2rh-24/16 — Rezoluţiunea contractului de înstrăinare cu condiţia întreţinerii pe viaţă

dosarul nr.2rh-24/16 Curtea de Apel Bălţi Judecători: T. Duca, S. Procopciuc, A. Albu Curtea Supremă de Justiţie Judecători: I.Sîrcu,T. Chişca-Doneva, E. Fistican, I. Vîlcov, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 03 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei Valeriu Doagă Judecători Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Dumitru Mardari, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire declarată de Ochişor Ana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ochişor Ana împotriva lui Borozan Alexandr cu privire la rezoluţiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, revocarea donaţiei pentru ingratitudine şi rezoluţiunea contractului în cazul stării de nevoie şi declararea nulă a contractului de vînzare - cumpărare a terenului, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 septembrie 2012, CONSTATĂ: La 27.06.2011, Ochişor Ana a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Borozan Alexandr cu privire la rezoluţiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, revocarea donaţiei pentru ingratitudine şi rezoluţiunea contractului în cazul stării de nevoie.

În motivarea acţiunii reclamanta Ochişor Ana a invocat că, fiind născută la 14.01.1937, nu are soţ, copii, rude apropiate, din ce motiv a considerat că necesită să găsească o persoană care să aibă grijă de ea, iar în schimb să-i înstrăineze bunurile sale. În atingerea acestui scop a început a duce tratative cu Borozan Anatolie, tatăl pîrîtului. Acesta a aflat că ea dispune de sume băneşti şi a convins-o să-i dea cu împrumut diferite sume, susţinând că pe parcursul anului 2010 i-a împrumutat lui Borozan Anatolie circa 4 800 lei. Menţionează că, la notar când au fost încheiate contractele sus numite, ca parte pe contract a fost indicat nu Borozan Anatolie, dar fiul acestuia de 19 ani Borozan Alexandr, care nu-i acordă întreţinerea îndatorată, încălcând obligaţiunile asumate prin contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.

Contractul de donaţie a terenurilor de pământ a fost încheiat cu aceleaşi condiţii, având acelaşi scop, pârâtul asumându-şi aceleaşi obligaţii. La 28 iulie 2011, Ochişor Ana a înaintat instanţei o cerere suplimentară împotriva lui Borozan Alexandr şi Borozan Victor privind declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a terenurilor. În susţinerea cererii a invocat 1 faptul că Borozan Alexandr intenţionat a înstrăinat terenurile donate, când acestea deja se aflau în litigiu. Ochişor Ana consideră că contractul menţionat este unul fictiv, fiind încheiat fără intenţia părţilor de a produce efecte juridice. Or, Borozan Alexandr şi Borozan Victor sunt rude apropiate, au semnat acest contract formal, iar de fapt terenurile în litigiu au rămas în posesia lui Borozan Alexandr.

Prin acţiunea înaintată reclamanta a solicitat ca ambele contracte să fie rezoluţionate. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 26 decembrie 2011 cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial, s-a considerat rezoluţionat contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă din 26.10.2010, încheiat între Ochişor Ana şi Borozan Alexandr, prin care Ochişor Ana a transmis în proprietate şi posesie lui Borozan Alexandr imobilul proprietatea sa, compus din teren pentru construcţii cu suprafaţa de 0,3004 ha, nr. cadastral 7111105.070 şi casa de locuit individuală cu suprafaţa de 62,2 m.p., nr. cadastral 7111105.070, bunuri amplasate în satul Alexandreşti, r-1 Râşcani. În rest cerinţele au fost respinse.

Nefiind de acord cu hotărârea instanţei de fond, Ochişor Ana a contestat-o cu apel, solicitând casarea ei şi emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cerinţelor sale. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 mai 2012, apelul declarat de Ochişor Ana a fost respins ca neîntemeiat. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, Ochişor Ana a declarat recurs, solicitând casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond, cu emiterea unei noi soluţii de admitere a acţiunii. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 septembrie 2012 s-a respins recursul declarat de către Ochişor Ana. La 10.12.2015 Ochişor Ana a înaintat cerere de revizuire, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 septembrie 2012, rejudecarea şi pronunţarea unei decizii legale.

În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a invocat temeiul prevăzut la lit. b) art. 449 CPC, menţionând în acest sens că înainte de examinarea cauzei în Curtea Supremă de Justiţie, Borozan Alexandr şi Borozan Anatolie au insultat-o faţă de consăteni, au înjurat-o cu cuvinte necenzurate şi au ameninţat-o cu răfuiala fizică dacă se v-a adresa cuiva după ajutor. Menţionează că s-a adresat după ajutor primarului şi poliţistului de sector cu cererea de a-i pedepsi pe Borozan Alexandr şi Borozan Anatolie pentru acţiunile ilegale comise, însă fără rezultat. Mai indică revizuenta că, până acum este insultată de aceste persoane, considerând că ei au deposedat-o ilegal de bunuri mobile şi imobile devenind proprietari a terenurilor dobândite de dânsa şi soţul ei decedat, prin muncă de cinzeci de ani.

Examinând motivele invocate de revizuentă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. 2 Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influenţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărâri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărâri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie.

Din textul cererii de revizuire, înaintate la 10 decembrie 2015, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că revizuenta solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 septembrie 2012, invocând ca temei lit. b) a art. 449 CPC. Astfel, potrivit normei invocate, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv până la data pronunţării hotărârii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Norma legală (art. 449 lit. b) CPC) vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu i-au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunţării hotărârii, ele urmând a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărârii. Faptele noi apărute după darea hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sânt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi 3 circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuenta trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuenta de posibilitatea invocării unui atare temei.

La caz, Colegiul conchide că revizuenta nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. În speţă, afirmaţiile revizuentei, precum că Borozan Alexandr şi Borozan Anatolie au insultat-o faţă de consăteni, au înjurat-o cu cuvinte necenzurate şi au ameninţat-o cu răfuiala fizică dacă se v-a adresa cuiva după ajutor, nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, deoarece nu întruneşte condiţiile impuse de legiuitor pentru admiterea lui. La caz, Ochişor Ana nu invocă careva circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii, ci menţionează despre insultele care au fost aduse public de către donatar înainte de examinarea cauzei în ordine de recurs, fapt indicat de către Ochişor Ana în cererea de revizuire (f.d.

153). Astfel, Colegiul constată că revizuenta nu a prezentat probe care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul conchide că circumstanţele invocate de revizuentă drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucât se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, 4 că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Ochişor Ana împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 septembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ochişor Ana împotriva lui Borozan Alexandr cu privire la rezoluţiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, revocarea donaţiei pentru ingratitudine şi rezoluţiunea contractului în cazul stării de nevoie şi declararea nulă a contractului de vînzare - cumpărare a terenului.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei Valeriu Doagă Judecători Ala Cobăneanu Galina Stratulat Dumitru Mardari Iuliana Oprea 5