2ra-1476/18 — stabilirea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-1476/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahopol, V. Negru, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Andrian Ocară,

reprezentat de avocatul Boris Bulbuc,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Diana Cornei

împotriva lui Andrian Ocară cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori și

încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Adrian Ocară și s-a menținut hotărârea din 2 mai

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 20 ianuarie 2017 Diana Cornei a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva lui Andrian Ocară cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori și

încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că din luna septembrie 2013 și până

în luna septembrie 2016 a trăit în concubinaj cu Andrian Ocară, dar căsătoria nu a

fost înregistrată.

A comunicat că în perioada de concubinaj s-au născut doi copii – XXXX,

născută la XXXX și XXXX, născută la XXXX, pârâtul fiind tatăl copiilor- fapt

reflectat și în certificatul de naștere a copiilor.

Diana Cornei a susținut că viața în comun cu Andrian Ocară a eșuat din cauza

comportamentului inadecvat al ultimului, pârâtul fiind o persoană iresponsabilă,

aplica forța fizică asupra ei, se adresa cu cuvinte indecente, iniția certuri și totodată

făcea abuz de băuturi alcoolice.

A menționat că, locuiește împreună cu copiii separat din luna septembrie 2016

și de educația lor se ocupă doar ea, suportă toate cheltuielile privind creșterea și

educația copiilor. Pârâtul nu acordă ajutor material pentru creșterea, educația și

întreținerea copiilor minori, la moment acesta aflându-se în Germania.

Reclamanta a solicitat încasarea de la Andrian Ocară în beneficiul său a pensiei

pentru întreținerea copiilor minori XXXX, născută la XXXX și XXXX, născută la

1

XXXX, în mărime de a câte 2 000 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu ziua

depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului de către

copii, cât și determinarea domiciliului copiilor, cu mama Diana Cornei.

Prin hotărârea din 2 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea

Dianei Cornei a fost admisă parțial. S-a stabilit domiciliul copiilor XXXX, născută

la XXXX și XXXX, născută la XXXX, cu mama Diana Cornei. S-a încasat de la

Andrian Ocară în beneficiul Dianei Cornei pensie pentru întreținerea copilului

minor, XXXX, născută la XXXX, în mărime fixă de 678,70 de lei începând cu 20

ianuarie 2017 până la atingerea majoratului de către copil și pensie pentru

întreținerea copilului minor, XXXX, născută la XXXX, în mărime fixă de 1466,80

de lei începând cu 20 ianuarie 2017 până la atingerea majoratului de către copil. În

rest, acțiunea a fost respinsă. S-a încasat de la Andrian Ocară în beneficiul statului

taxa de stat în mărime de 772,38 de lei.

Prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Andrian Ocară și a fost menținută hotărârea din 2 mai 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că conform art. 63 alin. (1) - (3)

Codul familiei, în cazul când părinții locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a

atins vârsta de 14 ani se determină prin acordul părinților. Dacă un atare acord

lipsește, domiciliul minorului se stabilește de către instanța judecătorească, ținându-

se cont de interesele și părerea copilului (dacă acesta a atins vârsta de 10 ani). În

acest caz, instanța judecătorească va lua în considerare atașamentul copilului fața de

fiecare dintre părinți, față de frați și surori, vârsta copilului, calitățile morale ale

părinților, relațiile existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de

a crea condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și

regimul de lucru, condițiile de trai, etc.). La determinarea domiciliului copilului

minor, instanța judecătoreasă va cere și avizul autorității tutelare în a cărei rază

teritorială se află domiciliul fiecăruia dintre părinți.

Instanța de judecată soluționând problema stabilirii domiciliului copiilor

minori, are obligația de a asigura copilului protecția și îngrijirea necesară în vederea

asigurării bunăstării sale, ținând seama de drepturile și obligațiile părinților săi, ale

reprezentanților săi legali sau altor persoane cărora acesta le-a încredințat în mod

legal, și în acest scop va lua toate măsurile corespunzătoare.

Reieșind din conținutul normelor legale citate, Curtea de Apel Chișinău a

considerat ca fiind corectă concluzia instanței de fond privind stabilirea domiciliului

copiilor minori cu mama acestora – Diana Cornei, or, concluzia respectivă a instanței

are la bază interesul suprem al copiilor.

Este de observat că, la stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama acestora,

tatălui Andrian Ocară nu i-au fost lezate drepturile părintești, acesta având

posibilitatea de a se vedea cu copiii, de a comunica cu aceștia, cât și de a participa

la educare.

Curtea de Apel Chișinău a mai menționat că, instanța de fond, a stabilit corect

necesitatea adjudecării din contul pârâtului a pensiei de întreținere a copiilor minori,

aplicând în acest sens corect dispozițiile legale în vigoare și a dat o apreciere corectă

cuantumului pensiei alimentare pentru întreținerea copiilor minori XXXX și XXXX

în sumă bănească fixă – or, potrivit informației Biroului Național de Statistică al

2

RM, valoarea minimului de existență, calculat în conformitate cu Ghidul

metodologic cu privire la modul de calculare a acestuia (Hotărârea Guvernului RM

nr. 285 din 30 aprilie 2013), care a constituit în anul 2016 în orașe mari (mun.

Chișinău, mun. Bălți), în medie pe lună pentru un copil în vârstă de 1 ani - 678,70

de lei, iar pentru un copil în vârstă 1 - 6 ani – 1 466,80 de lei.

Mai mult că, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică

(www.statistica.md) cu privire la minimul de existență pentru perioada 2008 - 2017,

instanța de apel a atestat o continuă creștere a acestuia, pentru semestrul I al anului

2017, pentru un copil în vârstă 1 - 6 ani – acesta constituind 1 690,3 lei.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a conchis că sunt absolut corect reținute de

către instanța de fond datele statistice ce reprezintă minimul de existență și

nicidecum valoarea maximă a pensiei pentru întreținerea copiilor minori care

urmează a fi încasată, corect stabilind asupra necesității acoperirii minimului indicat

din contul pârâtului, dat fiind faptul că Diana Cornei - mama minorilor se află în

imposibilitate de a se angaja în câmpul muncii pe motiv că este în concediu de

îngrijire a copiilor până la vârsta de 3 ani.

La 28 mai 2018, prin intermediul oficiului poștal, Andrian Ocară, reprezentat

de avocatul Boris Bulbuc, a declarat recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017

a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că suma stabilită cu titlu de pensie de

întreținere este exagerată în raport cu starea financiară dificilă în care se află acesta.

A susținut că cuantumul pensiei de întreținere a fost stabilit având la bază datele

despre minimul de existență furnizat de Biroul Național de Statistică, însă instanțele

ierarhic inferioare au omis să se expună asupra faptului că fiecare părinte urmează

în mod egal să suporte cheltuielile de întreținere a copiilor minori.

A afirmat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat

prevederile art. 74 alin. (1) Codul familiei, care impune ambilor părinți obligația de

a-și întreține copii minori, aportul acestora urmând a fi egal.

Andrian Ocară, reprezentat de avocatul Boris Bulbuc a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri, prin care să fie stabilită pensia de întreținere în cuantum de 325,7

lei lunar pentru XXXX, născută la XXXX și 698,2 lei lunar pentru XXXX, născută

la XXXX.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 noiembrie 2017,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 28 mai 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Andrian Ocară, reprezentat

de avocatul Boris Bulbuc, în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

3

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Andrian Ocară,

reprezentat de avocatul Boris Bulbuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

4

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Andrian Ocară, reprezentat de

avocatul Boris Bulbuc.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Andrian Ocară, reprezentat de avocatul Boris

Bulbuc, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Tamara Chișca-Doneva

5