3ra-1082/19 — anularea răspunsului, recalcularea alocației nominale lunare de stat pentru merite deosebite, repararea prejudiciului moral

3ra-1082/19 — anularea răspunsului, recalcularea alocației nominale lunare de stat pentru merite deosebite, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1082/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Z. Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Casa Națională de Asigurări

Sociale și Veaceslav Josan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Veaceslav Josan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea răspunsului, recalcularea alocației nominale lunare de stat pentru merite

deosebite, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale și Veaceslav

Josan împotriva hotărârii din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

c o n s t a t ă:

La 20 iulie 2018 Veaceslav Josan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea răspunsului,

recalcularea alocației nominale lunare de stat pentru merite deosebite, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a participat la războiul din

Afganistan, iar în timpul serviciului militar, la 9 septembrie 1986 pentru merite

deosebite față de stat, a fost decorat cu ordinul ,,Steaua Roșie” a fostei URSS.

A menționat că în anul 1987 s-a angajat și a activat în organele afacerilor

interne a Republicii Moldova, fiind pensionat cu dreptul de a primi pensie de la data

de 22 decembrie 2009, iar începând cu luna ianuarie 2014 pentru merite deosebite

de stat, a primit alocație nominală în mărime de 50 lei lunar.

A susținut că în baza art. 21 alin.(2) lit.b) din Legea cu privire la veterani

nr.190-XV din 8 mai 2003, are dreptul la alocație nominală ca beneficiar de pensie,

persoană decorată cu distincție de stat ale fostei URSS ce este echivalată cu

destincțiile de stat ale Republicii Moldova prin hotărârea Parlamentului nr.533-XIII

din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu

distincții de stat ale fostei URSS.

La fel, a notat că în conformitate cu art. 22 alin.(1) lit.d) din Legea cu privire la

veterani, alocația nominală se stabilește persoanelor decorate cu ordinile ,,Ordinul

1

Republicii”, ,,Ștefan cel Mare” și ,,Slava Muncii” de clasele I, II și persoanelor care

dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste - 500 lei.

A considerat că incorect i-a fost calculată și achitată alocația pentru merite

deosebite față de stat, primind numai 50 de lei în locul sumei de 500 lei, nefiindu-i

astfel achitată diferența alocației în mărime de 450 lei lunar.

A relatat că la 14 iunie 2018 s-a adresat cu cerere prealabilă către Casa

Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat recalcularea sumei alocate și

achitarea diferenței alocației nominale începând cu 1 ianuarie 2010 în sumă de 450

de lei lunar.

Prin răspunsul nr.J-1291/18 din 29 iunie 2018 (primit prin poștă la 3 iulie

2018), Casa Națională de Asigurări Sociale a respins cererea prealabilă,

comunicându-i că nu există temei legal de a-i recalcula cuantumul alocației nominale

prevăzut în sumă de 500 lei, pentru ordinul ,,Красная Звезда” (Steaua Roșie) și că

beneficiază de alocația nominală pentru merite deosebite față de stat, ca persoană

decorată cu ordinul ,,Красная Звезда”, cuantumul căruia constituie 100 lei.

Reclamantul a declarat că sumele alocației nominale nu au fost achitate la timp

din vina organului care stabilește și plătește alocația, fiindu-i în acest fel provocat

un prejudiciu material prin neachitarea integrală a alocației pentru merite deosebite

față de țară și un prejudiciul moral legat de stresuri și stări de suferințe psihice, ce i-

au afectat sănătatea.

A considerat că pârâtul este obligat să-i achite prejudiciul material prin

neachitarea integrală a alocației, precum și să-l despăgubească moral.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe prevederile art. 1, 16, 17, 25

din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

A solicitat anularea răspunsului din 29 iunie 2018 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să recalculeze și

să-i achite alocația nominală lunară de stat pentru merite deosebite în mărime de 450

de lei, începând cu data de 18 decembrie 2009, încasarea prejudiciului moral în sumă

de 5000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică în sumă de

5000 lei.

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată. A fost recunoscut ilegal răspunsul

nr.f-1291/18 din 29 iunie 2018 emis de Casa Națională de Asigurări Sociale. A fost

obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să-i achite lui Veaceslav Josan

diferența alocației nominale lunare de stat pentru merite deosebite față de stat,

începând cu 22 decembrie 2009, în sumă de 450 de lei lunar. S-a încasat din contul

Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Veaceslav Josan cheltuielile

de asistență juridică în sumă de 2000 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La 27 noiembrie 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel

împotriva hotărârii din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 8 decembrie 2018 Veaceslav Josan a declarat apel împotriva hotărârii din

16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale și Veaceslav Josan

împotriva hotărârii din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

2

Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia

primei instanțe referitoare la admiterea parțială a cererii de chemare în judecată.

În acest sens, instanța de apel a relatat că potrivit Anexei la hotărârea

Parlamentului nr.533-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor

Republicii Moldova decorați cu disticții de stat ale fostei U.R.S.S., ordinul ,,Steaua

Roșie” al fostei U.R.S.S. este echivalat și corespunde cu distincția de stat a

Republicii Moldova - ordinul ,,Ștefan cel Mare”.

La fel, instanța de apel a menționat că distincția de stat a fostei U.R.S.S. -

ordinul „Steaua Roșie”, prin articolul unic din Legea nr. 105 din 4 mai 2006 pentru

completarea articolului 22 din Legea cu privire la veterani nr. 190-XV din 8 mai

2003, a fost echivalată după importanță cu distincția de stat a Republicii Moldova -

ordinul „Ștefan cel Mare”.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe

referitoare la faptul că Veaceslav Josan are dreptul la alocația nominală de stat pentru

merite deosebite față de stat în mărime de 500 lei lunar și asta reieșind din faptul că

prin prisma prevederilor legale, cetățenii Republicii Moldova decorați cu distincții

de stat ale fostei U.R.S.S., beneficiază de drepturile respective, prevăzute pentru

cetățenii Republicii Moldova, decorați cu distincții de stat ale Republicii Moldova.

Totodată, instanța de apel a considerat neîntemeiată afirmația invocată de

Vladimir Josan precum că instanța de judecată nu s-a expus asupra cerinței privind

încasarea în viitor a alocației nominale în mărime de 500 lei, deoarece instanța nu

poate obliga pârâtul de a efectua careva acțiuni în viitor, iar o astfel de hotărâre va

fi contrară prevederilor legale.

Cu titlu subsecvent, instanța de apel a considerat justă și aprecierea primei

instanțe care a conchis asupra respingerii ca neîntemeiate a pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral, întrucât reclamantul nu a evidențiat în ce mod și sub

ce aspect au fost manifestate pretinsele suferințe psihice, cu atât mai mult că însăși

admiterea cerințelor reclamantului cu privire la recunoașterea ilegalității răspunsului

și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i achite diferența alocației

nominale lunare de stat, constituie prin sine o satisfacție echitabilă pentru orice

prejudiciu moral eventual suferit.

La fel, instanța de apel a relatat că prima instanță corect a dispus și încasarea

cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2000 lei, ca fiind reale, necesare și

rezonabile.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural.

La 4 iulie 2019 și ulterior la 25 iulie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale

a depus recurs împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A susținut că nu există niciun temei legal de a stabili intimatului alocația

nominală în cuantumul solicitat, întrucât prin actele normative de care s-au condus

instanțele de judecată, a fost echivalat doar ca importanță ordinul ,,Steaua Roșie” cu

3

ordinul ,,Ștefan cel Mare”, iar acest fapt nu prevede că alocația nominală de stat

pentru merite deosebite, urmează a fi achitată în cuantum de 500 lei.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

La 22 august 2019 Veaceslav Josan a depus recurs împotriva deciziei din 19

iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat că instanța de apel nu a cercetat

multiaspectual, complet, nepărtinitor și nemijlocit toate probele din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, aplicând eronat normele de drept material.

A susținut că instanța de apel urma să țină cont de toate pretențiile din cererea

de chemare în judecată și să se expună în parte față de fiecare cerință.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 iunie 2019.

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale la 4 iulie 2019,

este în termen.

Referitor la recursul depus de Veaceslav Josan, este de menționat că la

materialele dosarului nu există date ce ar confirma cu certitudine recepționarea de

către recurent a deciziei instanței de apel.

Prin urmare, recursul depus de Veaceslav Josan la 22 august 2019, este în

termen.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ va examina admisibilitatea cererilor de recurs prin prisma

normelor de drept anterioare intrării în vigoare a noilor reglementări procedurale,

având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată

până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursurilor depuse de Casa Națională de Asigurări

Sociale și Veaceslav Josan, în raport cu materialele cauzei civile, completul

4

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursurile sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și

Veaceslav Josan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

5

din recursurile depuse nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibile recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Veaceslav

Josan.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,

433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Veaceslav

Josan, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

6