (l)Cod penal, la 2 ani închisoare; - în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la

3 ani închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a

10 000 lei; - în baza art. 368 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare; - în baza art.

370 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita anumită activitate în Ministerul Apărării al RM, pe un

3

termen de 3 ani, iar, în conformitate cu prevederile art. 84 alin.(l) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, definitiv i-a fost

stabilită pedeapsa cu închisoare, pe un termen de 5 ani, amendă în mărime de 500

unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita anumită activitate în Ministerul Apărării al RM, pe un termen de 3 ani. În

temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probă de 3 ani, iar, în baza art. 66 Cod penal, gradul

militar de „locotenent major" i-a fost retras. Acțiunea civilă depusă de partea

vătămată Scurovschii Alexei a fost admisă, în principiu, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța, în ordinea procedurii civile.

Recurenta a indicat că, prin decizia din 13 noiembrie 2012 a Curții Supreme de

Justiție, s-a casat integral decizia din 07 martie 2012 a Curții de Apel Chișinău cu

trimiterea cauzei la rejudecare, în aceeași instanță, în alt complet de judecată. Iar,

prin decizia din 18 iunie 2014 a Curții de Apel Chișinău, apelul acuzatorului de stat

a fost respins ca nefondat și s-a menținut sentința din 02 iunie 2011 a Judecătoriei

Militare.

Recurenta, Procuratura Generală a RM a menționat că, prin decizia din data de

27 ianuarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, s-a casat integral decizia din 18 iunie

2014 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei la rejudecare, în aceeași

instanță, în alt complet de judecată.

Iar, prin decizia din 16 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a casat sentința

din 02 iunie 2011 a Judecătoriei Militare și s-a pronunțat o nouă hotărâre, conform

modului stabilit pentru prima instanță, prin care: procesul penal în privința lui

Alexandru Filip, intentat în baza art. 287 alin. (1), 368 alin. (1) și 370 alin. (1) Cod

penal, a fost încetat, din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la

răspundere penală. Alexandru Filip a fost condamnat, în baza art. 187 alin. (2) lit. f)

Cod penal la 3 ani închisoare, cu amendă, în mărime de 500 unități convenționale,

echivalentul a 10 000 lei și în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a

fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 2 ani.

Recurenta, Procuratura Generală a RM a invocat că, prin decizia din data de

15 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul ordinar

declarat de inculpatul Filip Alexandru și avocatul acestuia Gantea Vasile, s-a casat

parțial decizia din 16 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău, în partea condamnării

lui Filip Alexandru Iurie în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, cu menținerea, pe

acest capăt de învinuire, a sentinței din 02 iunie 2011 a Judecătoriei Militare.

Astfel, recurenta, Procuratura Generală a RM a indicat că, în litigiul dedus

judecății, nu se regăsește nici un temei legal, care ar servi drept premisă, pentru

apariția dreptului la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organului de urmărire penală. Or, prin decizia din 15 decembrie 2015 a Curții

Supreme de Justiție, Alexandru Filip a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), 368 alin. (1) și 370 alin. (1) Cod penal,

dar, procesul penal, intentat în baza acestor învinuiri, a fost încetat pe motivul

expirării termenului de prescripție.

La 18 mai 2018, în adresa intimaților, Alexandru Filip și Ministerul Justiției al

RM, a fost expediată copia recursului declarat de către Procuratura Generală a RM,

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă pînă la data examinării

4

recursului, intimații Alexandru Filip și Ministerul Justiției al RM, nu și-au valorificat

acest drept și nu au depus referință, în termenul stabilit.

Prin cererea de recurs, recurentul, Ministerul Justiției al RM a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandru Filip împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova și Departamentului Trupelor

de Carabinieri cu privire la anularea ordinului, reangajarea în funcție și reacordarea

gradului militar, încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea cererii de recurs, recurentul, Ministerul Justiției al RM a indicat

că, instanța de apel a interpretat în mod eronat legea.

Recurentul a invocat că, obligația de a proba cauzarea prejudiciului moral îi

aparține părții vătămate, iar, în litigiul dedus judecății, Alexandru Filip nu a

prezentat probe incontestabile, pertinente și admisibile, în sensul prevederilor art.

121 și 122 Cod de procedură civilă, care ar confirma faptul cauzării unui prejudiciu

moral.

Recurentul, Ministerul Justiției al RM a menționat că, pentru aplicabilitatea

prevederilor Legii nr.l545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, necesită de a fi întrunite atât condițiile

prevăzute de art.6 cât și cele prevăzute de art.3 al Legii menționate, iar la caz, acest

fapt nu se atestă.

Mai mult, recurentul a invocat că, anumite situații pot fi remediate fără

încasarea compensațiilor bănești (cauza Haritonov contra Moldovei), astfel, odată

ce persoana a fost achitată, faptul dat constituie prin sine o remediere echitabilă.

La 23 mai 2018, în adresa intimaților, Alexandru Filip, Procuratura Generală a

RM și Departamentul Trupelor de Carabinieri, a fost expediată copia recursului

declarat de către Ministerul Justiției al RM, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, însă pînă la data examinării recursului, intimații Alexandru Filip

și Departamentul Trupelor de Carabinieri, nu și-au valorificat acest drept și nu au

depus referință în termenul stabilit.

Iar, la 05 iunie 2018, Procuratura Generală a RM a depus referință la recursul

declarat de către Ministerul Justiției al RM, prin care a solicitat admiterea recursului

declarat de către Ministerul Justiției al RM, ca fiind întemeiat.

Prin cererea de recurs, recurentul, Alexandru Filip a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei hotărâri noi, prin care să fie admisă integral, cererea de chemare în judecată

depusă de Alexandru Filip împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

Procuraturii Generale a Republicii Moldova și Departamentului Trupelor de

Carabinieri cu privire la anularea ordinului, reangajarea în funcție și reacordarea

gradului militar, încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea cererii de recurs, recurentul, Alexandru Filip a indicat că, instanța

de apel nu a studiat materialele cauzei, iar părțile nu au fost citate legal pentru ședința

instanței de apel.

5

Mai mult, recurentul Alexandru Filip a menționat că, instanța de apel eronat a

indicat că, Alexandru Filip a fost reprezentat de avocatul Alexandru Gantea, or în

lista avocaților, care au dreptul să profeseze este inclus avocatul Vasile Gantea.

La fel, recurentul, Alexandru Filip a indicat că, instanța de apel eronat a

constatat că, în litigiul dedus judecății, nu sunt întrunite condițiile stabilite în Legea

nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești.

La 25 iunie 2018, în adresa intimaților, Ministerul Justiției al RM, Procuratura

Generală a RM și Departamentul Trupelor de Carabinieri a fost expediată copia

recursului declarat de către Alexandru Filip, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, însă pînă la data examinării recursului, intimații Ministerul

Justiției al RM, Procuratura Generală și Departamentul Trupelor de Carabinieri nu

și-au valorificat acest drept și nu au depus referințe, în termenul stabilit.

Prin încheierea din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de către Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Justiției al

Republicii Moldova și Alexandru Filip împotriva deciziei din data de 15 martie

2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat admisibil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de Alexandru Filip și de a admite recursurile declarate de

Procuratura Generală a Republicii Moldova și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, a casa decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din data de 05 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Filip împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii

Moldova și Departamentului Trupelor de Carabinieri cu privire la anularea

ordinului, reangajarea în funcție și reacordarea gradului militar, încasarea

prejudiciului material și moral, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care se

respinge integral, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandru Filip împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Procuraturii

Generale a Republicii Moldova și Departamentului Trupelor de Carabinieri cu

privire la anularea ordinului, reangajarea în funcție și reacordarea gradului militar,

încasarea prejudiciului material și moral, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile

atacate cu recurs.

Iar, în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

6

sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Din materialele cauzei, Colegiul constată că, prin sentința din 02 iunie 2011 a

Judecătoriei Militare, s-a dispus achitarea lui Alexandru Filip, învinuit în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), 187 alin. (2) lit. f), 368 alin. (1) și 370

alin. (1) Cod penal, din motiv că, nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor

imputate (f.d.71-76 vol. I).

Prin decizia din 07 martie 2012 a Curții de Apel Chișinău s-a casat sentința din

02 iunie 2011 a Judecătoriei Militare și a fost pronunțată o nouă hotărâre, conform

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Alexandru Filip a fost

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), 187

alin. (2) lit. f), 368 alin. (1) și 370 alin. (1) Cod penal, fiind stabilită pedeapsa după

cum urmează: - în baza art. 287 alin. (l) Cod penal, 2 ani închisoare; - în baza art.

187 alin. (2) lit. f) Cod penal, 3 ani închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități

convenționale, echivalentul a 10 000 lei; - în baza art. 368 alin. (1) Cod penal, 2 ani

închisoare; - în baza art. 370 alin. (1) Cod penal, 1 an închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate în Ministerul

Apărării al RM, pe un termen de 3 ani. Conform art. 84 alin.(l) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Alexandru Filip

i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare, pe un termen de 5 ani,

amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate în

Ministerul Apărării al RM, pe un termen de 3 ani. Conform art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei stabilite lui Alexandru Filip a fost suspendată condiționat, pe

un termen de probă, de 3 ani, iar, în baza art. 66 Cod penal, i-a fost retras gradul

militar de „locotenent major". Acțiunea civilă depusă de partea vătămată,

Scurovschii Alexei, a fost admisă, în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunțe instanța, în ordinea procedurii civile (f.d.77-84 vol. I).

Iar, prin decizia din 13 noiembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție, s-a casat

decizia din 07 martie 2012 a Curții de Apel Chișinău cu trimiterea cauzei la

rejudecare, în aceeași instanță, în alt complet de judecată (f.d.86-96 vol. I).

Instanța de recurs reține că, prin decizia din 18 iunie 2014 a Curții de Apel

Chișinău, s-a menținut sentința din 02 iunie 2011 a Judecătoriei Militare (f.d.97-102

vol. I).

Prin decizia din 27 ianuarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, s-a casat decizia

din 18 iunie 2014 a Curții de Apel Chișinău cu trimiterea cauzei la rejudecare, în

aceeași instanță, în alt complet de judecată (f.d.103-107 vol. I).

Iar, prin decizia din 16 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a casat sentința

din 02 iunie 2011 a Judecătoriei Militare și s-a pronunțat o nouă hotărâre, conform

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: procesul penal în privința

lui Alexandru Filip, intentat în baza art. 287 alin. (1), 368 alin. (1) și 370 alin. (1)

Cod penal, a fost încetat, din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la

răspundere penală. Alexandru Filip a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal și i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare, pe un termen de 3 ani, cu amendă, în mărime de

500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei, iar, în baza art. 90 Cod penal,

7

pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 2 ani, fiind

stabilită obligația de a nu-și schimba domiciliu, fără consimțământul organului

competent (f.d.108-117 vol. I).

Instanța de recurs menționează că, prin decizia din 15 decembrie 2015 a Curții

Supreme de Justiție, a fost admis recursul ordinar declarat de inculpatul Alexandru

Filip și avocatul acestuia, Vasile Gantea, s-a casat parțial, decizia din 16 iunie 2015

a Curții de Apel Chișinău, în partea condamnării lui Alexandru Filip, în baza art. 187

alin. (2) lit. f) Cod penal, cu menținerea pe acest capăt de învinuire a sentinței din

02 iunie 2011 a Judecătoriei Militare (f.d.118-123 vol. I).

Iar, prin încheierea din 03 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău s-a admis cererea lui Alexandru Filip cu privire la stingerea antecedentelor

penale. S-a dispus aplicarea față de Alexandru Filip a prevederilor art. 112 Cod

penal, reabilitarea judecătorească și s-a anulat lui Alexandru Filip toate incapacitățile

și decăderile din drepturile legate de antecedentele penale (inclusiv în temeiul art.35

din Legea cu privire la statutul militarilor nr.162 din 22 iulie 2005), prin

condamnarea lui prin decizia din 16 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost încetat procesul penal intentat în privința lui Alexandru Filip în baza art.287

alin.(1) ,368 alin.(l) și 370 alin.(l) Cod penal și prin care Alexandru Filip a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod

penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare, pe un termen de 3 ani, cu

amendă, în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei, iar, în

baza art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat, pe un termen

de probă de 2 ani iar, prin decizia din 15 decembrie 2015 a Curții Supreme de

Justiție, a fost admis recursul ordinar declarat de inculpatul Alexandru Filip și

avocatul acestuia Vasile Gantea, s-a casat parțial, decizia din 16 iunie 2015 a Curții

de Apel Chișinău, în partea condamnării lui Alexandru Filip, în baza art. 187 alin.

(2) lit. f) Cod penal, cu menținerea, pe acest capăt de învinuire, a sentinței din 02

iunie 2011 a Judecătoriei Militare, prin care Alexandru Filip a fost achitat pentru

acest capăt de învinuire (f.d.11-12 vol. I).

La 08 decembrie 2016, Alexandru Filip reprezentat de avocatul, Vasile Gantea,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova și Departamentului Trupelor

de Carabinieri cu privire la anularea ordinului, reangajarea în funcție și reacordarea

gradului militar, încasarea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 05 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Filip împotriva

Ministerului Justiției, Procuraturii Generale și Departamentului Trupelor de

Carabinieri cu privire la repararea prejudiciului material și moral. S-a încasat din

bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul

reclamantului Alexandru Filip suma de 1 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. În

rest, s-a respins ca neîntemeiată, acțiunea înaintată de Alexandru Filip împotriva

Ministerului Justiției, Procuraturii Generale și Departamentului Trupelor de

Carabinieri cu privire la repararea prejudiciului material și moral, obligarea

Departamentului Trupelor de Carabinieri să anuleze ordinul nr.128 din 04 iulie

2012, dispunerea reangajării în funcția deținută pînă la concediere, reîntoarcerea

gradului militar, calcularea vechimii în serviciul militar cu restabilirea în toate

8

drepturile prevăzute pentru această categorie de militari în conformitate cu

prevederile art.35 alin.(15) al Legii nr.162 din 22 iulie 2005 cu privire la statutul

militarilor.

Iar, prin decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile declarate de Alexandru Filip, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

Procuratura Generală a Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 05

septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Conform art. 3 al Legii nr. 1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, este reparabil prejudiciul material și

moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a

măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau

țara, tragerii ilegale la răspundere penală; condamnării ilegale, confiscării ilegale a

averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunității; efectuării

ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției, ridicării,

punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru

(funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile

persoanelor fizice sau juridice; supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii

contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către

instanța de judecată; efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea

prevederilor legislației; ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente,

a banilor, a ștampilelor, precum și în urma blocării conturilor bancare. Prejudiciul

cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de răspundere

din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele judecătorești.

Art. 6 al Legii nr. 1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, prevede că, dreptul la repararea

prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul devenirii

definitive și irevocabile a sentinței de achitare; scoaterii persoanei de sub urmărire

penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; adoptării de către

instanța judecătorească a hotărârii cu privire la anularea arestului contravențional în

legătură cu reabilitarea persoanei fizice; adoptării, de către judecătorul de instrucție,

în condițiile art.313 alin.(5) din Codul de procedură penală, în privința persoanei

achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind declararea nulității

actelor sau acțiunilor organului de urmărire penală sau organului care exercită

activitate specială de investigații.

De asemenea, conform prevederilor art. 1398 alin. (1) și (2) Cod civil, cel care

acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul

patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune

sau omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai

în cazurile expres prevăzute de lege.

Art. 1405 Cod civil prevede că, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin

condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii

preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu

părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a

arestului, muncii neremunerate în folosul comunității se repară de către stat integral,

9

indiferent de vinovăția persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii sau ale instanțelor de judecată.

Iar, art. 1422 alin. (3) Cod civil, reparația prejudiciului moral se face și în lipsa

vinovăției autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin

condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului

preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în

calitate de sancțiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul

comunității și în alte cazuri prevăzute de lege.

Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești reglementează expres, în mod limitativ, cazurile și

condițiile răspunderii patrimoniale a statului, pentru erorile comise de organele de

urmărire penală, procuratură și instanțele judecătorești.

Reieșind din prevederile legale menționate supra, instanța de recurs

conchide că, este neîntemeiată, pretenția înaintată de către Alexandru Filip

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Procuraturii Generale a

Republicii Moldova și Departamentului Trupelor de Carabinieri cu privire la

încasarea prejudiciului moral, or în cadrul examinării cauzei nu a fost constatată

temeinicia motivelor, ce-i acordă reclamantului posibilitatea de a-și valorifica

dreptul său la acțiune, în temeiul prevăzut de Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

În aceste circumstanțe, Colegiul menționează că, instanțele ierarhic inferioare

eronat au constat că, doar în privința acuzării înaintate în temeiul art.287 alin.(1),

368 alin.(1) și 370 alin. (1) Cod Penal, nu se regăsește condiția de bază pentru

adresarea în instanța de judecată în temeiul Legii nr.1545 din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, deoarece nu

sunt întrunite condițiile indicate în art.3 și art.6 al Legii menționate supra.

Ori, art. 6 al Legii nr. 1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, prevede că, dreptul la repararea

prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul devenirii

definitive și irevocabile a sentinței de achitare sau încetării urmăririi penale pe

temeiuri de reabilitare.

În conformitate cu art. 65 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, persoana în

privința căreia sentința a devenit definitivă se numește achitat, dacă sentința este

integral de achitare.

Astfel, în litigiul dedus judecății, instanța de recurs reține că, prin decizia din

16 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău, procesul penal în privința lui Alexandru

Filip, intentat în baza art. 287 alin. (1), 368 alin. (1) și 370 alin. (1) Cod penal, a fost

încetat, din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere penală,

și a fost menținută în această parte, prin decizia din 15 decembrie 2015 a Curții

Supreme de Justiție (f.d.108-123 vol. I), respectiv, sentința emisă în privința lui

Alexandru Filip nu este integral de achitare.

10

Colegiul relevă că, reclamantul Alexandru Filip nu este îndreptățit să solicite

repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, or reclamantul nu a fost

achitat pe toate capetele de acuzare, iar un asemenea temei pentru repararea

prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, nu este prevăzut de normele legale citate

supra.

La fel, instanța de recurs menționează că, la materialele cauzei lipsesc probe

pertinente și concludente, care ar atesta faptul ilegalității acțiunilor organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Totodată, prin

decizia din 15 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție a fost menținută în parte,

decizia din 16 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău, astfel, acțiunile organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nu au fost

recunoscute ca fiind ilegale, de către instanța de judecată, care a examinat cauza

penală.

Totodată, instanța de recurs invocă că, reabilitarea lui Alexandru Filip nu a

survenit ca un efect al încetării cauzei penale, prevăzut de Codul de Procedură

Penală, ci ca exercitare a unor drepturi garantate condamnatului în urma

condamnării, care urmează să fie aplicate în anumite circumstanțe, prevăzute expres

de art. 112 din Codul penal, efecte aplicate prin încheierea din 03 octombrie 2016 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

Astfel, Colegiul conchide că, instanțele ierarhic inferioare eronat au admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Filip împotriva

Ministerului Justiției, Procuraturii Generale și Departamentului Trupelor de

Carabinieri cu privire la repararea prejudiciului material și moral și s-a încasat din

bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul

reclamantului Alexandru Filip suma de 1 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Respectiv, Colegiul indică că, hotărârea din 05 septembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani nu corespunde principiului clarității hotărârii

judecătorești, fiind expuse soluții contradictorii.

În aceeași ordine idee, Colegiul conchide că, instanțele ierarhic inferioare

corect au respins pretențiile reclamantului Alexandru Filip cu privire la încasarea

din contul Ministerului Justiției și Procuraturii Generală în beneficiul lui Filip

Alexandru a prejudiciului material în sumă de 288 404 ,69 lei, obligarea

Departamentului Trupelor de Carabinieri să anuleze ordinul nr.128 din 04 iulie 2012,

prin care Alexandru Filip, a fost concediat și trecut în rezerva Forțelor Armate ale

Republicii Moldova și i-a fost retras gradul militar începînd cu data de 23 mai 2012,

dispunerea reangajarea lui Alexandru Filip, în funcția pe care a deținut-o anterior,

pînă la concediere cu oferirea gradului militar deținut, să fie calculată vechimea în

serviciul militar, cu restabilirea în toate drepturile prevăzute pentru această categorie

de militari, în conformitate cu prevederile art.35 alin.(15) al Legii nr.162 din 22 iulie

2005 cu privire la statutul militarilor.

Or, la caz nu sunt aplicabile prevederile art. 35 alin.(15) din Legea cu privire la

statutul militarilor nr.162 din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor.

Conform art. 35 alin.(15) al legii citate supra, militarii prin contract care au fost

achitați de instanțele de judecată sau în privința cărora s-a dispus scoaterea de sub

11

urmărire penală ori încetarea urmăririi penale pe temei de reabilitare se restabilesc

în toate drepturile prevăzute pentru această categorie de militari, inclusiv calcularea

vechimii în serviciul militar.

În conformitate cu art. 65 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, persoana în

privința căreia sentința a devenit definitivă se numește achitat, dacă sentința este

integral de achitare.

Colegiul relevă că, reclamantul, Alexandru Filip nu a fost achitat pe toate

capetele de acuzare, respectiv nu sunt întrunite condițiile prevăzute de 35 alin.(15)

din Legea cu privire la statutul militarilor nr.162 din 22 iulie 2005 cu privire la

statutul militarilor.

Totodată, instanța de recurs invocă că, efectele reabilitării au fost aplicate în

privința lui Alexandru Filip, prin încheierea din 03 octombrie 2016 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău.

Iar, reabilitarea judecătorească în legătură cu anularea tuturor incapacităților și

a decăderilor din drepturi legate de antecedentele penale ține de restabilirea

persoanei în drepturi pe viitor și nu are efect retroactiv.

Suplimentar, instanța de recurs menționează că, în sensul art. 6 alin. (1) al

Convenției, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele

pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al

concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată

să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar la probarea

concluziilor unei părți.

Colegiul menționează că art. 20 din Constituția Republicii Moldova prevede

că, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor

judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și

interesele sale legitime.

Motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că, cererile lor au fost

analizate cu atenție, și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe

care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format

convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă,

concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare

necorespunzătoare atrage casarea ei.

Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs învederează

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea

motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în

instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de

practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în

diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29;

Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a

răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că

judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate

(Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

12

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO

în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a

fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de

asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,

motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO

a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților

să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

Or, deși în motivarea hotărârii din 05 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău

se indică că, urmează a fi respinse ca neîntemeiată cerința reclamantului privind

încasarea de la Ministerul Justiției și Procuratura Generală a prejudiciului moral

în sumă de 400 000 lei, în dispozitivul hotărârii menționate, s-a dispus încasarea

din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul

reclamantului Alexandru Filip, a sumei de 1 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral

(f.d.180 vol.I)

Astfel, Colegiul conchide că, recursurile declarate de Procuratura Generală a

Republicii Moldova și Ministerul Justiției al Republicii Moldova sunt întemeiate și

urmează a fi admise, iar recursul declarat de Alexandru Filip este neîntemeiat și

urmează a fi respins. Or, argumentele recurentului Alexandru Filip nu și-au găsit

confirmarea în probele administrate în cadrul cauzei civile.

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că, instanța de

apel și instanța de fond au soluționat eronat litigiul în cauză și au interpretat eronat

prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, concluzionează de a respinge recursul declarat de

Alexandru Filip și a admite recursurile declarate de Procuratura Generală a

Republicii Moldova și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a casa decizia din

15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din data de 05 septembrie 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandru Filip împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova și Departamentului Trupelor

de Carabinieri cu privire la anularea ordinului, reangajarea în funcție și reacordarea

gradului militar, încasarea prejudiciului material și moral, cu pronunțarea unei

hotărâri noi, prin care se respinge integral, ca neîntemeiată, cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandru Filip împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova și Departamentului Trupelor

de Carabinieri cu privire la anularea ordinului, reangajarea în funcție și reacordarea

gradului militar, încasarea prejudiciului material și moral.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și b), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Alexandru Filip.

Se admit recursurile declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova

și Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

13

Se casează decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 05 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Filip împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova și

Departamentului Trupelor de Carabinieri cu privire la anularea ordinului,

reangajarea în funcție și reacordarea gradului militar, încasarea prejudiciului

material și moral.

Se adoptă o hotărâre nouă după cum urmează.

Se respinge integral, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandru Filip împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Procuraturii

Generale a Republicii Moldova și Departamentului Trupelor de Carabinieri cu

privire la anularea ordinului, reangajarea în funcție și reacordarea gradului militar,

încasarea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Nina Vascan

14