3ra-1059/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitătii recursului
3ra-1059/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-1059/19
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Nadejda Mazur)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Anatolie Minciuna, Viorica Mihaila, Victoria Sîrbu)
ÎNCHEIERE
25 septembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Sveatoslav Moldovan
judecătorii Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Alexandr Lutonin împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea recalculării
alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat, repararea
prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de asistență juridică,
împotriva deciziei din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut
hotărârea din 11 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a
admis parțial acțiunea depusă de Alexandr Lutonin,
constată:
La 27 decembrie 2017, Alexandr Lutonin a depus cerere de chemare în
judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale (în continuare CNAS) cu privire la contestarea actului
administrativ, obligarea recalculării alocației nominale de stat pentru merite
deosebite față de stat, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor
de asistență juridică.
În motivarea acțiunii a invocat că, în perioada de timp 01 mai 1987 – 09
februarie 1989 a participat la acțiunile de lupta din Afganistan și în data de 20 iunie
1988 pentru meritele deosebite a fost decorat cu distincția de stat ale fostei URSS
ordinul „Steaua Roșie” (Красная Звезда) nr. 3802355.
La 05 martie 1995, a fost concediat din cadrul Ministerului Apărării și trecut
în rezerva forțelor armate.
Conform articolului 7 alin. (2) lit. f) din Legea cu privire la veterani nr. 190
din 08 mai 2003 este considerat veteran de război.
În baza distincției de stat ale fostei URSS ordinul „Steaua Roșie” până la
momentul actual i se achită alocația lunară nominală de stat în mărime de 50 de lei
pentru meritele deosebite față de stat.
1
Conform Hotărârii Permanentului nr. 533-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la
drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei
URSS, ordinul „Steaua Roșie” a fostei URSS corespunde conform importanței cu
destinația de stat a Republicii Moldova ordinul „Stefan cel Mare”.
Articolul 22 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la veterani nr. l90-XV din 08
mai 2003 prevede că, alocația nominală se stabilește persoanelor decorate cu
ordinele „Ordinul Republicii”, „Stefan cel Mare” și „Slava Muncii” de clasele I, II
și III și persoanelor care dețin titlul de „Erou al Muncii Socialiste” – 500 de lei.
Punctul 4 lit. d) din Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a
alocațiilor de stat pentru merite deosebite față de stat, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 1413 din 27 noiembrie 2003 de asemenea prevede că, alocația
nominală se stabilește în următoarele cuantumuri: persoanelor decorate cu ordinele
„Ordinul Republicii”, „Ștefan cel Mare” sau „Slava Muncii” de clasele I, II sau III
sau persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste – 500 de lei.
Prin urmare, nu este de acord cu cuantumul alocației nominale de stat pentru
merite deosebite față de stat de 50 de lei, deoarece această distincție este echivalată
cu distincția de stat ordinul „Ștefan cel Mare”. Respectiv, este îndreptățit să
beneficieze de alocație lunară nominală de stat pentru merite față de stat în
cuantum de 500 de lei.
La 30 octombrie 2018, s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Căușeni cu cerere prin care a solicitat recalcularea și stabilirea alocației nominale
de stat pentru merite deosebite față de stat, începând cu data de 01 mai 2006 în
mărime de 500 de lei lunar.
Prin răspunsul nr. I-01/14-2096 din 22 noiembrie 2018 Casa Teritorială de
Asigurări Sociale Căușeni a respins cererea, din motiv că nu există temei legitim
de a stabili plata alocației nominale în cuantumul de 500 de lei ca beneficiar al
distincției de stat al fostei URSS ordinul „Steaua Roșie”.
La 05 decembrie 2018, s-a adresat CNAS cu cerere prealabilă pentru a
soluționa litigiul pe cale amiabilă, solicitând recalcularea și stabilirea alocației
nominale de stat pentru merite deosebite față de stat, începând cu data de 01 mai
2006 în mărime de 500 de lei lunar.
Prin răspunsul nr. L-2669/18 din 08 decembrie 2018 CNAS a respins cererea,
din motiv că nu există temei legitim de a stabili plata alocației nominale în
cuantumul de 500 de lei ca beneficiar al distincției de stat al fostei URSS ordinul
„Steaua Roșie”.
Nu este de acord cu răspunsurile primite și le consideră ilegale și
neîntemeiate, fiind emise contrar prevederilor legii, deoarece îi încalcă dreptul de a
primi alocația nominală de stat pentru merite deosebite de stat garantat de art. 22
alin. (1) lit. d) din Legea nr. l90-XV din 08 mai 2003 și Hotărârea Permanentului
nr. 533-XIII din 13 iulie 1995 în coroborare cu prevederile Hotărârii Guvernului
nr. 1413 din 27 noiembrie 2003.
Alexandr Lutonin a solicitat admiterea acțiunii, a recunoaște ca fiind ilegale
răspunsul CTAS Căușeni nr. I-01/14-2096 din 22 noiembrie 2018 și răspunsul
CNAS nr. L-2669/18 din 08 decembrie 2018; a obliga CNAS să-i stabilească plata
alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat, începând cu data de
01 mai 2006 în cuantum de 500 de lei lunar; a încasa din contul CNAS în
beneficiul său suma de 50 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral și
suma de 3 000 de lei, cu titlu de compensarea a cheltuielilor de asistență juridică.
2
Prin hotărârea din 11 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Lutonin.
S-a recunoscut ca fiind ilegal răspunsul CTAS Căușeni nr. I-01/14-2096 din
22 noiembrie 2018.
S-a recunoscut ca fiind ilegal răspunsul CNAS nr. L-2669/18 din 08
decembrie 2018.
S-a obligat CNAS să stabilească și plătească alocația nominală de stat pentru
merite deosebite față de stat, cetățeanului Lutonin Alexandr Petru, începând cu
data de 01 mai 2006 în mărime de 500 de lei lunar, cu achitarea diferenței pentru
perioada anterioară.
S-a încasat de la CNAS în beneficiul lui Alexandr Lutonin suma de 3 000 de
lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică.
În rest, capătul de cerere privind încasarea sumei de 50 000 de lei, cu titlu de
reparare a prejudiciului moral, s-a respins ca neîntemeiat (f.d. 62, 66-71).
Prin decizia din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de CNAS și s-a menținut hotărârea din 11 martie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru (f.d. 100, 101-108).
La 28 iunie 2019, CNAS a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs
împotriva deciziei din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei
decizii noi (f.d. 110).
În motivarea recursului și-a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând că a fost adoptată pripit, nefiind studiate actele normative în vigoare
ce guvernează raportul material-litigios, instanța ignorând argumentele apelantului.
Totodată, recurentul CNAS a invocat că motivarea recursului va fi depusă
după notificarea deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii
contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.
Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul
administrativ al Republicii Moldova.
Conform articolului 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră
în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a
prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10
februarie 2000.
Articolul 258 din Codul administrativ stipulează în alin. (3) că, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din
aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de
recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că
3
prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în
vigoare a Codului administrativ.
Potrivit articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite
neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Completul de admisibilitate constată că, decizia Curții de Apel Chișinău a
fost pronunțată în mod public la 12 iunie 2019 (f.d. 100).
Recursul nemotivat se consideră a fi în interiorul termenului legal, deoarece a
fost depus la 28 iunie 2019, adică în termen de 30 de zile de la pronunțarea
deciziei.
Conform scrisorii de însoțire cu nr. de ieșire 6258 decizia motivată din 12
iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată părților pentru cunoștință la
19 iunie 2019 (f.d. 109).
Din conținutul informației plasate pe portalul instanțelor naționale de judecată
se atestă că, decizia motivată din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost
plasată și publicată la 19 iunie 2019 [https://cac.instante.justice.md/ro/court-
decisions?pdf_content=lutonin&type=Any&apply_filter=1].
În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web
menționată supra, urmează a fi precizat că această modalitate este prevăzută expres
în punctele 7-8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor
judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a
Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea nr. 658/30 din 10 octombrie
2017 a Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor
de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil
pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată
și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru
judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații
relevante pentru justițiabili.
Punctul 17 din același Regulament stipulează că, hotărârile judecătorești,
pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul
Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în
regim real.
Articolul 223 din Codul administrativ prevede că, hotărârile și alte acte de
dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se
notifică participanților la proces conform art. 96-114.
Conform articolul 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și
comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice
formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al
costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată
obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.
Dealtfel, posibilitate de a notifica hotărârile judecătorești prin publicarea lor
pe portalul instanțelor naționale de judecată a fost completată prin Legea nr. 17 din
05 aprilie 2018 (valabilă de la 01 iunie 2018) și prevăzută la articolul 389 alin. (4)
din Codul de procedură civilă, conform căruia decizia integrală se întocmește în
4
termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe
pagina web a instanței judecătorești.
Prin prisma articolului 195 din Codul administrativ, în speță, articolul 389
alin. (4) din Codul de procedură civilă, în partea publicării deciziei pe pagina web
a instanței judecătorești, este aplicabil și procedurilor de contencios administrativ.
Examinând admisibilitatea recursului depus de CNAS, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră
drept inadmisibil, din următoarele motive.
Conform articolului 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea
Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă
este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se
declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a
fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).
Articolul 244 din Codul administrativ stipulează în alin (2) că, pentru
procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,
dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
Prin prisma articolului 233 alin. (1) din Codul administrativ, cererea de apel
trebuie să conțină datele prevăzute la art. 211 alin. (1) lit. a)-d) și să indice
hotărârea care se contestă cu apel.
În sensul articolul 211 alin. (1) din Codul administrativ, în cererea de chemare
în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau
denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o
persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele
reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se
depune de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică
și sediul acesteia; e) pretențiile reclamantului; f) circumstanțele de fapt și de drept
pe care reclamantul își întemeiază pretenția; g) enumerarea tuturor probelor pe care
reclamantul le deține și le poate prezenta; h) datele despre respectarea procedurii
prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege.
Sub aspectul dat completul notează că, recursul împotriva deciziei instanței
de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de
dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o
motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care,
circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă
vizibile ilegalitatea hotărârii contestate.
Recurentul CNAS nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat o simplă
cerere de recurs, fără a evidenția memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei
recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată
în apel. Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de
către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.
Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția
instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de
ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție
pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere
al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Condiția legală a dezvoltării
motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței de
5
apel, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea
probelor pe care se bazează.
La capitolul dat completul decelează că, însăși CNAS a indicat în recurs că
„argumentarea detaliată a recursului va fi prezentată suplimentar după luarea de
cunoștință cu partea motivată a deciziei recurate”. Însă, pană în ziua examinării
admisibilității recursului, acesta nu a întreprins nicio măsură în vederea depunerii
motivării recursului, nu s-a prezentat în sediul Curții Supreme de Justiție pentru a
lua cunoștință de materialele cauzei inter alia decizia motivată a Curții de Apel
Chișinău și nu a depus nici electronic, nici fizic, pe suport de hârtie motivarea
recursului.
Sub acest aspect, completul de admisibilitate consideră în afara oricărui dubiu
că, de la momentul publicării deciziei din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău
pe portalul instanțelor naționale de judecată – 19 iunie 2019 și până la 25
septembrie 2019, data examinării admisibilității recursului, CNAS a dispus de
timp suficient și rezonabil pentru a depune motivarea recursului.
Circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului,
deoarece CNAS, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să
întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin
depunerea unui recurs motivat, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor,
în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală,
declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din
Codul administrativ.
În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a
reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția
drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov vs Ucraina, 3236, hotărârea
din 03 aprilie 2008).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de CNAS.
Conform articolelor 193, 195, 211 alin. (1), 230, 233 alin. (1), 244, 245, 246
alin. (1) și (2) lit. e) și 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Sveatoslav Moldovan
judecătorii Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
6