3ra-825/18 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-825/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Sanduța)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N.Budăi, I. Muruianu, V. Efros )

ÎNCHEIERE

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15

martie 2018,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Țaranu

Sergiu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ

c o n s t a t ă:

La 21 iulie 2017 Țaranu Sergiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a menționat că, la 11 mai 2007 s-a pensionat din

Ministerul Afacerilor Interne și la pensia stabilită i s-a adăugat câte 50 de lei lunar

pentru distincția de stat - ordinul Steaua Roșie, fiind decorat la 04 septembrie 1985

în timpul serviciului militar în Republica Afganistan.

A relevat că, la 24 mai 2017 a adresat o cerere prealabilă Casei Naționale de

Asigurări Sociale, solicitînd diferența alocației nominale lunare de stat pentru

merite deosebite față de stat, începînd cu 11 mai 2007 în sumă de 450 de lei lunar

și alocația nominală lunară de stat pentru merite deosebite față de stat în mărime

de 500 de lei lunar.

A specificat, că prin răspunsul din 05 iulie 2017 pîrîtul i-a refuzat în

satisfacerea cerințelor invocate în cererea prealabilă.

Reclamantul consideră că, răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale este

neîntemeiat și solicită de a obliga pîrîtul să-i achite diferența alocației nominale

lunare de stat pentru merite deosebite față de stat, începînd cu 11 mai 2007 în sumă

de 450 de lei lunar și alocația nominală lunară de stat pentru merite deosebite față

de stat în mărime de 500 de lei lunar, repararea prejudiciului moral în sumă de 50000

de lei și încasarea cheltuielilor suportate pentru serviciile avocatului în sumă de

5000 de lei.

1

Prin hotărârea din 12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

cererea a fost admisă parțial.

S-a constatat ca fiind neîntemeiat răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale din 05 iulie 2017.

Casa Națională de Asigurări Sociale a fost obligată de a-i achita lui Țaranu

Sergiu diferența alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat,

începînd cu 11 mai 2007 pînă la 12 octombrie 2017 în sumă de 450 de lei lunar și

alocația nominală lunară de stat pentru merite deosebite față de stat, începînd cu

12 octombrie 2017 în sumă de 500 de lei lunar.

S-au încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Țaranu

Sergiu sumele de 1000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, 5000 de lei, cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică și 300 de lei, cu titlu de cheltuieli de transport.

Prin decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 12

octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 02 mai 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care solicită

admiterea recursului, casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în sensul

respingerii acțiunii.

În motivarea recursului a indicat, că instanțele de judecată eronat au aplicat

normele de drept material.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil,

din motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

2

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Argumentele recurentei precum că, instanțele de judecată eronat au aplicat

normele de drept material se resping, deoarece circumstanțele cauzei au fost

determinate de prima instanță și de instanța de apel și apreciate corect cu argumentări

adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanța de recurs notează că, recurenta nu a invocat nici un argument

plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu,

competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest

tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol Completul

reține că, recursul declarat nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar

cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”,

fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din

decizia recurată.

Completul de admisibilitate relevă că, prezenta cerere de recurs a fost depusă

după ce recurenta a avut posibilitatea de a fi auzită de prima instanță și de instanța

de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis

„Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23

octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că, recurentei i-a fost asigurat dreptul

de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs efectiv.

De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității procedurii din

perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să pună în discuție

în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare

în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea

nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate,a aplicat și a interpretat elocvent normele de drept material și procedural,

iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de

art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, Completul de admisibilitate

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul ca fiind inadmisibil.

3

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă,completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

4