2ra-1382/18 — Repararea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra-1382/18

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești, judecător – M. Nicorici

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – Iu. Grosu, D. Stănilă, A. Ciobanu

Î N C H E I E R E

18 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nicolae Craiu

Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat de Petrea Costin, prin

intermediul avocatului Diana Sanduleac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Brigada nr. 2

mobil-operativă a trupelor de carabinieri ale MAI împotriva lui Petrea Costin cu

privire la încasarea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Petrea Costin, fiind menținută hotărârea din 21 iunie

2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești,

c o n s t a t ă:

La 16 mai 2017, Brigada nr. 2 mobil-operativă a trupelor de carabinieri ale

MAI a înaintat acțiune către Petrea Costin cu privire la încasarea prejudiciului

material.

În motivarea acțiunii a invocat că, Petrea Costin a fost angajat în funcție de

plutonier de companie al companiei 2 de carabinieri a batalionului 1 mobil-

operativ cu dislocare pe lingă statul major al unității militare 1002 al

Departamentului Trupelor de Carabinieri (în continuare DTC) prin ordinul DTC nr.

237 ef. din 02 decembrie 2015. Fiind angajat în funcția menționată, pârâtul a primit

diverse bunuri în gestiune, la primirea cărora nu a avut nici o obiecție.

În baza ordinului DTC nr. 109 ef. din 26 mai 2016 plutonierul Petrea Costin a

fost numit în funcția de carabinier al plutonului 2 de carabinieri al companiei 3 de

carabinieri a batalionului 3 mobil-operativ cu dislocare în mun. Chișinău al unității

militare 1002 a DTC, respectiv fiind necesară predarea bunurilor aflate în gestiune.

La 05 aprilie 2016, comisia de primire a bunurilor materiale a constatat un șir

de neajunsuri, fiind întocmit un proces-verbal în acest sens, iar comandantul

unității în aceeași zi a dispus efectuarea unei anchete de serviciu pe acest caz.

Astfel, în urma anchetei de serviciu s-a stabilit cu certitudine vinovăția pârâtului la

gestionarea neefectivă a bunurilor materiale încredințate acestuia, s-a întocmit

tabelul bunurilor lipsă în valoare totală de 44 512,00 lei, fiind întocmit și un ordin

de sancționare (ordinul nr. 129 ef. din 05 mai 2016), în care este stipulată

necesitatea încasării prejudiciului material cauzat, ordin pe care pârâtul nu l-a

contestat sub nici o formă.

1

Suplimentar, reclamantul a indicat că între Brigada nr. 2 mobil-operativă a

trupelor de carabinieri ale MAI și Petrea Costin a fost încheiat un contract de

răspundere materială cu nr. 58 din 31 martie 2016.

Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii și încasarea

din contul pârâtului în beneficiul său a sumei de 44 512,00 lei, cu scutirea de la

achitarea taxei de stat la înaintarea acțiunii.

Prin hotărârea din 21 iunie 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, acțiunea

înaintată de Brigada nr. 2 mobil-operativă a trupelor de carabinieri ale MAI

împotriva lui Petrea Costin cu privire la încasarea prejudiciului material, a fost

admisă. S-a încasat de la Petrea Costin în beneficiul Brigăzii nr. 2 mobil-operativă

a trupelor de carabinieri ale MAI, prejudiciul material cauzat în sumă de 44 512,00

lei. S-a încasat de la Petrea Costin în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1

335,36 lei.

Prin decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Petrea Costin, fiind menținută hotărârea din 21 iunie 2017 a

Judecătoriei Soroca, sediul Florești.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, în urma anchetei de serviciu

s-a stabilit cu certitudine vinovăția lui Petrea Costin la gestionarea neefectivă a

bunurilor materiale încredințate acestuia, s-a întocmit tabelul bunurilor lipsă în

valoare totală de 44 512,00 lei și s-a întocmit și un ordin de sancționare (ordinul

u.m. nr. 129 ef. din 05 mai 2016) în care este stipulat necesitatea încasării

prejudiciului material cauzat, ordin pe care Petrea Costin nu l-a contestat sub nici o

formă.

Respectiv, din probele prezentate de păți, s-a constatat incontestabil că Petrea

Costin a gestionat neeficient patrimoniul Brigăzii nr. 2 mobil-operativă a trupelor

de carabinieri ale MAI, cauzând lipsă de echipament și alte bunuri materiale,

precum și prejudicii în sumă de 44 512,00 lei, care potrivit Legii cu privire la

răspunderea materială a militarilor, urmează a fi recuperate de la Petrea Costin,

care poartă răspundere materială deplină pentru prejudiciul cauzat.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, militarii poartă răspundere materială

numai pentru prejudiciul real cauzat din vina lor, pentru răspundere materială în

mărimea integrală a prejudiciului în cazurile în care acesta este cauzat de lipsa,

distrugerea, deteriorarea patrimoniului transmis militarului în evidență pentru

păstrare, transportare, eliberare, utilizare sau în alte scopuri, iar recuperarea

prejudiciului se efectuează indiferent de tragerea la răspundere disciplinară,

administrativă sau penală a militarului pentru acțiunile/inacțiunile care au avut

drept urmare cauzarea prejudiciului.

La 16 mai 2018, Petrea Costin, prin intermediul avocatului Diana Sanduleac, a

contestat cu recurs decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând

casarea acesteia și a hotărârii din din 21 iunie 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul

Florești, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de Brigada nr. 2

mobil-operativă a trupelor de carabinieri ale MAI să fie respinsă integral.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de

către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii. Suplimentar argumentelor invocate, care se regăsesc în

2

cererea de apel, recurentul a invocat faptul că instanța de apel a acceptat probe,

contrar prevederilor art. 372 din Codul de procedură civilă.

La 28 iunie 2018, de Brigada nr. 2 mobil-operativă a trupelor de carabinieri ale

MAI a depus o referință la cererea de recurs a lui Petrea Costin, solicitând

respingerea acesteia.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de Petrea Costin, prin intermediul avocatului Diana Sanduleac, neîntemeiat și care

urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la

15 martie 2018, fiind expediată participanților la proces la data de 18 aprilie 2018

(f.d. 111), și recepționată de recurent la 20 aprilie 2018 (f.d. 112). Astfel, având în

vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de

Apel Bălți a fost depus la 16 mai 2018, în conformitate cu art. 434 din Codul de

procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din

Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

3

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Petrea Costin, prin intermediul

avocatului Diana Sanduleac.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Petrea Costin, prin intermediul

avocatului Diana Sanduleac.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Nicolae Craiu,

Luiza Gafton

4