3ra-228/19 — recunoasterea ilegalitătii răspunsului, obligarea stabilirii alocatiei nominale, încasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-228/19

Prima instanță: Jud. Chișinău, sediul Centru (jud. V. Lastavețchi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

20 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Petru Beșleagă împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

recunoașterea ilegalității răspunsului, obligarea stabilirii alocației nominale, încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel declarată de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a

menținut hotărârea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 16 martie 2018, Petru Beșleagă a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea ilegalității răspunsului,

obligarea stabilirii alocației nominale, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin ordinul nr. 260 din 28 iulie 1989,

a fost concediat din cadrul Ministerului Apărării și trecut în rezerva forțelor armate.

A menționat că, în perioada 15 noiembrie 1987 până la data de 30 iulie 1988, a fost

participant al acțiunilor de luptă din Afganistan pentru care a fost decorat cu distincția de

stat a fostei Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste – ordinul „Steaua Roșie” nr.

3851924.

A precizat că este considerat ca fiind veteran de război conform prevederilor art. 7

alin. (2) lit. f) din Legea Republicii Moldova nr. 190 din 8 mai 2003 cu privire la

veterani. Conform Hotărârii Parlamentului nr. 533 din 13 iulie 1995 cu privire la

drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei Uniune a

Republicilor Sovietice Socialiste, ordinul „Steaua Roșie” conform importanței se

echivalează cu distincția de stat al Republicii Moldova –ordinul „Ștefan cel Mare”.

1

A specificat că, conform art. 4 lit. d) din Regulamentul cu privire la modul de

stabilire și plată a alocațiilor nominale de stat pentru merite deosebite față de stat aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 1413 din 27 noiembrie 2003, alocația nominală se

stabilește în următoarele cuantumuri: persoanelor decorate cu ordinele „Ordinul

Republicii”, „Ștefan cel Mare” sau „Slava Muncii” de clasele I, II, III sau persoanelor

care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste - 500 de lei.

Astfel, în temeiul prevederilor legale sus enunțate, reclamantul la data de 15 ianuarie

2018 s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Râșcani, mun. Chișinău

cu cerere, prin care a solicitat stabilirea și plata alocației nominale de stat pentru merite

deosebite față de stat, începând cu data 1 mai 2006, în mărime de 500 de lei/lunar. Însă,

la 5 februarie 2018, prin intermediul Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, a primit

răspunsul cu nr. 615 al șefului Direcției Generale al Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale sec. Râșcani, mun. Chișinău, prin care i s-a comunicat că ordinul „Steaua Roșie”

nu se regăsește în lista alocațiilor nominalizate și nu este posibil stabilirea alocației.

A afirmat că, după primirea refuzului de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sec.

Râșcani, mun. Chișinău, la data de 8 februarie 2018 s-a adresat către Casa Națională de

Asigurări Sociale cu privire la stabilirea și plata alocației nominale de stat pentru merite

deosebite față de stat, însă nu a primit nici un răspuns.

În susținerea poziției sale reclamantul a invocat prevederile art. 1 din Legea nr. 1123

din 30 iulie 1992 cu privire la distincțiile de stat conform căruia, distincțiile de stat ale

Republicii Moldova sunt ordinele, medaliile, inclusiv jubiliare, și titlurile onorifice, care

se conferă în semn de recunoștință și apreciere a meritelor persoanelor fizice și juridice

ce s-au evidențiat în timp de pace sau în perioada operațiunilor militare.

Conform art. 28 din aceeași lege, drepturile și obligațiile persoanelor cărora li s-au

conferit distincții de stat se stabilesc de prezenta Lege și de alte acte normative. Conform

art. 1 din Hotărârea Parlamentului nr. 533 din 13 iulie 1995 „cu privire la drepturile

cetățenilor decorați cu distincții de stat ale fostei Uniune a Republicilor Sovietice

Socialiste”, cetățenii Republicii Moldova, decorați cu distincții de stat ale fostei Uniune a

Republicilor Sovietice Socialiste, beneficiază de drepturile respective, prevăzute pentru

cetățenii Republicii Moldova, decorați cu distincții de stat ale Republicii Moldova.

Corespunderea distincțiilor menționate, conform importanței lor, este prezentată în anexă.

Conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 190 din 8 mai 2003 „cu privire la veterani”,

veterani de război se consideră persoanele care au participat la acțiunile de luptă în cel

de-al doilea război mondial, la acțiunile de luptă desfășurate pe teritoriul altor state și la

acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii

Moldova sau care au asigurat unitățile militare ale armatei active în zonele în care s-au

desfășurat acțiunile de luptă, precum și persoanele care și-au îndeplinit serviciul militar

sau au lucrat în spatele frontului în anii celui de-al doilea război mondial și au fost

decorate cu ordine sau medalii ale fostei Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste

pentru serviciu ireproșabil și muncă plină de abnegație în anii celui de-al doilea război

mondial.

Conform pct. 1 alin. (2) lit. f) din același articol, veterani de război sunt recunoscuți

participanții la război: persoanele participante la acțiunile de luptă din Afganistan,

precum și la acțiunile de luptă de pe teritoriile altor state, din rândul militarilor și

angajaților civili ai Armatei Sovietice, Flotei Maritime Militare, ai organelor securității

2

de stat, colaboratorii organelor afacerilor interne ale fostei Uniune a Republicilor

Sovietice Socialiste, lucrătorii din aceste categorii, care au fost trimiși de organele puterii

de stat ale fostei Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste în alte state si care au

participat la acțiuni de luptă pe teritoriul acestora. Lista statelor, orașelor, teritoriilor si

perioadele acțiunilor de luptă la care au participat cetățeni ai Republicii Moldova este

anexată la prezenta lege.

În opinia reclamantului prin încălcările comise i s-a cauzat un prejudiciul moral

evaluat în sumă de 50 000 de lei, sumă ce ar putea restabili echitatea socială și ar

compensa la minim toate suferințele cauzate.

În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat recunoașterea ilegalității

răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Râșcani, mun. Chișinău nr. 615

din 1 februarie 2018, și a refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale de a da răspuns

în modul și termenul stabilit la cererea prealabilă din 8 februarie 2018, obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale la stabilirea și plata alocației nominale de stat pentru

merite deosebite față de stat, în mărime de 500 lei/lunar, începând cu data de 1 mai 2006,

cu achitarea diferenței pentru perioada anterioară, încasarea prejudiciului moral în

mărime de 50 000 de lei, și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 4 000 de lei.

Prin hotărârea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de către Petru Beșleagă a fost admisă parțial. S-a recunoscut ca fiind ilegal

răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Râșcani, mun. Chișinău nr.615 din

1 februarie 2018. S-a recunoscut ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări

Sociale de a da răspuns în modul și în termenul stabilit la cererea prealabilă din 8

februarie 2018. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale la stabilirea și plata în

folosul lui Petru Beșleagă a alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat

în mărime de 500 de lei/lunar începând cu data de 1 mai 2006, cu achitarea diferenței

pentru perioada anterioară. S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în

beneficiul lui Petru Beșleagă suma de 1 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. S-a

încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Petru Beșleagă

cheltuieli de judecată compuse din cheltuieli de judecare a pricinii, suportate de

reclamant pentru asistență juridică, în mărime de 4 000 de lei. În rest, cererea de chemare

în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de

apel declarată de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din

24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 27 decembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale prin intermediul oficiul

poștal a declarat recurs împotriva deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia contestată, deoarece

atât instanța de fond cât și instanța de apel au emis hotărâri pripite cu încălcarea și

aplicarea greșită a normelor de drept material. Astfel, la examinarea cauzei a fost

interpretată eronat legea.

În drept, și-a întemeiat recursul în baza dispozițiilor art. 429-431, 432 alin. (2) lit. c),

434, 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

A solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral

ca tardivă și nefondată.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de două luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 iunie 2018, dar date care

ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 27 decembrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Casa Națională de Asigurări

Sociale, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată

neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia

legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

4

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5