2rh-150/18 — Rezolutiunea contractului

Dosarul nr.2rh-150/18

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani, judecător: I. Rabei

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători: S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz

Instanța de recurs: S. Filincova, D. Visternicean, N.Craiu

ÎNCHEIERE

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire a Anei Ochișor,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Anei Ochișor

către Alexandr Borozan, intervenient accesoriu notarul Gheorghe Rusu, cu privire

la revocarea contractului de donație a terenurilor,

împotriva încheierii din 04 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care

a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Ana Ochișor împotriva deciziei

din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți,

constată:

La 12 mai 2016, Ana Ochișor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Borozan Alexandr cu privire la rezoluțiunea contractului de

înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, revocarea contractului de

donație a terenurilor, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, avocatul Victor Grijuc, acționând în bază de mandat în

interesele reclamantei Ana Ochișor, a indicat că reclamanta domiciliază în satul

Alexandrești, raionul Rîșcani și a fost proprietara terenului agricol în extravilanul

satului Alexandrești, raionul Rîșcani până la 26 octombrie 2010, adică până în

momentul în care a încheiat cu pârâtul, Alexandru Borozan, contractul de

înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, contract autentificat de către

notarul public Gheorghe Rusu.

Acest contract a fost încheiat reieșind din vârsta înaintată a reclamantei, starea

precară a sănătății și din imposibilitatea de a se întreține singură, în speranța că

pârâtul o să acorde ajutorul necesar unei persoane în etate. Însă pârâtul nu acordă

acest ajutor, nu contribuie la procurarea medicamentelor și a produselor

alimentare, se eschivează de la apelurile telefonice, prin urmare, manifestă

ingratitudine.

Conform art. 835 alin. (1) Cod civil, donația poate fi revocată dacă donatarul a

atentat la viața donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, dacă se face

vinovat de o altă faptă ilicită față de donator sau față de o rudă apropiată a acestuia,

1

situații care atestă o ingratitudine gravă, sau dacă refuză fără motive întemeiate să

acorde donatorului întreținerea datorată.

Astfel, drept temei de revocare a donației pentru ingratitudine prevăzută de

lege reprezintă refuzul nemotivat al donatarului de a oferi donatorului întreținerea

datorată.

Se consideră că ține de obligația de recunoștință a donatarului de a oferi

donatorului întreținere (alimente, haine etc.) în limita valorii bunurilor donate,

atunci când donatorul este lipsit de mijloace pentru propria întreținere. Refuzul de a

oferi întreținere se va considera ca o ingratitudine atunci când donatorul a avut

nevoie de întreținere și a cerut-o de la donatar, însă ultimul, deși, a avut

posibilitatea, a refuzat să o ofere fără o temeinică justificare.

În afară de ingratitudinea manifestată, pârâtul Alexandr Borozan și tatăl

acestuia Anatolie Borozan, au insultat reclamanta față de consăteni, au înjurat-o cu

cuvinte necenzurate și au amenințat-o cu răfuiala fizică dacă se va adresa după

ajutor.

Obiectul acestui litigiu a mai fost examinat în cadrul unui alt proces de

judecată, cauza fiind examinată în ultimă instanță de Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, care menționează, în decizia

din 03 februarie 2016, despre posibilitatea adresării cu o nouă cerere de chemare în

judecată pe marginea acestui caz.

Avocatul, Victor Grijuc, în calitate de reprezentant al reclamantei, a adresat o

cerere prealabilă pârâtului cu scopul de a rezolva litigiul pe cale extrajudiciară,

amiabilă, însă un oricare răspuns nu a primit de la ultimul.

Reprezentantul reclamantei și-a întemeiat acțiunea în baza art. 835 alin. (1),

art. 844 alin. (4) din Codul civil, art. 166 din Codul de procedură civilă și a

solicitat revocarea contractului de donație a terenurilor cu nr. cadastrale XXXX și

XXXX, încasarea prejudiciului moral în suma de 15000,00 de lei și a cheltuielilor

de judecata în mărime de 5000,0 de lei.

Prin hotărârea din 04 iulie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani,

menținută prin decizia din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, s-a respins ca

neîntemeiată, acțiunea înaintată de Ana Ochișor către Alexandr Borozan cu privire

la revocarea contractului de donație nr. 9829 din 26 octombrie 2010, autentificat de

notarul Gheorghe Rusu.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, prima instanță, fiind

învestită cu judecarea cauzei, reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii, cu

aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, stabilind

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și având la

bază cumulul de probe prezentate de către părți, corect a dispus respingerea

acțiunii ca neîntemeiată.

La 12 februarie 2017, Ana Ochișor a declarat recurs împotriva deciziei din 31

octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei indicate, cu remiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că, din motive de sănătate, nu a putut

participa în ședința de judecată din 04 iulie 2017, respectiv nu a asistat la faza

susținerilor verbale și pronunțării hotărârii.

Prin încheierea din 04 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de către Ana Ochișor a fost considerat inadmisibil.

2

La 21 mai 2018, Ana Ochișor a depus cerere de revizuire a încheierii din 04

aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, invocând art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă.

În motivarea cererii a indicat că nu este de acord cu încheierea adoptată, din

care considerent declară prezenta revizuire, astfel, solicitând admiterea cererii de

revizuire, casarea încheierii și adoptarea unei decizii prin care cauza să fie remisă

la rejudecare în instanța de apel.

Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.453 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Verificând prin prisma prevederilor legale, Colegiul reține că simplul fapt al

dezacordului cu soluția instanței de judecată nu constituie temei de revizuire a

actului judecătoresc de dispoziție și, astfel, alegațiile indicate în cererea de

revizuire de către Ana Ochișor, nu constituie temei de revizuire a actului

judecătoresc de dispoziție invocat, deoarece nu se încadrează în temeiul prevăzut

de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia, au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Prin urmare, nu pot fi catalogate ca temei de revizuire prevăzut de art. 449 lit.

b) din Codul de procedură civilă, circumstanțele invocate de revizuentă, precum că

nu este de acord cu încheierea din 04 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

deoarece aceste circumstanțe nu se încadrează în rigorile normei enunțate.

Or, în cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă - au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, ultimul urmează să

dovedească existența acestor circumstanțe, precum și faptul că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

În așa mod, această situație indică asupra caracterului declarativ al cererii de

revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului

revizuentei cu soluția dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor

legale de declarare a revizuirii. Respectiv, temeiul prevăzut de lit. b) a art. 449 din

Codul de procedură civilă este invocat de către Ana Ochișor nu în sensul în care îl

impun prevederile dispoziției date.

În contextul dat, se cere a fi precizat că unul dintre aspectele fundamentale ale

preemțiunii dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, între

altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (prin prisma jurisprudenței

CtEDO: Brumărescu vs. România; Roșca vs. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii

3

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate

de revizuentă nu corespund prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270 și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

di s pune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ana

Ochișor împotriva încheierii din 04 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Ana Ochișor împotriva

deciziei din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată a Anei Ochișor către Alexandr Borozan,

intervenient accesoriu notarul Gheorghe Rusu, cu privire la revocarea contractului

de donație a terenurilor.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii

Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

4