A.R.K. v. THE NETHERLANDS

Publicat la 3 noiembrie 2025 CUARTA SECȚIUNE Cererea nr. 19018/24 A.R.K. împotriva Țărilor de Jos depusă la 26 iunie 2024 a comunicat la 14 octombrie 2025 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la presupusul eșec al autorităților interne de a investiga eficace un viol raportat de o persoană privată împotriva reclamantului. Reclamantul susține că după o petrecere de carnaval a fost violată în tufișuri pe 20 februarie 2023. În timp ce reclamantul nu a putut aminti detaliile incidentului deoarece era sub influența alcoolului la momentul respectiv, a furnizat poliției o reconstrucție scrisă a evenimentelor, o hartă a locației, o conversație cu un prieten care a chemat-o imediat după presupusul viol, numele presupusului infractor și o fotografie a rănilor sale, precum și lenjeria și pantihos-ul pe care a susținut-o conținea ADN-ul autorului. Poliția nu a inițiat o anchetă penală. Potrivit poliției, dovezile prezentate de reclamant erau insuficiente și investigațiile suplimentare erau improbabile să dea naștere unei condamnare de viol, deoarece elementul necesar al „coerciției” era lipsit. Obiecția depusă de reclamant la procurorul public împotriva încheierii cazului său fără a fi efectuată acțiuni de investigare nu a condus la o decizie diferită. Reclamantul a depus o plângere la Curtea de Apel competentă împotriva deciziei de a nu investiga. La 27 februarie 2024, Curtea a constatat că nu există dovezi suficiente pentru a desemna persoana numită de reclamant ca suspect, nici nu a constatat suficiente dovezi care ar putea duce la o condamnare într-un caz penal împotriva acestei persoane. Prin urmare, instanța a constatat, de asemenea, că nu există motive suficiente pentru a efectua o examinare forense a îmbrăcămintei reclamantului, deoarece prezența ADN-ului presupusului infractor nu ar stabili, în sine, un act sexual pedepsit, nici să audă martori, deoarece ar putea mărturisi doar despre ceea ce au auzit de la reclamant despre incident. Reclamantul se plâng, în temeiul articolelor 3, 8 și 13 din Convenție, că autoritățile nu au efectuat o investigație eficace cu privire la acuzațiile de viol. 3 și 8 din Convenție, autoritățile interne competente au efectuat o anchetă eficace asupra acuzațiilor reclamanților de viol (a se vedea, printre altele, M.C. c. Bulgaria , nr. 39272/98, §§ 148-53, ECHR 2003-XII, X. c. Grecia , nr. 38588/21, §§ 65-70, 13 februarie 2024 și X. c. Cipru , nr. 40733/22, §§ 104-109, 27 februarie 2025)?

Published on 3 November 2025

FOURTH SECTION

Application no. 19018/24

A.R.K.

against the Netherlands

lodged on 26 June 2024

communicated on 14 October 2025

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the alleged failure of the domestic authorities to effectively investigate a reported rape committed by a private individual against the applicant.

The applicant alleges that after a carnival party she was raped in the bushes on 20 February 2023. While the applicant could not recollect the details of the incident because she had been under influence of alcohol at the time, she provided the police with a written reconstruction of the events, a map of the location, a chat conversation with a friend who called her immediately after the alleged rape, the name of the alleged perpetrator and a photograph of her injuries, as well as her underwear and pantyhose which she claimed contained the perpetrator’s DNA.

The police did not initiate a criminal investigation. According to the police, the evidence presented by the applicant was insufficient and further investigations were unlikely to result in a conviction of rape as the required element of “coercion” was lacking.

The objection lodged by the applicant with the public prosecutor against the termination of her case without investigative actions having been carried out, did not lead to a different decision.

The applicant filed a complaint with the competent Court of Appeal against the decision not to investigate.

On 27 February 2024, the court found that there was insufficient evidence to designate the person named by the applicant as a suspect. Nor did the court see sufficient evidence that could lead to a conviction in a criminal case against that person. The court therefore also found insufficient reason to conduct a forensic examination of the applicant’s clothing, as the presence of the alleged perpetrator’s DNA would not, by itself, establish a punishable sexual act, nor to hear witnesses, as they could only testify about what they had heard from the applicant about the incident.

The applicant complains under Articles 3, 8 and 13 of the Convention that the authorities failed to conduct an effective investigation into the rape allegations.

QUESTION TO THE PARTIES

Having regard to the respondent State’s positive obligations under Articles

3 and 8 of the Convention, did the competent domestic authorities conduct an effective investigation into the applicant’s allegations of rape (see among others,

M.C. v. Bulgaria

, no. 39272/98, §§ 148-53, ECHR 2003-XII,

X. v. Greece

, no. 38588/21, §§ 65-70, 13 February 2024 and

X. v. Cyprus

, no.

40733/22, §§ 104-109, 27 February 2025)?