2ra-1167/18 — anularea ordinului, incasarea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului, incasarea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1167/18 — anularea ordinului, incasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosar nr. 2ra-1167/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (V. Chisilița)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu)
Î N C H E I E R E
18 iulie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Nicolae Craiu
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valentin Șvaga și
avocatul stagiar Marin Sardari,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Șvaga
împotriva Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” și a lui
Veaceslav Teleman, intervenienți accesorii, Ministerul Transporturilor și
Infrastructurii Drumurilor și Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la anularea
ordinelor, încasarea inmdemnizației pentru concediul anual nefolosit, repararea
prejudiciului material și moral, încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins, din lipsă de temei, apelul declarat de avocatul stagiar, Marin Sardari,
reprezentantul lui Șvaga Valentin și s-a menținut hotărârea din 11 iulie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
c o n s t a t ă:
La 22 martie 2017, Valentin Șvaga a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” și a lui
Veaceslav Teleman, intervenienți accesorii, Ministerul Transporturilor și
Infrastructurii Drumurilor și Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la anularea
ordinelor, încasarea premiilor și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii, reclamantul Valentin Șvaga a indicat că, la data de
14 decembrie 2016, șeful Serviciului supraveghere din cadrul Î.S. „Administrația de
Stat a Drumurilor”, a depus către directorul Î.S. Administrația de Stat a Drumurilor”,
o notă informativă, prin care a indicat că, Valentin Șvaga a încălcat disciplina în
muncă și este incompetent.
Reclamantul a menționat că, prin dispoziția nr. 12 din 15 decembrie 2016 a
directorului Î.S. Administrația de Stat a Drumurilor”, a fost obligat, în termen de 5
zile lucrătoare, să ofere explicații scrise, la nota informativă menționată supra.
1
Reclamantul, Valentin Șvaga a menționat că, la 21 decembrie 2016 a prezentat
explicația scrisă la nota informativă din 14 decembrie 2016. Totodată, la data de
21 decembrie 2016, i-a fost solicitată verbal, o explicație scrisă, cu referire la faptul
că, la data de 12 decembrie 2016, de la ora 08:00 pînă la 10:58, a întârziat la serviciu.
Respectiv, reclamantul, Valentin Șvaga a menționat că, la 22 decembrie 2016 a
depus către Î.S. Administrația de Stat a Drumurilor”, o altă explicație scrisă, prin
care a indicat că, a absentat, din motive de sănătate, de la serviciu, la 12 decembrie
2016, de la ora 08:00 pînă la 10:58, având permisiunea șefului.
Reclamantul a invocat că, prin ordinul nr. 378-p-s din 22 decembrie 2016, lui
Valentin Șvaga i-a fost aplicată sancțiune disciplinară, sub formă de avertisment.
Iar, prin ordinul nr. 380-p-p din 23 decembrie 2016, cu privire la privarea deplină a
salariatului de premiul unic, Valentin Șvaga a fost privat de premiul unic acordat cu
ocazia sărbătorilor de iarnă. Totodată, prin ordinul nr. 391-p-p din 28 decembrie
2016, cu privire la privarea parțială a salariatului de premiul trimestrial, Valentin
Șvaga a fost privat de 25% din premiul trimestrial, acordat pentru rezultatele
activității Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, în trimestrul IV, al anului 2016.
Reclamantul, Valentin Șvaga a indicat că, la 05 ianuarie 2016 a înaintat către
pârâți, Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” și Veaceslav Teleman, iar, la data
de 06 ianuarie 2016, către intervenienții accesorii, Ministerul Transporturilor și
Infrastructurii Drumurilor și Inspectoratul de Stat al Muncii, cereri prealabile, prin
care a solicitat soluționarea litigiu pe cale extrajudiciară.
Reclamantul a invocat că, ordinul nr. 378-p-s din 22 decembrie 2016, cu privire
la aplicarea sancțiunii disciplinare lui Valentin Șvaga, ordinul nr. 380-p-p din data
de 23 decembrie 2016, cu privire la privarea deplină a salariatului, Valentin Șvaga
de premiul unic și ordinul nr. 391-p-p din 28 decembrie 2016, cu privire la privarea
parțială a salariatului, Valentin Șvaga de premiul trimestrial, adoptate de Î.S.
„Administrația de Stat a Drumurilor”, urmează a fi anulate integral, or, acestea au
fost emise în baza notei informative din 14 decembrie 2016, în care sunt indicate
fapte pur declarative și formale, contradictorii și arbitrare.
La fel, reclamantul, Valentin Șvaga a subliniat că, în perioada 15 aprilie 2015
– 14 decembrie 2016, nu au existat plângeri, cu referire la exercitarea de către
reclamant a atribuțiilor de serviciu sau cu privire la careva abateri ale reclamantului
Valentin Șvaga, de la etică și disciplină, în timpul serviciului.
Totodată, cu referire la aptitudinile lui profesionale, reclamantul a specificat că,
este titularul diplomei de studii superioare, eliberată de Ministerul Educației și
Tineretului al RM la 24 iunie 2009, în domeniul de formare profesională, Construcții
și Inginerie Civilă; este titularul diplomei de studii de master, în arhitectură și
construcții, eliberată de Ministerul Educației al RM la 30 ianuarie 2012, este titularul
certificatului de atestare tehnico-profesională, cu seria 2016-RT, nr. 2373, valabil în
perioada 24 noiembrie 2016- 24 noiembrie 2021 și a certificatului de atestare
tehnico-profesională cu seria 2016-DȘ, nr. 3634, valabil în perioada 24 noiembrie
2016-24 noiembrie 2021. Reclamantul a accentuat că, și-a îndeplinit atribuțiile de
serviciu conform fișei de post, iar careva obiecții cu privire la îndeplinirea
atribuțiilor de serviciu de la angajatorul, Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”,
nu au parvenit.
2
De asemenea, reclamantul, Valentin Șvaga a specificat că, ordinele contestate,
urmează a fi anulate, ca fiind emise cu încălcarea normelor Codului muncii, or,
înainte de adoptarea ordinelor nu a fost creată o Comisie disciplinară. Iar, art. 206
Codul muncii interzice aplicarea sancțiunilor pecuniare. Mai mult, reclamantul
Valentin Șvaga a invocat că, Codul muncii interzice pentru una și aceeași faptă să
fie aplicate mai multe sancțiuni.
Reclamantul, Valentin Șvaga a menționat că, prin ordinele contestate nu au fost
combătute argumentele, indicate de reclamant în explicațiile scrise adresate
angajatorului, prin ce i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art.
6 CEDO.
Reclamantul a indicat că, la data de 23 decembrie 2016, a depus o plângere
către AO „CNIIADORM".
Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul Valentin Șvaga, reprezentat de
avocatul stagiar Marin Sardari, a depus cerere de concretizare a pretențiilor, în care
suplimentar celor invocate în cererea de chemare în judecată, a indicat că, la data de
15 aprilie 2015, a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 18 între
reclamantul, Valentin Șvaga și pârâtul Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”.
Conform punctelor 13-16 din contractul individual de muncă menționat mai
sus, salariul lunar de funcție al reclamantului era de 5 000 lei cu adaosurile și
sporurile prevăzute de Regulamentele interne ale întreprinderii, iar, concediul anual
plătit de bază era de 28 zile calendaristice, la care se adaugă concediul de odihnă
anual suplimentar, de 7 zile, în total concediul anual plătit fiind de 35 de zile
calendaristice.
Reclamantul, Valentin Șvaga a indicat că, la 22 februarie 2017, a depus o cerere
de demisie, în adresa Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, prin care a solicitat
inclusiv, achitarea, pînă la 08 martie 2017, a drepturilor salariate, inclusiv pentru
concediul de odihnă anual nefolosit, pentru anul 2016-2017, și anume pentru 42 de
zile de concediu nefolosit, precum și eliberarea certificatului privind achitarea
salariului pentru12 luni și a carnetului de muncă, eliberat pe numele lui Valentin
Șvaga.
Reclamantul a menționat că, la 09 martie 2017 s-a angajat la SRL „Delta", fapt
confirmat prin carnetul de muncă, eliberat pe numele lui Valentin Șvaga. Iar,
conform certificatului nr. 463 din 09 martie 2017, eliberat de către Î.S.
„Administrația de Stat a Drumurilor”, la eliberarea din serviciu, lui Valentin Șvaga
i-a fost achitată indemnizația pentru 18 zile de concediul nefolosit, în mărime de 5
841,90 lei, respectiv pârâtul, Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, datorează
reclamantului o indemnizație de 5 517,35 lei, pentru 17 zile din concediul anual
nefolosit.
La fel, reclamantul a indicat că, salariul lunar, încasat de Valentin Șvaga de la
Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, îl constituie suma de 6250 lei, iar, premiul
trimestrial acordat în luna martie 2016 este în mărime de 13 125 lei. Prin răspunsul
nr. 1091 din 16 mai 2017, eliberat de contabilul șef al Î.S. „Administrația de Stat a
Drumurilor”, premiul unic acordat cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pentru anul 2016
a fost în mărime de 2 salarii de funcție.
Reclamantul a specificat că, prin aplicarea sancțiunii disciplinare, Î.S.
„Administrația de Stat a Drumurilor” și Veaceslav Teleman, care a acționat în
3
calitate de administrator al Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor", i-au provocat
suferințe psihologico-psihice, cauzându-i un prejudiciu moral, în mărime de 50 000
lei.
În drept, reclamantul, Valentin Șvaga și-a întemeiat pretențiile în baza art. 85,
112, 113, 119, 206 și 327 Codul muncii.
Astfel, reclamantul, Valentin Șvaga, concretizându-și pretențiile, pe parcursul
examinării cauzei, a solicitat anularea ordinului nr. 378-p-s din 22 decembrie 2016,
cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, ordinului nr. 380-p-p din 23 decembrie
2016, cu privire la privarea deplină a salariatului de premiul unic și a ordinului nr.
391-p-p din 28 decembrie 2016, cu privire la privarea parțială a salariatului de
premiul trimestrial, încasarea din contul Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor" în
beneficiul lui Valentin Șvaga, a sumei de 12 500 lei, cu titlu de premiu unic, acordat
cu ocazia sărbătorilor de iarnă pentru anul 2016, a sumei de 3 728,68 lei, cu titlu de
25% din premiul trimestrial, acordat pentru rezultatele activității Î.S. „Administrația
de Stat a Drumurilor" în trimestrul IV al anului 2016, a sumei de 5 517,35 lei, cu
titlul de restanță, neachitată pentru 17 zile de concediu anual nefolosit, a sumei de
50 000 lei, cu titlul de prejudiciul moral; încasarea din contul lui Veaceslav Teleman
în beneficiul lui Valentin Șvaga, a sumei de 50 000 lei, cu titlul de prejudiciul moral.
Prin hotărârea din 11 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Șvaga împotriva
Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” și a lui Veaceslav
Teleman, intervenienți accesorii, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Drumurilor și Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la anularea ordinelor,
încasarea restanței indemnizației pentru concediul anual nefolosit, repararea
prejudiciului material și moral. S-a anulat ordinul nr.378-p-s din 22 decembrie 2016
al Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, cu privire la aplicarea sancțiunii
disciplinare sub formă de avertisment lui Valentin Șvaga. S-a anulat ordinul
nr.380-p-p din 23 decembrie 2016 al Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, cu
privire la privarea deplină a salariatului, Valentin Șvaga, de premiul. S-a obligat Î.S.
„Administrația de Stat a Drumurilor”, să achite lui Valentin Șvaga, premiul unic,
acordat cu ocazia sărbătorilor de iarnă, în mărime de 12 500 lei. S-a anulat ordinul
nr.391-p-p din 28 decembrie 2016 al Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, cu
privire la privarea parțială a salariatului, Valentin Șvaga, de premiul trimestrial.
S-a obligat Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, să achite lui Valentin Șvaga,
premiul trimestrial, acordat pentru rezultatele activității întreprinderii în trimestrul
IV al anului în mărime de 3 728, 68 lei. S-a încasat din contul Î.S. „Administrația de
Stat a Drumurilor” în beneficiul lui Valentin Șvaga despăgubirea pentru prejudiciul
moral cauzat, în mărime de 5 000 lei. În rest acțiunea s-a respins.
Iar, prin încheierea din 02 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani
s-a respins cererea lui Valentin Șvaga, reprezentat de avocatul stagiar Marin Sardari,
cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare, în cauza civilă, la cererea de
chemare în judecată depusă de Valentin Șvaga împotriva Întreprinderii de Stat
„Administrația de Stat a Drumurilor” și a lui Veaceslav Teleman, intervenienți
accesorii, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și Inspectoratul de
Stat al Muncii cu privire la anularea ordinelor, încasarea restanței indemnizației
pentru concediul anual nefolosit, repararea prejudiciului material și moral.
4
Prin încheierea din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-au restituit
cererile de apel depuse de Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” și Ministerul
Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor împotriva hotărârii din 11 iulie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Prin decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins, din
lipsă de temei, apelul declarat de avocatul stagiar, Marin Sardari, reprezentantul lui
Șvaga Valentin și s-a menținut hotărârea din 11 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de
Valentin Șvaga împotriva Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor”
și a lui Veaceslav Teleman, intervenienți accesorii, Ministerul Transporturilor și
Infrastructurii Drumurilor și Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la anularea
ordinelor, încasarea restanței indemnizației pentru concediul anual nefolosit,
repararea prejudiciului material și moral.
La 23 aprilie 2018, Valentin Șvaga a depus cerere de recurs împotriva deciziei
din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii
de recurs depuse de Valentin Șvaga, casarea deciziei din 23 ianuarie 2018 a Curții
de Apel Chișinău și modificarea hotărârii din 11 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani, cu pronunțarea unei hotărâri noi, în partea în care s-a respins cererea
de chemare în judecată depusă de Valentin Șvaga împotriva Întreprinderii de Stat
„Administrația de Stat a Drumurilor” și a lui Veaceslav Teleman, intervenienți
accesorii, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și Inspectoratul de
Stat al Muncii, cu privire la încasarea din contul Întreprinderii de Stat „Administrația
de Stat a Drumurilor” în beneficiul lui Valentin Șvaga a sumei de 5 517,35 lei, cu
titlu de indemnizație pentru concediu de odihnă anual nefolosit, a sumei de 45 000
lei, cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 10 000 lei, cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică, suportate în prima instanță și în instanța de apel și încasarea din
contul lui Veaceslav Teleman în beneficiul lui Valentin Șvaga a sumei de 50 000 lei,
cu titlu de prejudiciu moral, cu emiterea în această parte, a unei hotărâri noi prin
care, să se încaseze din contul Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” în beneficiul
lui Valentin Șvaga suma de 5 517,35 lei, cu titlu de indemnizație pentru concediu de
odihnă anual nefolosit, suma de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, suma de
10 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suportate în prima instanță și în
instanța de apel și să se încaseze din contul lui Veaceslav Teleman în beneficiul lui
Valentin Șvaga suma de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.
În motivarea cererii de recurs, recurentul Valentin Șvaga, suplimentar celor
indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea de concretizare a pretențiilor,
a invocat că, decizia instanței de apel este una neîntemeiată și contradictorie, iar cu
hotărârea din 11 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, nu este de acord
în partea respingerii acțiunii înaintate de Valentin Șvaga, precum și în partea
respingerii, privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică, în mărime de 10 000
lei.
Astfel, recurentul, Valentin Șvaga a menționat că, instanțele ierarhic inferioare
nu au constatat circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei, au apreciat
arbitrar probele și au emis concluzii contradictorii, cu privire la pretenția de încasare
a indemnizației pentru 17 zile de concediu anual nefolosit, în mărime de 5 517,35 lei.
5
Recurentul a specificat că, pct. 16 din contractul individual de muncă din data
de 15 aprilie 2015, încheiat între Valentin Șvaga și Î.S. „Administrația de Stat a
Drumurilor”, stipulează că, concediul anual plătit de bază este de 28 zile
calendaristice, la care se adaugă concediul de odihnă anual suplimentar, de 7 zile, în
total, concediul anual plătit fiind de 35 de zile calendaristice, dar nu de 18 zile pentru
care i s-a achitat indemnizație lui Valentin Șvaga.
Recurentul, Valentin Șvaga a specificat că, nu a semnat fișa personală pentru
concediul anual de odihnă 2016-2017 și la materialele cauzei lipsesc ordinele Î.S.
„Administrația de Stat a Drumurilor”, cu privire la acordarea concediului lui Valentin
Șvaga.
Respectiv, recurentul a specificat că, Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”
urmează să-i achite indemnizația pentru 17 zile din concediul anual, nefolosite, în
mărime de 5 517,35 lei.
Or, recurentul a invocat că, instanțele ierarhic inferioare, eronat au constatat că,
Valentin Șvaga a folosit parțial concediul de odihnă anual pentru anul 2016-2017, în
baza fișei personale, aceasta fiind emisă unilateral de Î.S. „Administrația de Stat a
Drumurilor”, iar la materialele cauzei, lipsesc cererea lui Valentin Șvaga, privind
acordarea concediului pentru anul 2016-2017, precum și ordinul angajatorului Î.S.
„Administrația de Stat a Drumurilor”, cu privire la acordarea parțială a concediului
anual de odihnă.
Recurentul, Valentin Șvaga a menționat că, instanțele ierarhic inferioare, eronat
au încasat cu titlu de prejudiciu moral, suma 5 000 lei, doar, contul Î.S. „Administrația
de Stat a Drumurilor” și au respins pretenția cu privire la încasarea prejudiciului
moral din contul conducătorului Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, Veaceslav
Teleman.
Astfel, recurentul, Valentin Șvaga a invocat că, normele legale prevăd două
situații, în care se angajează obligația angajatorului de a recupera prejudiciul moral
cauzat salariatului, și anume în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de muncă și ca
rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci. Totuși, nu există o normă ce ar
exemplifica cazurile, în care urmează a fi încasat prejudiciul moral, în legătură cu
îndeplinirea obligațiilor de serviciu, respectiv, decizia urmează a fi luată de instanța
de judecată în fiecare caz în parte, ținând cont de circumstanțele cauzei.
Cu referire la existența unui prejudiciu moral, real cauzat, în cazurile când
angajatorul încalcă drepturile salariatului, recurentul a indicat că, prejudiciul moral
este unul prezumat, fapt influențat de caracterul social pronunțat al relațiilor de
muncă.
La fel, recurentul, Valentin Șvaga a menționat că, mărimea prejudiciului va fi
apreciată în baza probelor anexate la materialele cauzei și se va ține cont de gradul
de vinovăție a angajatorului, temeiurile de fapt sau doar de procedură, care au servit
drept bază, pentru recunoașterea ilegalităților acțiunii angajatorului, impactul
acțiunilor angajatorului pentru salariat, etc.
Recurentul a invocat că, instanțele ierarhic inferioare eronat, au constatat că,
mărimea prejudiciului moral este egală cu un salariu mediu, or litigiul dedus judecății
este în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de muncă, dar nu cu privarea ilegală de
posibilitatea de a munci.
6
Recurentul, Valentin Șvaga a specificat că, aplicarea sancțiunilor disciplinare și
pecuniare, au avut un impact foarte puternic și l-au afectat psihologic, prin crearea
unei stări de frustrare.
Totodată, recurentul a invocat că, a fost discriminat de către Î.S. „Administrația
de Stat a Drumurilor”, în coraport cu ceilalți colegi de serviciu, care la sfârșitul anului
2016, au primit câte două premii bănești.
Mai mult, recurentul, Valentin Șvaga a indicat că, în litigiul dedus judecății, sunt
întrunite elementele răspunderii civile delictuale a conducătorului Î.S. „Administrația
de Stat a Drumurilor”, Veaceslav Teleman, deoarece ordinele de sancționare a lui
Valentin Șvaga, au fost întocmite de Veaceslav Teleman, fără a consulta serviciul
juridic al Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”. Respectiv, recurentul a specificat
că, prin acțiunile lui Veaceslav Teleman, i-a fost cauzat un prejudiciu moral, pe care
îl evaluează la 50 000 lei.
Recurentul a menționat că, instanța de apel a omis să se expună asupra tuturor
motivelor invocate de Valentin Șvaga în cererea de apel, și anume asupra faptului că
prima instanță nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a apreciat arbitrar probele
și circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, precum și a admis
concluziile contradictorii ale primei instanțe.
De asemenea, recurentul, Valentin Șvaga a invocat că, instanța de apel, la
soluționarea litigiului dedus judecății nu trebuia să aplice art. 9, 86, 201 și 330 Codul
muncii, deoarece aceste norme prevăd încălcarea obligațiilor de muncă, concedierea
și repararea prejudiciului moral cauzat ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea
de a munci. Totodată, recurentul a indicat că, instanța de apel eronat nu a aplicat legea
care trebuia să fie aplicată, și anume art. 10, 85, 112, 113, 119, 327, 329, 331 și 332
din Codul muncii și art. 8, 10, 11, 14, 15, 616, 1398, 1416, 1422 și 1423 din Codul
civil.
La fel, recurentul, Valentin Șvaga a indicat că, instanțele ierarhic inferioare au
încălcat prevederile art. 118, 123, 130, 238-240, 373 și 390 Cod de procedură civilă.
Recurentul, Valentin Șvaga a specificat că, în instanța de fond și în instanța de
apel, a fost reprezentat juridic de către avocatul stagiar, Marin Sardari, în baza
mandatului avocațial cu seria MAS nr. 042234 din 17 ianuarie 2017, eliberat în baza
contractului de asistență juridică nr. 34s din 17 ianuarie 2017.
Recurentul a menționat că, în instanța de fond și în instanța de apel, Valentin
Șvaga nu a suportat cheltuieli pentru asistența juridică, acordată de avocatul stagiar
Marin Sardari, iar suma de 10 000 lei reprezintă onorariul de succes, conform
contractului de asistență juridică nr. 34s din 17 ianuarie 2017. Astfel, bonul de plată,
cu seria PL nr. 502653 din 05 februarie 2018, a fost emis ulterior, în baza contractului
de asistență juridică nr. 34s din 17 ianuarie 2017, în baza căruia s-a eliberat și
mandatul avocațial cu seria MAS, nr. 042234 din 17 ianuarie 2017.
Respectiv, recurentul, Valentin Șvaga a solicitat încasarea din contul Î.S.
„Administrația de Stat a Drumurilor” în beneficiul lui Valentin Șvaga, a cheltuielilor
pentru acordarea asistenței juridice, în prima instanță și în instanța de apel, în sumă
de 10 000 lei.
Recurentul, Valentin Șvaga a indicat că, avocatul stagiar, Marin Sardari a
îndeplinit un volum mare de lucru, în cadrul acestei cauze civile, în prima instanță și
în instanța de apel. Astfel, avocatul stagiar a participat în 4 ședințe judiciare în prima
7
instanță și în instanța de apel. Mai mult, suma de 10 000 lei, este una reală, rezonabilă,
necesară și în strictă conformitate, în limitele admise.
Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen
de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 25 ianuarie
2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost înmânată recurentului Valentin Șvaga, prin
intermediul avocatului stagiar, Marin Sardari, la 22 februarie 2018, conform
recipisei anexate la materialele cauzei (f.d.62 vol. II).
În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus
de către Valentin Șvaga și avocatul stagiar Marin Sardari, la 23 aprilie 2018, cu
respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.
Or, instanța de recurs, indică că, în litigiul dedus judecății, termenul de
declarare a recursului a început să curgă pentru recurentul Valentin Șvaga, la
22 februarie 2018, data recepționării deciziei motivate din 23 aprilie 2018 a Curții
de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 112 alin. (2) Cod de procedură civilă, dacă
ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare.
Respectiv, instanța de recurs conchide că, pentru recurentul Valentin Șvaga,
termenul de declarare a recursului a expirat la 23 aprilie 2018.
La 15 mai 2018, în adresa intimaților, Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”
și Veaceslav Teleman, precum și a intervenienților accesorii, Ministerul
Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și Inspectoratul de Stat al Muncii, a fost
expediată copia recursului declarat de către Valentin Șvaga, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței, însă, până la examinarea recursului,
intimatul Veaceslav Teleman și intervenienții accesorii, nu au depus referință, prin
care să-și expună opinia asupra cererii de recurs depuse de către recurentul Valentin
Șvaga și avocatul stagiar Marin Sardari.
Iar, la 13 iunie 2018, Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” a depus referință
la cererea de recurs depusă de Valentin Șvaga și avocatul stagiar Marin Sardari, prin
care a solicitat respingerea recursului declarat de Valentin Șvaga și avocatul stagiar
Marin Sardari, ca fiind inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului declarat de Valentin Șvaga și avocatul stagiar
Marin Sardari, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că, normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească
8
a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Astfel, instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului
presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs, cu
temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.
La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate în cererea de recurs
depusă de Valentin Șvaga și avocatul stagiar Marin Sardari, nu se încadrează în
limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Subsidiar, se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a,
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv, numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a
din Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanța de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,
coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă
că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de
apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului. Din recursul declarat de Valentin Șvaga și avocatul stagiar Marin Sardari nu
rezultă că, instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la
instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin
însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat
că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie
ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul
instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre
din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
9
fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei
hotărâre din 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1-11) Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu
privire la fondul recursului.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a
Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la
proces și reprezentanților acestora.
În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul
declarat de către Valentin Șvaga și avocatul stagiar Marin Sardari, nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și, drept
urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod
de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valentin Șvaga și avocatul stagiar
Marin Sardari împotriva deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Șvaga împotriva
Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” și a lui Veaceslav
Teleman, intervenienți accesorii, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Drumurilor și Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la anularea ordinelor,
încasarea indemnizației pentru concediul anual nefolosit, repararea prejudiciului
material și moral, încasarea cheltuielilor de judecată.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Nicolae Craiu
Nina Vascan
10