3ra-273/17 — anularea ordinului privind aplicarea sanctiunii disciplinare

Prima instanță: Judecătoria Centru, municipiul Chișinău, Judecător – Ion Chirtoaca Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Nina Cernat, Lidia Bulgac, Anatol Pohopol Dosar nr.3ra-273/17 ÎNCHEIERE 15 martie 2017 municipiul Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, – Svetlana Filincova, Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de avocatul Stegărescu Ion, reprezentantul recurentului Petru Baciu și recursului depus de avocatul Eduard Patic, reprezentantul recurentului Petru Baciu, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Baciu Petru împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri ale MAI privind anularea ordinului, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Petru Baciu, co ns tată : La data de 10 mai 2015 Petru Baciu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri ale MAI privind anularea ordinului nr. 22 ef.

din 08 februarie 2016. În motivarea acțiunii a indicat că prin ordinul nr.22 ef. din 08.02.2016 emis de vice-ministrului afacerilor interne, a fost dispusă sancționarea disciplinară „retrogradarea în funcție cu o treaptă” a lui din funcța de comandant-adjunct interimar pe logistică, tehnică și armament, șef al serviciului exploatări cazărmi și locuințe al unității militare 1002 a DTC. La 16.12.2015, în DTC a fost inițiată desfășurarea anchetei de serviciu nr.55, în baza raportului comandantului unității militare 1002, pe faptul supraconsumului de gaze naturale stabilit în cantina unității militare 1002 a DTC. În cadrul desfășurării anchetei de serviciu au fost constatate abateri din partea persoanelor responsabile de evidența datelor contorului de gaze și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze, motiv din care a fost sancționat disciplinar, cu sancțiunea „retrogradare în funcție cu o treaptă”.

Prin pct. 4 al ordinului menționat s-a dispus ca secția juridică a DTC, în baza art. 38 al Regulamentului serviciului interior al Forțelor Armate, să inițieze procedura privind recuperarea prejudiciului material în sumă de 75535,09 lei. Mai indică că, nu a primit contra semnătură ordinului de numire ]n funcția de comandant- adjunct interimar pe logistică, tehnică și armament, act de primire- predare a funcției nu a fost întocmit și nu a primit instructaj privind obligațiile de serviciu ale comandantului-adjunct interimar pe logistică, tehnică și armament. La fel, nu a semnat nici un contract de răspundere materială conform acestei funcții, iar timp de 8 luni de deținere a acesteia nu i-a fost achitat salariul respectiv.

Menționează că, la constatarea supraconsumului de gaze și sumei de 90449 lei, personal s-a deplasat la SA „MoldovaGaz” pentru a cere verificarea corectitudinii datelor de contor și funcționării acestuia. Urmare a verificărilor, conform actului de demontare a echipamentului de măsurare, s-a constatat că a fost afectat doar sigiliul adeziv la mecanismul de evidență al echipamentului de măsurare nr.401086. Acest sigiliu a fost afectat încă până la primirea funcției respective de către reclamant, fapt care poate fi confirmat de către inspectorul de sector al SA „MoldovaGaz”. Reieșind din cele expuse, consideră că ancheta de serviciu efectuată pe caz a fost una superficială și nu a reflectat corect starea de fapt a lucrurilor, iar încheierea la această anchetă de serviciu a stat la baza ordinului de sancționare nr. 22 ef.

din 08.02.2016, prin care i-a fost neîntemeiat aplicată sancțiunea disciplinară. La 10.03.2016 a depus către comandamentul DTC MAI cerere prealabilă prin care a solicitat anularea în parte a ordinului nr. 22 ef. din 08.02.2016 al DTC al MAI însă, nu a primit nici un răspuns la cerere. La expirarea termenului prevăzut de lege, a depus un raport (14.04.2016) prin care a solicitat informarea privitor la rezultatele examinării cererii prealabile însă, și la această cerere nu a primit careva răspuns. Menționează că, din data de 11.04.2016 până la 18.04.2016 inclusiv, s-a aflat în concediu de boală, ne fiind informat despre rezultatele examinării cererii prealabile, iar începând cu data de 14.04.2016 a așteptat răspuns la raportul de solicitare a informării sale.Din considerentele expuse, a solicitat în temeiul art. 116 CPC să fie repus în termen, ținând cont și de faptul că de la ultimul raport nu au expirat 30 de zile (f.d.3-10), pînă la depunerea cererii în judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 iulie 2016 a fost respinsă ca tardivă cererea de chemare în judecată înaintată de Petru Baciu împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri al MAI privind anularea în parte a ordinului nr. 22 ef. din 08 februarie 2016(f.d.81-84). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016 a fost respins apelul declarat de Petru Baciu și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 iulie 2016 (f.d. 109-114). La 24 ianuarie 2017 avocatul Stegărescu Ion, reprezentantul recurentului Petru Baciu, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, cu restituirea cauzei la rejudecare în prima instanță (f.d.

117-121). În motivarea cererii indică că instanțele de judecată ierarhic inferioare au aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată și că instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces. Susține că însă-și cauza în prima instanță a fost reținută greșit spre examinare ca instanță de contencios administrativ, care trebuia sesizată direct. Consideră că această eroare nu poate fi reparată în instanța de recurs, în cumul cu celelalte circumstanțe ale pricinii. La data de 30 ianuarie 2017 avocatul Eduard Patic, reprezentantul recurentului Petru Baciu, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 15 noiembrie 2016 , solicitînd admiterea recursului casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 15 iulie 2016 , cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea lui Petru Baciu către Departamentul Trupelor de Carabineri al MAI RM să fie admisă integral, cu dispunerea anulării în parte a Ordinului DTC MAI nr. 22 ef din 08.02.2016 în ceia ce ține de sancționarea disciplinară a lui Petru Baciu cu retrogradarea în funcție cu o treaptă (pct.1 al ordinului) și inițierea procedurii de recuperare a prejudiciului material (pct.4 al ordinului), încasarea din contul Departamentului Trupelor de Carabinieri al MAI în beneficiul lui Petru Baciu a sumei de 5000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată compuse din plata pentru prestarea serviciilor de asistență juridică achitată pe cauza dată (f.d.122-127).

În motivarea cererii indică că instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. La 07 martie 2017 Departamentul Trupelor de Carabinieri al MAI, a depus referință la cererea de recurs declarată de Baciu Petru, solicitînd respingerea recursurilor ca neîntemeiate (f.d. 132-134). Analizînd temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de avocatul Stegărescu Ion, reprezentantul recurentului Petru Baciu și recursul depus de avocatul Eduard Patic, reprezentantul recurentului Petru Baciu ca fiind inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurenți/recurent, însoțite de argumentarea circumstanțelor de fapt ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurenților/recurentului, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de judecată. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților/recurentului cu soluția dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4). Abordarea recurenților/recurentului în speță evidențiază în mod clar dezacordul cu soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestora nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune declararea recursurilor ca fiind admisibile. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate fi evidențiat de cererile de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursurilor ca fiind admisibile. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod Procedură Civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Stegărescu Ion, reprezentantul recurentului Petru Baciu și recursul depus de avocatul Eduard Patic, reprezentantul recurentului Petru Baciu. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Svetlana Filincova Judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas