2ra-1073/17 — Recuperarea prejudiciului cauzat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Recuperarea prejudiciului cauzat
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1073/17 — Recuperarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: D. Stănilă 2ra–1073/17
Instanța de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu
Î N C H E I E R E
19 iulie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova
Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de Maievschi Sergiu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Brigăzii nr. 1 mobil-
operativă a trupelor de carabinieri din cadrul MAI RM către Sergiu Maievschi,
privind repararea prejudiciului cauzat și cererea reconvențională depusă de Sergiu
Maievschi către Brigada nr. 1 Mobilă Operativă a trupelor de carabinieri din cadrul
MA1 RM, privind obligarea restituirii carnetului de muncă, a livretului militar,
încasarea prejudiciului pentru reținerea ilegală a carnetului de muncă și a livretului
militar și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de Sergiu Maievschi și menținută hotărârea Judecătoriei
Bălți din 09 septembrie 2016,
c o n s t a t ă:
La data de 25 martie 2015, reclamanta a înaintat o acțiune civilă către
Maievschi Sergiu privind repararea prejudiciului cauzat.
În motivarea acțiunii, a indicat că Maievschi Sergiu, prin ordinul DTC nr. 190
ef. din 22 decembrie 2012, a fost angajat în funcția de carabinier al plutonului 3
companiei 1 a batalionului 2 de carabinieri al unității militare 1001 a DTC, iar la
data de 17 iulie 2013, în temeiul ordinului DTC nr.84 ef, a fost eliberat din funcție
conform art. 35 pct. 3) lit. m) al Legii cu privire la statutului militarilor, la
inițiativa personală a militarului și a fost trecut în rezerva Forțelor Armate ale
Republicii Moldova.
Conform calculului nr. 91 din 18 iulie 2013, Sergiu Maievschi a primit
căciulă din blană de ovine (termenul de uzură - 36 luni), chipiu semi-lână
(termenul de uzură - 24 luni), scurtă călduroasă (termenul de uzură - 36 luni),
geacă semi-lână (termenul de uzură - 24 luni), pantaloni din lână (termenul de
uzură - 12 luni), pantofi (termenul de uzură - 12 luni), cizme (termenul de uzură-24
luni), cămașă militară cu mâneca lungă (termenul de uzură - 12 luni), cămașă
militară cu mâneca scurtă (termenul de uzură - 24 luni), cravată neagră (termenul
de uzură -12 luni) și centură lată din piele (termenul de uzură - 60 luni).
Astfel, potrivit acestui calculul, Maievschi Sergiu, are în raport cu reclamanta
datorii pentru: căciula blană ovine - 161,24 lei; chipiu semi-lână - 157,18 lei; scurta
călduroasă - 375,55 lei; geaca semi-lână - 282,37 lei: pantalonii din lână - 98,10
lei: pantofii - 104,15 lei; cizmele - 184,11 lei; cămașa militară cu mâneca lungă -
60,35 lei; cămașa militară cu mâneca scurtă - 156,72 lei; cravata neagră - 5,20 lei;
centura lată din piele - 71,02 lei, în total - 1655,99 lei (a fost reținut - 978,26 lei, a
rămas 677, 73 lei).
Suplimentar a mai indicat că prin ordinul de zi al unității militare 1001 nr.103
din 03 iunie 2013 și ordinului de zi al unității militare 1001 nr.128 din 08 iulie
2013, lui Maievschi Sergiu, i-a fost acordat concediu anual obligatoriu prevăzut
pentru anul 2013, cu durata de 35 zile calendaristice. Ulterior, la data de 17 iulie
2013, Maievschi Sergiu a fost trecut în rezervă. Prin urmare, pentru perioada
lucrată (01.01.2013-17.07.2013), lui Maievschi Sergiu, i se cuvine concediul anual
obligatoriu cu durata de 18 zile calendaristice. Durata concediului supra-folosit
constituie 17 zile, echivalentul a 1850,45 lei.
În consecință, reclamanta a menționat că toate încercările de a soluționa
litigiul pe cale extrajudiciară nu au dat rezultate, iar la pretenția expediată în adresa
pârâtului nu a fost obținut nici un răspuns și careva măsuri în vederea lichidării
datoriei nu au fost întreprinse.
Reclamanta, Brigada nr. 1 mobil-operativă a trupelor de carabinieri din
cadrul MAI RM, a solicitat încasarea de la pârâtul, Maievschi Sergiu, prejudiciului
material în mărime de 2528,18 lei, care constă din suma restantă a costului
echipamentului acordat în mărime de 677, 73 lei și retribuția achitată pentru cele
17 zile de concediu supra-folosit pentru anul 2013 în mărime de 1850,45 lei.
La data de 18 aprilie 2016, Maievschi Sergiu a înaintat instanței de judecată o
cerere reconvențională către Brigada nr. 1 Mobilă Operativă a trupelor de
carabinieri din cadrul MAI RM, solicitând obligarea restituirii carnetului de muncă
și a livretului, precum și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reconvenționale, Maievschi Sergiu a indicat că, la data
de 22 decembrie 2012, în baza ordinului DTC a MAI nr. 190 ef., a fost angajat în
serviciul militar, prin contract, în funcția de carabinier. La data de 31 mai 2013, a
solicitat acordarea concediului anual obligatoriu pentru anul 2013, în baza
raportului depus. Nefiind de acord cu noile rigori impuse de DTC a MAI a depus
raport de concediere. La primirea foii de achitare, lui i s-a adus la cunoștință că
trebuie să achite în afară de costul echipamentului și zilele de concediu, care i-au
fost calculate în surplus de către serviciul resurse umane a unității militare 1001,
unde i s-a comunicat că este obligat să achite suma respectivă.
În opinia lui Maievschi Sergiu, în privința dânsului, a fost aplicată eronat
Hotărârea Guvernului nr. 941 din 17.08.2006, art. 114 lit. a), care stipulează că, se
acordă concediu anual pentru un stagiu de până la 15 luni 35 zile calendaristice, iar
reieșind din această prevedere rezultă eroarea admisă de serviciul resurse umane a
unității 1001, care ar fi depășit cu mult numărul de zile care au fost acordate lui, la
solicitarea concediului anual prin raport.
A mai menționat că, la încetarea contractului individual de muncă de către
angajator, nu i-a fost restituit în ziua eliberării din serviciu nici carnetul de muncă,
și nici nu i-a fost adus la cunoștință ordinul prin care a fost eliberat din funcție.
Astfel, în opinia lui, angajatorul este obligat să-i achite salariul mediu pentru
reținerea carnetului de muncă.
Suplimentar a susținut, Maievschi Sergiu, că în timpul patrulării, de către
unitatea militară 1003, nu a fost asigurat cu armă de serviciu, fiindu-i pusă în
pericol viața în timpul îndeplinirii misiunilor de serviciu.
Ca urmare a faptelor relatate, Maievschi Sergiu a solicitat obligarea
Departamentului Trupelor de Carabinieri să-i restituie carnetul de muncă și livretul
militar; pentru atitudinea de neglijență și de intimidare a solicitat încasarea a
despăgubirii morale în mărime de 10 000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 09 septembrie 2016, cererea de chemare
în judecată înaintată de Brigada nr. 1 mobil-operativă a trupelor de carabinieri din
cadrul MAI RM către Maievschi Sergiu, privind repararea prejudiciului cauzat a
fost admisă, iar acțiunea reconvențională înaintată de Maievschi Sergiu către
Brigada nr. 1 mobil-operativă a trupelor de carabinieri din cadrul MAI RM, privind
obligarea restituirii carnetului de muncă și a livretului militar, repararea
prejudiciului moral a fost respinsă.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2016, a fost respins apelul
declarat de Maievschi Sergiu și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 09
septembrie 2016.
La data de 28 martie 2017, Maievschi Sergiu a declarat recurs împotriva
deciziei Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2016, prin care a solicitat admiterea
recursului și casarea deciziei instanței de apel.
În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat în mod eronat
analogia legii, a emis decizia cu încălcarea normelor de drept procedural și de
drept material.
Totodată, la data de 28 martie 2017, prin cerere recurentul Maievschi Sergiu a
solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului împotriva deciziei Curții
de Apel Bălți din 22 decembrie 2016.
În motivarea solicitării sale, recurentul a indicat că, recepționând decizia
instanței de apel la data de 13 ianuarie 2017, a redactat și a expediat cererea de
recurs adresată Curții Supreme de Justiție la data de 13 martie 2017, însă pe plic a
indicat eronat adresa Curții de Apel Bălți. În perioada 13 martie 2017 – 23 martie
2017 cererea de recurs s-a aflat la Curtea de Apel Bălți, iar fiind restituită
recurentului, a fost expediată în adresa instanței de recurs.
La data de 09 iunie 2017, Brigada nr. 1 mobil-operativă a trupelor de
carabinieri din cadrul MAI RM a depus referință la cererea de recurs, solicitând
respingerea acesteia.
Studiind cererea recurentului cu privire la repunerea în termenul de declarare
a recursului împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2016,
constatând că cererea de recurs inițial a fost expediată în adresa unei instanțe
judecătorești, însă adresată Curții Supreme de Justiție, Completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, consideră că
manifestarea voinței recurentului, de a contesta decizia instanței de apel, a fost
exprimată la data de 13 martie 2017, data expedierii prin poștă.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat
de către Maievschi Sergiu, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil,
din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența
unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod
unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu
privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al
Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este
impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor
încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării
recursului ca fiind inadmisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea
recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în
care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în
detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului
strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind
inadmisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererea de recurs a recurentului Maievschi Sergiu.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)
CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Maievschi Sergiu.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecător /semnătura/ Svetlana Filincova,
Judecători /semnătura/ Iurie Bejenaru,
/semnătura/ Maria Ghervas
Copia corespunde originalului
Judecător Svetlana Filincova