3ra-273/17 — anularea ordinului privind aplicarea sanctiunii disciplinare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului privind aplicarea sanctiunii disciplinare
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-273/17 — anularea ordinului privind aplicarea sanctiunii disciplinare (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Centru, municipiul Chișinău, Judecător – Ion Chirtoaca
Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Nina Cernat, Lidia Bulgac, Anatol Pohopol
Dosar nr.3ra-273/17
ÎNCHEIERE
15 martie 2017 municipiul Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, – Svetlana Filincova,
Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,
examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de avocatul
Stegărescu Ion, reprezentantul recurentului Petru Baciu și recursului depus de
avocatul Eduard Patic, reprezentantul recurentului Petru Baciu,
în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Baciu
Petru împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri ale MAI privind
anularea ordinului,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de Petru Baciu,
co ns tată :
La data de 10 mai 2015 Petru Baciu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri ale MAI privind anularea
ordinului nr. 22 ef. din 08 februarie 2016.
În motivarea acțiunii a indicat că prin ordinul nr.22 ef. din 08.02.2016
emis de vice-ministrului afacerilor interne, a fost dispusă sancționarea
disciplinară „retrogradarea în funcție cu o treaptă” a lui din funcța de
comandant-adjunct interimar pe logistică, tehnică și armament, șef al serviciului
exploatări cazărmi și locuințe al unității militare 1002 a DTC.
La 16.12.2015, în DTC a fost inițiată desfășurarea anchetei de serviciu
nr.55, în baza raportului comandantului unității militare 1002, pe faptul
supraconsumului de gaze naturale stabilit în cantina unității militare 1002 a
DTC.
În cadrul desfășurării anchetei de serviciu au fost constatate abateri din partea
persoanelor responsabile de evidența datelor contorului de gaze și exploatarea
sistemelor de alimentare cu gaze, motiv din care a fost sancționat disciplinar, cu
sancțiunea „retrogradare în funcție cu o treaptă”.
Prin pct. 4 al ordinului menționat s-a dispus ca secția juridică a DTC, în baza
art. 38 al Regulamentului serviciului interior al Forțelor Armate, să inițieze
procedura privind recuperarea prejudiciului material în sumă de 75535,09 lei.
Mai indică că, nu a primit contra semnătură ordinului de numire ]n funcția
de comandant- adjunct interimar pe logistică, tehnică și armament, act de
primire- predare a funcției nu a fost întocmit și nu a primit instructaj privind
obligațiile de serviciu ale comandantului-adjunct interimar pe logistică, tehnică
și armament. La fel, nu a semnat nici un contract de răspundere materială
conform acestei funcții, iar timp de 8 luni de deținere a acesteia nu i-a fost
achitat salariul respectiv.
Menționează că, la constatarea supraconsumului de gaze și sumei de 90449
lei, personal s-a deplasat la SA „MoldovaGaz” pentru a cere verificarea
corectitudinii datelor de contor și funcționării acestuia. Urmare a verificărilor,
conform actului de demontare a echipamentului de măsurare, s-a constatat că a
fost afectat doar sigiliul adeziv la mecanismul de evidență al echipamentului de
măsurare nr.401086. Acest sigiliu a fost afectat încă până la primirea funcției
respective de către reclamant, fapt care poate fi confirmat de către inspectorul de
sector al SA „MoldovaGaz”.
Reieșind din cele expuse, consideră că ancheta de serviciu efectuată pe caz a
fost una superficială și nu a reflectat corect starea de fapt a lucrurilor, iar
încheierea la această anchetă de serviciu a stat la baza ordinului de sancționare
nr. 22 ef. din 08.02.2016, prin care i-a fost neîntemeiat aplicată sancțiunea
disciplinară.
La 10.03.2016 a depus către comandamentul DTC MAI cerere prealabilă
prin care a solicitat anularea în parte a ordinului nr. 22 ef. din 08.02.2016 al
DTC al MAI însă, nu a primit nici un răspuns la cerere. La expirarea termenului
prevăzut de lege, a depus un raport (14.04.2016) prin care a solicitat informarea
privitor la rezultatele examinării cererii prealabile însă, și la această cerere nu a
primit careva răspuns.
Menționează că, din data de 11.04.2016 până la 18.04.2016 inclusiv, s-a aflat
în concediu de boală, ne fiind informat despre rezultatele examinării cererii
prealabile, iar începând cu data de 14.04.2016 a așteptat răspuns la raportul de
solicitare a informării sale.Din considerentele expuse, a solicitat în temeiul art.
116 CPC să fie repus în termen, ținând cont și de faptul că de la ultimul raport
nu au expirat 30 de zile (f.d.3-10), pînă la depunerea cererii în judecată.
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 iulie 2016 a fost
respinsă ca tardivă cererea de chemare în judecată înaintată de Petru Baciu
împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri al MAI privind anularea în
parte a ordinului nr. 22 ef. din 08 februarie 2016(f.d.81-84).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016 a fost respins
apelul declarat de Petru Baciu și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Centru
mun. Chișinău din 15 iulie 2016 (f.d. 109-114).
La 24 ianuarie 2017 avocatul Stegărescu Ion, reprezentantul recurentului
Petru Baciu, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15
noiembrie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei
instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, cu restituirea cauzei la rejudecare
în prima instanță (f.d. 117-121).
În motivarea cererii indică că instanțele de judecată ierarhic inferioare au
aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată și că instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces. Susține că însă-și
cauza în prima instanță a fost reținută greșit spre examinare ca instanță de
contencios administrativ, care trebuia sesizată direct. Consideră că această
eroare nu poate fi reparată în instanța de recurs, în cumul cu celelalte
circumstanțe ale pricinii.
La data de 30 ianuarie 2017 avocatul Eduard Patic, reprezentantul
recurentului Petru Baciu, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel
Chișinău din data de 15 noiembrie 2016 , solicitînd admiterea recursului casarea
integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016 și a hotărîrii
Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 iulie 2016 , cu pronunțarea unei noi
hotărîri prin care acțiunea lui Petru Baciu către Departamentul Trupelor de
Carabineri al MAI RM să fie admisă integral, cu dispunerea anulării în parte a
Ordinului DTC MAI nr. 22 ef din 08.02.2016 în ceia ce ține de sancționarea
disciplinară a lui Petru Baciu cu retrogradarea în funcție cu o treaptă (pct.1 al
ordinului) și inițierea procedurii de recuperare a prejudiciului material (pct.4 al
ordinului), încasarea din contul Departamentului Trupelor de Carabinieri al MAI
în beneficiul lui Petru Baciu a sumei de 5000 lei cu titlul de cheltuieli de
judecată compuse din plata pentru prestarea serviciilor de asistență juridică
achitată pe cauza dată (f.d.122-127).
În motivarea cererii indică că instanța judecătorească nu a aplicat legea
care trebuia să fie aplicată și a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.
La 07 martie 2017 Departamentul Trupelor de Carabinieri al MAI, a depus
referință la cererea de recurs declarată de Baciu Petru, solicitînd respingerea
recursurilor ca neîntemeiate (f.d. 132-134).
Analizînd temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele
pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
declarat de avocatul Stegărescu Ion, reprezentantul recurentului Petru Baciu și
recursul depus de avocatul Eduard Patic, reprezentantul recurentului Petru Baciu
ca fiind inadmisibile, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și
alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod
Procedură Civilă.
În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.
Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din
Codul de Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține
că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă,
în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale
aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta
necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, criticile aduse de recurenți/recurent, însoțite de argumentarea
circumstanțelor de fapt ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al
recurenților/recurentului, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea
nu pot fi reținute prin prisma art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile
în care se insistă asupra reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în
detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de judecată.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsit de esență,
care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților/recurentului cu soluția
dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a
recursului.
Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a
2-a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o
rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura
efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale
de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Abordarea recurenților/recurentului în speță evidențiază în mod clar
dezacordul cu soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestora nu
permit identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar
impune declararea recursurilor ca fiind admisibile.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu
poate fi evidențiat de cererile de recurs în cauză.
Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar
dicta necesitatea declarării recursurilor ca fiind admisibile.
În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)
Cod Procedură Civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Stegărescu Ion,
reprezentantul recurentului Petru Baciu și recursul depus de avocatul Eduard
Patic, reprezentantul recurentului Petru Baciu.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
Svetlana Filincova
Judecători
Iurie Bejenaru
Maria Ghervas