2ra-1375/18 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală

2ra-1375/18 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1375/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: C. Valah)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, V. Buhnaci, M. Anton)

ÎNCHEIERE

05 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursurilor declarate de Serghei Lupan, Victor Astahov și Ministerul

Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Lupan și

Victor Astahov împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului material și moral

cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală,

împotriva deciziei din 22 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și menținută

hotărârea din 07 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 31 ianuarie 2017, Serghei Lupan și Victor Astahov au depus cerere de chemare

în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului material

și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la data de 24 martie 2016, de către

Secția Urmărire Penală a Inspectoratului de Poliție Botanica, mun. Chișinău, a fost

intentată cauza penală conform semnelor componenței de infracțiune prevăzută de art.

145 alin. (2) lit. j) Cod penal - omorul săvârșit cu deosebită cruzime. Motivul pornirii

urmăririi penale a servit faptul că la 24 martie 2016, în jurul orei 09:20, pe teritoriul SA

„Signal” a fost depistat cadavrul lui Pîrvan Veaceslav, având semne evidente de moarte

violentă. Urmare, la 28 martie 2016 a fost reținut Lupan Serghei, iar la 29 martie 2016 -

Astahov Victor, fiind bănuiți de organul de urmărire penală de comiterea omorului

persoanei menționate.

Serghei Lupan și Victor Astahov au invocat că la 29 martie 2016 de către

procurorul în Procuratura sect. Botanica mun. Chișinău, Roman Rusu, a fost emisă

ordonanța privind efectuarea percheziției la domiciliul reclamantului Victor Astahov. Iar

prin ordonanța din 31 martie 2016 a Procuraturii sect. Botanica, mun. Chișinău, a fost

pus sub învinuire Serghei Lupan, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii prevăzute de

1

art. 145 alin. (2) lit. i) și j) Cod penal – omorul săvârșit de două sau mai multe persoane

cu deosebită cruzime. Prin încheierea din 31 martie 2016 a Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău, s-a aplicat în privința lui Serghei Lupan măsura preventivă sub formă de arest

preventiv pe un termen de 20 de zile, cu evidența termenului de arest din 28 martie 2016,

ora 23:00 până la 17 aprilie 2016, ora 23:00. De asemenea, în aceeași zi, Judecătoria

Botanica mun. Chișinău a emis o încheiere de aplicare în privința lui Victor Astahov a

măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe un termen de 20 de zile, cu evidența

termenului de arest din 29 martie 2016, ora 10:15 până la 18 aprilie 2016, ora 10:15.

Reclamanții au afirmat că la aplicarea arestului preventiv, instanța de judecată li-a

motivat încheierile prin faptul că dânșii ar fi comis o infracțiune intenționată,

excepțional de gravă, nu dispun de un loc de muncă și o sursă sigură de venit, iar

aflându-se la libertate pot comite noi infracțiuni, împiedica stabilirea adevărului în

procesul penal și se pot eschiva de la organul de urmărire penală și instanța de judecată.

La 05 aprilie 2016 și 07 aprilie 2016, Curtea de Apel Chișinău a respins recursurile

declarate împotriva încheierilor din 31 martie 2016 a Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău, dânșii rămânând în arest preventiv.

Serghei Lupan și Victor Astahov au menționat că, fiind audiați în calitate de

învinuiți, nu au recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate. Potrivit

raportului de expertiză medico-legală nr. 651 din 17 mai 2016, la examinarea medico-

legală a cadavrului lui Pîrvan Veaceslav s-au depistat plăți tăiate și înțepate

nepenetrante, oarbe pe membrele superioare și inferioare, ce au fost produse cu 30-40 de

minute înainte de deces și nu au legătură cauzală cu decesul, iar la persoane vii

condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și conform acestui criteriu se califică

ca vătămare ușoară, plăgi mușcate și rupte, care au fost produse post mortem posibil prin

multiple mușcări de către animale carnivore și din acest motiv, nu se supun calificării

medico-legale. Astfel, potrivit raportului de expertiză medico-legală, moartea lui

Veaceslav Pîrvan a survenit în rezultatul hipotermiei generale (refrigerării). În

consecință, la 30 septembrie 2016 Procuratura sect. Botanica, mun. Chișinău a emis

ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a lui Serghei Lupan și Victor Astahov,

deoarece nu există faptul infracțiunii, procesul penal fiind clasat.

Reclamanții au susținut că au fost informați de către Procuratura sect. Botanica,

mun. Chișinău despre faptul că au fost scoși de sub urmărire penală la 07 octombrie

2016, prin scrisorile nr. 18-10998 și nr. 18-1100. Astfel, din momentul clasării cauzei

penale, toate acțiunile procedurale petrecute în cadrul cauzei penale sunt de drept ilegale,

fiind de fapt erori judiciare, perchezițiile, reținerea și recunoașterea lor în calitate de

învinuiți, aplicarea măsurii preventive sunt ilegale și le-au prejudiciat drepturile

fundamentale și anume, dreptul de a nu fi urmărit penal pe nedrept, dreptul de a nu fi

privat de libertate, inviolabilitatea domiciliului. Toate acțiunile procesuale le-au cauzat

un profund stres și neliniște, întrucât anterior nici unul din ei nu a fost în conflict cu

legea, neavând antecedente penale. Au stat în detenție 21 de zile, iar stresul cauzat de

gravitatea acuzațiilor aduse și de impactul acțiunilor de urmărire penală a fost

extraordinar de puternic, fapt care justifică pe deplin pretențiile lor de reparare a

prejudiciului moral.

La fel, fiind învinuiți în comiterea unei infracțiuni excepțional de grave și arestați

preventiv, au suportat și prejudiciu material, Astahov Victor achitând apărătorului său

2

onorariu de 4000 de lei, iar Lupan Serghei – 5000 de lei, ultimul suportând și cheltuieli

pentru alimente și medicamente în penitenciar în sumă de 1541,42 lei.

Serghei Lupan și Victor Astahov au solicitat încasarea din bugetul de stat în

beneficiul lor a sumei de 50 000 de lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu moral,

încasarea din bugetul de stat în beneficiul lui Serghei Lupan a sumei de 5000 de lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică și sumei de 1541,42 lei - costul alimentelor și

medicamentelor transmise în penitenciar, încasarea din bugetul de stat în beneficiul lui

Victor Astahov a sumei de 4000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, precum

și încasarea din bugetul de stat în beneficiul reclamanților a câte 3000 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică acordată în prezentul proces.

La 06 martie 2017, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu

Procuratura Generală.

Prin hotărârea din 07 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat din bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Lupan Serghei suma de 1541,42 lei cu titlu de

prejudiciu material – costul alimentelor și medicamentelor transmise în penitenciar,

suma de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 3000 de lei – cheltuieli de asistență

juridică, în total 14 541,42 lei. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Astahov Victor suma de 10 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral și 3000 de lei – cheltuieli de asistență juridică, în total 13 000 de lei. În

rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită

cererea de apel declarată de către avocatul stagiar Alina Morărescu, în interesele lui

Serghei Lupan și Victor Astahov, ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să

declare apel.

Prin decizia din 22 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Ministerul Justiției și menținută hotărârea din 07 august 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că Lupan Serghei

și Victor Astahov dispun în temeiul art. 390 alin. (3) Cod de procedură penală, art. 3, 6 și

10 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545

din 25 februarie 1998, de dreptul de a recupera prejudiciul cauzat în legătură cu acțiunile

ilicite ale organului de urmărire penală în sensul definit la art. 2 din Legea menționată.

Prin urmare, instanțele de judecată au conchis că suma de 10 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral reprezintă o sumă rezonabilă și echitabilă în raport cu suferințele

provocate, reclamanților urmând a le fi compensat parțial și prejudiciul material

suportat.

La data de 17 mai 2018, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 22 februarie 2018

a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 07 august 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului, recurentul a invocat că este eronată concluzia instanțelor

ierarhic inferioare cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, or, pentru aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 1545 din

25 februarie 1998, necesită de a fi întrunite cumulativ atât circumstanțele prevăzute de

3

art. 6 – dreptul la repararea prejudiciului, cât și de art. 3 – cazurile de reparare a

prejudiciului material și moral. Astfel, deși într-adevăr în privința lui Lupan Serghei și

Victor Astahov a fost emisă ordonanță de scoatere de sub urmărire penală, existența unui

act jurisdicțional de achitare nu denotă faptul că organul de urmărire penală a admis

careva acțiuni ilicite. Efectuarea măsurilor operative de investigație este obligația

organului de urmărire penală, care are drept scop de a descoperi circumstanțele și

persoana care a comis infracțiunea.

La data de 23 iunie 2018 și Lupan Serghei și Astahov Victor, reprezentați de

avocatul Petru Balan, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei 22 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 07 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, recurenții au indicat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea și neîntemeiat a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

prin care acțiunea a fost admisă doar parțial.

Astfel, consideră Lupan Serghei și Astahov Victor că au prezentat probe suficiente

și concludente, care confirmă suportarea prejudiciului material și moral în urma

acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală, toate acțiunile procesuale efectuate

cauzându-le un profund stres și neliniște, întrucât au petrecut în detenție 21 de zile, fiind

acuzați de omor premeditat.

Totodată, recurenții au invocat că nu au fost înștiințați legal despre ședința

instanței de apel din 22 februarie 2018, dânșii având certitudinea că dosarul este transmis

la Curtea Supremă de Justiție pentru examinarea recursului lor declarat la 05 februarie

2018 împotriva încheierii din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care

apelul lor a fost restituit. Prin urmare, instanța de apel a examinat contrar prevederilor

legii procesuale apelul declarat de Ministerul Justiției înainte de examinarea recursului

împotriva încheierii din 07 decembrie 2017.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 22 februarie 2018 a Curții de

Apel Chișinău redactată integral, a fost expediată în adresa recurenților la 19 aprilie

2018, potrivit scrisorii de însoțire nr. 4886 (f.d. 153), fiind recepționată de către avocatul

Balan Petru la 23 aprilie 2018 (f.d. 202), lipsind însă date cu privire la recepționarea

deciziei de către Ministerul Justiției.

În circumstanțele relevate, recursurile declarate de Ministerul Justiției la 17 mai

2018 și de către Lupan Serghei și Astahov Victor, reprezentați de avocatul Petru Balan,

la 23 iunie 2018, se consideră a fi depuse în termenul prevăzut de lege.

În adresa părților a fost expediată copia recursurilor declarate de Lupan Serghei,

Astahov Victor și Ministerul Justiției, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

La 13 iulie 2018, Procuratura Generală a depus referință, prin care a susținut

poziția Ministerului Justiției și a considerat neîntemeiate argumentele recurenților Lupan

Serghei și Astahov Victor, solicitând respingerea cererii de recurs declarată de ultimii. A

menționat că la caz nu există nici un act procedural definitiv și irevocabil a judecătorului

4

de instrucție sau a organului ierarhic superior, prin care s-a stabilit ca fiind ilegale

acțiunile organului de urmărire penală.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile și

obiecțiile expuse în referință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Lupan

Serghei, Astahov Victor și Ministerul Justiției sunt inadmisibile, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 429 alin. (5) Cod de procedură civilă, nu pot fi atacate cu

recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au folosit calea

apelului prevăzută de lege.

Conform art. 430 lit. a) Cod de procedură civilă, sunt în drept să declarare recurs

părțile și alți participanți la proces.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul prezent la actele cauzei se atestă faptul că prin încheierea din 07

decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel declarată de

către avocatul stagiar Alina Morărescu, în interesele lui Serghei Lupan și Victor

Astahov, ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. Iar prin

decizia din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul declarat de

5

avocatul Petru Balan în numele lui Serghei Lupan și Victor Astahov, fiind menținută

încheierea din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

În circumstanțele enunțate și în contextul nomelor de drept citate supra, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată că recurenții Serghei Lupan și Victor Astahov nu-și pot exercita dreptul legal de

a ataca în ordine de recurs decizia din 22 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, or,

apelul declarat de avocatul stagiar Alina Morărescu, în interesele lui Serghei Lupan și

Victor Astahov, a fost restituit, iar prin decizia din 22 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că deși sunt întemeiate argumentele recurenților

Serghei Lupan și Victor Astahov cu privire la examinarea contrar prevederilor legii

procesuale civile a apelului declarat de Ministerul Justiției înainte de examinarea

recursului împotriva încheierii din 07 decembrie 2017, în consecință cauza fiind

examinată în ordine de apel în lipsa lor, dânșii fiind ferm convinși că dosarul este

transmis la Curtea Supremă de Justiție pentru examinarea recursului împotriva încheierii

de restituire a apelului, recurenții-reclamanți nu solicită restituirea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, ci casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiuni.

Astfel, recurenții Serghei Lupan și Victor Astahov au pierdut în consecință dreptul

de a ataca cu recurs decizia din 22 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost menținută hotărârea din 07 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În susținerea opiniei enunțate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și decizia Curții Europene

a Drepturilor Omului speța Manuel da Silva Reis contra Portugaliei din 11 ianuarie

2005, prin care un capăt de plângere a fost declarat inadmisibil ca urmare a neepuizării

căilor interne de atac, și anume neexercitarea de către reclamanți din culpa lor a căii de

atac apelul.

Cât privește recursul declarat de Ministerul Justiției, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate pe parcursul

examinării cauzei în prima instanță și în cea de apel, în privința cărora s-au expus

instanțele ierarhic inferioare.

Prin urmare, argumentele recursului declarat de Ministerul Justiției se referă doar la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu

relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de

drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respinse.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul

de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și

temeinicia în fapt a acesteia.

6

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s-

a pronunțat deja în modul corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de Lupan Serghei, Victor Astahov și Ministerul Justiției, ca

inadmisibile.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 429 alin. (5), 431 alin. alin. (1)

și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile declarate de Lupan Serghei, Victor Astahov și Ministerul Justiției al

Republicii Moldova se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

7