2ra-614/18 — Rezolutiunea contractului de înstrăinare cu conditia întretinerii pe viata

Dosarul nr.2ra-614/18

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani, judecător: I. Rabei

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători: S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz

ÎNCHEIERE

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător - Svetlana Filincova

Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ochișor Ana,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Anei Ochișor

către Borozan Alexandr, intervenient accesoriu notarul Russu Gheorghe, cu privire

la revocarea contractului de donație a terenurilor,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 31 octombrie 2017,

constată:

La 12.05.2016, Ochișor Ana a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Borozan Alexandr cu privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinare a

bunului cu condiția întreținerii pe viață, revocarea contractului de donație a

terenurilor, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, avocatul Grijuc Victor, acționând în bază de mandat în

interesele reclamantei Ochișor Ana, a indicat că reclamanta domiciliază în satul

Alexandrești, raionul Rîșcani și a fost proprietara terenului agricol în extravilanul

satului XXXXX până la 26 octombrie 2010, adică până la momentul în care a

încheiat cu pârâtul Borozan Alexandru contractul de înstrăinare a bunului cu

condiția întreținerii pe viață, contract autentificat de către notarul public Rusu

Gheorghe.

Acest contract a fost încheiat reieșind din vârsta înaintată a reclamantei, starea

precară a sănătății și din imposibilitatea de a se întreține singură, în speranța că

pârâtul o să acorde ajutorul necesar unei persoane în etate. Însă pârâtul nu acordă

acest ajutor, nu contribuie la procurarea medicamentelor și a produselor

alimentare, se eschivează de la apelurile telefonice, prin urmare, manifestă

ingratitudine.

Conform art. 835 alin. (1) Cod civil RM, donația poate fi revocată dacă

donatarul a atentat la viața donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, daca se

face vinovat de o alta faptă ilicita față de donator sau față de o rudă apropiată a

acestuia, situații care atesta o ingratitudine gravă, sau dacă refuză fără motive

întemeiate să acorde donatorului întreținerea datorată.

Astfel, drept temei de revocare a donației pentru ingratitudine prevăzută de

lege reprezintă refuzul nemotivat al donatarului de a oferi donatorului întreținerea

datorată.

Se consideră că ține de obligația de recunoștință a donatarului de a oferi

donatorului întreținere (alimente, haine etc.) în limita valorii bunurilor donate,

atunci când donatorul este lipsit de mijloace pentru propria întreținere. Refuzul de a

oferi întreținere se va considera ca o ingratitudine atunci când donatorul a avut

nevoie de întreținere și a cerut-o de la donatar, însă ultimul, deși, a avut

posibilitatea, a refuzat să o ofere fără o temeinică justificare.

În afară de ingratitudinea manifestată, pârâtul Borozan Alexandr și tatăl

acestuia Borozan Anatolie, au insultat reclamanta față de consăteni, au înjurat-o cu

cuvinte necenzurate și au amenințat-o cu răfuiala fizică dacă se va adresa după

ajutor.

Obiectul acestui litigiu a mai fost examinat în cadru unui alt proces judecată,

cauza fiind examinată în ultimă instanță de Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, care menționează, în decizia

din 03 februarie 2016, despre posibilitatea adresării cu o nouă cerere de chemare în

judecată pe marginea acestui caz.

Avocatul, Grijuc Victor, în calitate de reprezentant al ei, a adresat o cerere

prealabilă pârâtului cu scopul de a rezolva litigiul pe cale extrajudiciară, amiabilă,

însă careva răspuns nu a primit de la ultimul.

Reprezentantul reclamantei ș-ai întemeiat acțiunea în baza art. 835 alin. (l),

art. 844 alin. (4) Cod civil RM, art. 166 CPC RM și a solicitat revocarea

contractului de donație a terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX,

încasarea prejudiciului moral în suma de 15000,00 lei și a cheltuielilor de judecata

în mărime de 5000,0 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 04 iulie 2017,

menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 31 octombrie 2017, s-a respins ca

neîntemeiată, acțiunea înaintată de Ochișor Ana către Borozan Alexandr cu privire

la revocarea contractului de donație nr. 9829 din data de 26 octombrie 2010,

autentificat de notarul Russu Gheorghe.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, prima instanță, fiind

învestită cu judecarea cauzei, reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii, cu

aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, stabilind

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și având la

bază cumulul de probe prezentate de către părți, corect a dispus respingerea

acțiunii ca neîntemeiată.

La 12.02.2017, Ochișor Ana a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Bălți di 31 octombrie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei indicate, cu remiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că, din motive de sănătate, nu a putut

participa în ședința de judecată din 04 iulie 2017, respectiv nu a asistat la faza

susținerilor verbale și pronunțării hotărârii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 29 decembrie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 160), recepționată la 05.01.2018 (f. d. 162).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 31 octombrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ochișor Ana nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri, pe când în recursul declarat de către Ochișor Ana, asemenea aspecte nu

se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Ochișor Ana ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Ochișor Ana se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu