3ra-825/18 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-825/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Sanduța) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N.Budăi, I. Muruianu, V. Efros ) ÎNCHEIERE 11 iulie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2018, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Țaranu Sergiu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ c o n s t a t ă: La 21 iulie 2017 Țaranu Sergiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a menționat că, la 11 mai 2007 s-a pensionat din Ministerul Afacerilor Interne și la pensia stabilită i s-a adăugat câte 50 de lei lunar pentru distincția de stat - ordinul Steaua Roșie, fiind decorat la 04 septembrie 1985 în timpul serviciului militar în Republica Afganistan. A relevat că, la 24 mai 2017 a adresat o cerere prealabilă Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitînd diferența alocației nominale lunare de stat pentru merite deosebite față de stat, începînd cu 11 mai 2007 în sumă de 450 de lei lunar și alocația nominală lunară de stat pentru merite deosebite față de stat în mărime de 500 de lei lunar. A specificat, că prin răspunsul din 05 iulie 2017 pîrîtul i-a refuzat în satisfacerea cerințelor invocate în cererea prealabilă.

Reclamantul consideră că, răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale este neîntemeiat și solicită de a obliga pîrîtul să-i achite diferența alocației nominale lunare de stat pentru merite deosebite față de stat, începînd cu 11 mai 2007 în sumă de 450 de lei lunar și alocația nominală lunară de stat pentru merite deosebite față de stat în mărime de 500 de lei lunar, repararea prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei și încasarea cheltuielilor suportate pentru serviciile avocatului în sumă de 5000 de lei. 1 Prin hotărârea din 12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cererea a fost admisă parțial.

S-a constatat ca fiind neîntemeiat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale din 05 iulie 2017. Casa Națională de Asigurări Sociale a fost obligată de a-i achita lui Țaranu Sergiu diferența alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat, începînd cu 11 mai 2007 pînă la 12 octombrie 2017 în sumă de 450 de lei lunar și alocația nominală lunară de stat pentru merite deosebite față de stat, începînd cu 12 octombrie 2017 în sumă de 500 de lei lunar. S-au încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Țaranu Sergiu sumele de 1000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, 5000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și 300 de lei, cu titlu de cheltuieli de transport.

Prin decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 02 mai 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în sensul respingerii acțiunii. În motivarea recursului a indicat, că instanțele de judecată eronat au aplicat normele de drept material. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil, din motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; 2 d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Argumentele recurentei precum că, instanțele de judecată eronat au aplicat normele de drept material se resping, deoarece circumstanțele cauzei au fost determinate de prima instanță și de instanța de apel și apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanța de recurs notează că, recurenta nu a invocat nici un argument plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel. În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu, competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol Completul reține că, recursul declarat nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din decizia recurată.

Completul de admisibilitate relevă că, prezenta cerere de recurs a fost depusă după ce recurenta a avut posibilitatea de a fi auzită de prima instanță și de instanța de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50). Prin urmare, instanța de recurs apreciază că, recurentei i-a fost asigurat dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs efectiv.

De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67) Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate,a aplicat și a interpretat elocvent normele de drept material și procedural, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, Completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul ca fiind inadmisibil.

3 În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă,completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 4