2ra-1280/18 — cu privire la încasarea sumei

2ra-1280/18 — cu privire la încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: C. Guzun dosarul nr. 2ra-1280/18

instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

ÎNCHEIERE

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva lui

Valentin Cucoș cu privire la încasarea sumei

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2017, prin care

au fost respinse apelurile declarate de către Valentin Cucoș și Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 9 octombrie 2017

constată:

La 27 martie 2015, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Valentin Cucoș cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău 11 iulie 2013, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din

18 septembrie 2013 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 ianuarie 2014, a

fost admisă parțial acțiunea înaintată de Valentin Cucoș împotriva Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și anulat ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 204ef din 27 martie 2013 în partea concedierii

lui Valentin Cucoș, cu restabilirea acestuia în funcția de șef al Inspectoratului de

Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău, începând cu 11 iulie 2013 și

încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui Valentin Cucoș a

salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă de la

27 martie 2013 până la 11 iulie 2013 în sumă de 24994,15 lei și a sumei de

10000 lei cu titlu de despăgubire morală.

1

Menționează că la 12 noiembrie 2013, prin ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 388ef, Valentin Cucoș a fost repus în funcția de comisar al CPS Rîșcani

al CGP mun. Chișinău, cu achitarea unui salariu mediu lunar, conform art. 256

alin. (1) lit. d) CPC, iar la 24 ianuarie 2014, prin ordinul Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a fost repus în

funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție

mun. Chișinău.

Indică că sumele încasate prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău

11 iulie 2013, care a devenit irevocabilă la 15 ianuarie 2014, au fost achitate

integral la contul lui Valentin Cucoș, în sumă totală de 34994,15 lei, fapt confirmat

prin dispozițiile de plată nr. 105 din 6 iunie 2014, nr. 147 din 6 iunie 2014 și nr.

148 din 12 iunie 2014.

Relevă că ulterior încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 ianuarie 2014

a fost supusă revizuirii și prin decizia Curții Supreme de Justiție din

12 noiembrie 2014, au fost casate integral decizia Curții de Apel Chișinău din

18 septembrie 2013 și hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din

11 iulie 2013, fiind emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea înaintată de către

Valentin Cucoș împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova a fost respinsă integral ca fiind neîntemeiată.

Consideră că odată ce părțile au fost readuse la poziția inițială când Valentin

Cucoș a fost concediat din funcția de comisar al CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 204ef din

27 martie 2013, sumele achitate și încasate în baza hotărârii Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 11 iulie 2013, urmează a fi restituite de către Valentin Cucoș.

Notează că deși după emiterea hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău

din 11 iulie 2013, Valentin Cucoș a fost repus în funcție abia la 12 noiembrie 2013,

iar perioada efectiv lucrată se consideră 12 noiembrie 2013-13 noiembrie 2014,

acesta oricum a beneficiat de salarii depline în mărime de 32567,75 pe timpul

dintre data pronunțării hotărârii primei instanțe și data repunerii în unele drepturi

(11 iulie 2013-11 noiembrie 2013), deși conform art. 128 alin. (1) Codul muncii,

salariul reprezintă orice recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariatului de

către angajator, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată

sau care urmează a fi prestată.

Explică că în conformitate cu prevederile art. 148 alin. (4) Codul muncii, în

caz de eliberare a salariatului înainte de expirarea anului de muncă în contul căruia

el a folosit deja concediul, angajatorul îi poate reține din salariu suma achitată

pentru zilele fără acoperire ale concediului.

Subliniază că perioada efectiv lucrată de către Valentin Cucoș în anul 2013,

a fost 12 noiembrie 2013 - 31 decembrie 2013, revenindu-i 8 zile calendaristice, pe

când acesta a folosit concediul de odihnă pentru perioada de activitate 28 martie

2013-31 decembrie 2013, cu o durată de 34 de zile.

Iar perioada efectiv lucrată de către Valentin Cucoș în anul 2014, a fost de la

1 ianuarie 2014 până la 13 noiembrie 2014, revenindu-i 38 zile calendaristice, pe

2

când a folosit concediul de odihnă pentru perioada de activitate 1 ianuarie 2014-

31 decembrie 2014, cu o durată de 45 de zile calendaristice.

Susține că deoarece durata efectivă a concediului de odihnă anual se acordă

proporțional cu activitatea prestată într-un an calendaristic, Valentin Cucoș este

obligat să restituie suma de 6974,44 lei achitată pentru 26 de zile fără acoperire ale

concediului de odihnă pentru anul 2013 și suma de 1661,75 lei achitată pentru

7 zile fără acoperire ale concediului de odihnă pentru anul 2014.

Remarcă că la 13 ianuarie 2015, Valentin Cucoș a fost somat să restituie

benevol suma de 76198,09 lei, formată din sumele achitate în baza hotărârii

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 iulie 2013, pentru perioada de la data

pronunțării hotărârii primei instanțe și data repunerii în unele drepturi și

indemnizația achitată pentru zilele fără acoperire ale concediilor pentru anii 2013-

2014, însă acesta nu și-a onorat obligația și nici nu a prezentat motivele refuzului

de a restitui suma dată.

Subliniază că în temeiul art. 149 alin. (1) Cod muncii, în baza ordinului

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova nr.705ef. din 13 noiembrie 2014, din salariul lui Valentin Cucoș au fost

efectuate rețineri în sumă de 1046 lei, ceea ce constituie 50% din salariu achitat

pentru luna noiembrie în mărime de 2092 lei.

Astfel, reieșind din faptul că o parte din suma totală de 6974,44 lei achitată

pentru zilele fără acoperire ale concediului de odihnă pentru anul 2013, a fost

reținută din salariul lui Valentin Cucoș și anume suma de 1046 lei, consideră că

acesta urmează să restituie și suma de 5928,44 de lei.

Insistă că în circumstanțele enunțate și conform prevederilor art. 1398 Cod

civil, Valentin Cucoș urmează să restituie suma totală de 75152,09 lei.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 512-514, 572,1389 Cod

civil, art. 85 alin. (1) lit. i), 166-167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Valentin Cucoș în

beneficiul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova a sumei de 75152,09 lei.

La 15 aprilie 2016, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova a depus cerere de completare a cererii de

chemare în judecată, prin care la fel, a solicitat încasarea din contul lui Valentin

Cucoș în beneficiul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova a sumei de 75152,09 lei.

În motivarea acesteia a invocat că la 19 august 2015 a fost depusă la

Judecătoria Centru mun. Chișinău o cerere privind eliberarea ordonanței

judecătorești, solicitând încasarea de la Valentin Cucoș în beneficiul

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova a sumei de 34994,15 lei.

Iar prin ordonanța Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 24 august 2015, a

fost dispusă încasarea de la Valentin Cucoș în beneficiul Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a sumei de

34994,15 lei cu titlu de întoarcere a executării.

3

Indică că ulterior, Valentin Cucoș a depus obiecții asupra ordonanței, care,

prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 septembrie 2015, au fost

admise și anulată ordonanța Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 24 august 2015,

pe motivul existenței unui litigiu în procedura generală între părți.

Consideră că în lipsa unei dispoziții care să rezolve modalitatea întoarcerii

executării și deoarece actele de executare făcute de Inspectoratul General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în puterea unei asemenea

hotărâri sunt desființate de drept, insistă că Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova are dreptul la întoarcerea

executării, prin restabilirea situației anterioare.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 9 octombrie 2017,

acțiunea a fost admisă parțial.

A fost încasat de la Valentin Cucoș în beneficiul Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova suma de

34994,15 lei.

În rest, pretențiile reclamantului au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2017, au fost respinse

apelurile declarate de către Valentin Cucoș și Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și menținută hotărârea

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 9 octombrie 2017.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 aprilie 2018, a fost declarat

inadmisibil recursul înaintat de avocatul Igor Hlopețchi în interesele lui Valentin

Cucoș.

La 3 martie 2018, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei Curții de apel

Chișinău din 21 decembrie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea prin care

pretențiile Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova au fost respinse, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

a acțiunii și încasarea din contul lui Valentin Cucoș în beneficiul Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a

sumei de 40157,49 lei.

În motivarea recursului a invocat că prin hotărârea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 11 iulie 2013 s-a dispus restabilirea lui Valentin Cucoș în

funcția anterior deținută la 11 iulie 2013, dar restabilirea efectivă a acestuia a avut

loc la 12 noiembrie 2013 fapt confirmat prin data emiterii ordinului Ministerului

Afacerilor Interne nr.388/ef cu privire la repunerea în unele drepturi a lui Valentin

Cucoș.

Menționează că în perioada 11 iulie 2013 - 12 noiembrie 2013, Valentin

Cucoș nu s-a aflat la serviciu, nu a prestat muncă angajatorului, însă a beneficiat de

salariu în mărime de 32567,75 lei, în temeiul hotărârii Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 11 iulie 2013, hotărâre anulată integral prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 12 noiembrie 2014, prin urmare consideră că a avut loc

îmbogățirea fără justă cauză a lui Valentin Cucoș ca urmare a achitării, în temeiul

dispozițiilor de plată, a sumei de 32567,75 lei.

4

Indică că nefiind de acord cu data repunerii efective în funcție și anume data

de 12 noiembrie 2013, Valentin Cucoș a contestat ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr.388/ef, în ordinea contenciosului administrativ, însă prin hotărârea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 martie 2015, cererea de chemare în

judecată înaintată de Valentin Cucoș a fost respinsă integral ca fiind nefondată.

Relevă că adițional transferului efectuat, în beneficiul lui Valentin Cucoș, a

plăților în sumă de 32567,75 lei, pentru perioada de la emiterea hotărârii primei

instanțe, până la emiterea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.388/ef din

12 noiembrie 2013, a fost achitată lui Valentin Cucoș suma de 5928,44 lei pentru

26 zile fără acoperire ale concediului pentru anul 2013 și suma de 1661,75 lei

achitată pentru 7 zile fără acoperire ale concediului pentru anul 2014, astfel fiind

prejudiciat bugetul instituției.

Invocând dispozițiile art. 1398 alin. (1) Cod civil, art. 157 alin. (1) Cod de

executare, obiectează că instanțele de judecată ierarhic inferioare au aplicat și

interpretat incorect și contradictoriu normele de drept material.

La 9 iulie 2018, Valentin Cucoș, reprezentat de avocatul Igor Hlopețchi a

depus referință, prin care a solicitat de a declara recursul Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 21 decembrie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 170), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

21 decembrie 2017, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

5

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova , asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

6