2ra-1377/18 — cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-1377/18 Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Telenești – L. Iarmaliuc, Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Simciuc, I. Cotruță, I. Țurcan, ÎNCHEIERE 11 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Iuliana Oprea Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Andrei Bucșanu, reprezentat de avocatul Petru Melnic, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Victoria Bucșanu împotriva lui Andrei Bucșanu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, împotriva deciziei din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Andrei Bucșanu, s-a menținut hotărârea din 25 octombrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, constată: La 02 august 2017 Victoria Bucșanu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Bucșanu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în sumă bănească fixă în mărime de câte 1 000 lei lunar pentru fiecare.

( f.d.1-2) În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la 15 septembrie 2008 a încheiat căsătoria cu Andrei Bucșanu. Din această căsătorie au doi copii: XXXXX și XXXXX. Din cauza neînțelegerii apărute în familie, la 11 iunie 2012 căsătoria a fost desfăcută, copiii minori rămânând cu domiciliul la dînsa. Reclamanta a mai menționat că Andrei Bucșanu nu participă la educația fiicelor și nu acordă nici un ajutor material pentru întreținerea lor. Astfel, a fost nevoită să se adreseze în instanța de judecată cu acțiune de încasarea pensiei de întreținere pentru fiicele minore în sumă bănească fixă a câte 1 000 lei pentru fiecare.

Prin hotărârea din 25 octombrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Victoria Bucșanu, s-a încasat de la Andrei Bucșanu în beneficiul Victoriei Bucșanu pensia pentru întreținerea 1 copiilor minori XXXXX în sumă bănească fixă lunară în mărime a câte 1 000 lei pentru fiecare, în total 2 000 lei lunar, începând cu data de 02 august 2017 până la atingerea majoratului de către fiecare copil, executarea imediată a hotărârii privind plata pensiei de întreținere, în temeiul art.256 alin.(1), lit. a) CPC, s-a încasat de la Andrei Bucșanu în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 720 lei.( f.d. 44, 81- 82) Prin decizia din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Andrei Bucșanu, menținută hotărârea din 25 octombrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești.

( f.d. 117-120) Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 16 martie 2018 și 23 mai 2018 Andrei Bucșanu, reprezentat de avocatul Petru Melnic a contestat-o cu recurs și recurs suplimentar, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a hotărârilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii, dispunând încasarea pensiei de întreținerea copiilor minori în sumă bănească fixă în mărime de 366 lei pentru fiecare copil, în total 733 lei, începând cu data de 02 august 2017. (f.d.127-131, 134-135) În motivarea recursului avocatul recurentului indică, că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material.

Instanțele de judecată, stabilind cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori, n-au ținut cont de situația materială și familiară a recurentului. Totodată, instanțele la adoptarea hotărârilor nu au reținut nici faptul că recurentul în perioada anilor 2011-2014 pe contul Victoriei Bucșanu a transferat suma de 9 950 euro. Conform înțelegerii între foștii soți suma de 9 950 euro a fost achitată pentru întreținerea ulterioară a copiilor minori cu folosirea acesteia proporțional până la atingerea majoratului, deci respectiv până în anul 2026 și 2029. Astfel, pensia de întreținere a copiilor minori a fost deja achitată de recurent, fapt care nu a fost luat în calcul de către instanțele de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 21 februarie 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 04 mai 2018, recursul declarat de Andrei Bucșanu, reprezentat de avocatul Petru Melnic la 04 aprilie 2018, este în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către de Andrei Bucșanu, reprezentat de avocatul Petru Melnic, este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Andrei Bucșanu, reprezentat de avocatul Petru Melnic indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. 2 Conform regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 432 alin.(1) Cod de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către de Andrei Bucșanu, reprezentat de avocatul Petru Melnic asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Andrei Bucșanu, reprezentat de avocatul Petru Melnic și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Andrei Bucșanu, reprezentat de avocatul Petru Melnic inadmisibil. 3 Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin.(1), (2), 433 lit. a), 440 alin.(1), (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune : Recursul, declarat de către de Andrei Bucșanu, reprezentat de avocatul Petru Melnic, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Iuliana Oprea Victor Burduh 4