3ra-790/18 — contestarea actului administrativ

3ra-790/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-790/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Daria Sușchevici)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Anatolie Minciuna, Victoria Sîrbu, Viorica Mihaila)

ÎNCHEIERE

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Consiliul

orășenesc Codru, reprezentat de Vitalie Roșca,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul

orășenesc Codru împotriva Primăriei orașului Codru, intervenienți accesorii Angela

Moraru, Viorel Chicu și Dorina Chicu cu privire la contestarea actului administrativ

și constatarea nulității planului geometric,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2018, prin care s-a

respins apelul declarat de Consiliul orășenesc Codru și a fost menținută hotărârea din

29 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea depusă de

Consiliul orășenesc Codru a fost respinsă,

constată:

La 23 mai 2014, Consiliul orășenesc Codru, reprezentat de Vitalie Roșca, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei orașului Codru,

intervenienți accesorii Angela Moraru, Viorel Chicu și Dorina Chicu cu privire la

contestarea actului administrativ și constatarea nulității planului geometric (vol. I,

f.d.3-5).

În motivarea acțiunii a menționat că, în cadrul examinării litigiilor civile

intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Angela Moraru împotriva

Consiliului și Primăriei or. Codru cu privire la obligarea emiterii actului

administrativ, Consiliul orășenesc Codru a aflat despre existența planului geometric

cu numărul cadastral XXXXX elaborat dnei Angela Moraru la 17 mai 2011.

Reclamanta a relevat că, planul geometric contestat este lovit de nulitate

absolută, deoarece a fost emis cu grave abateri de la procedura stabilită de lege și ca

consecință poate genera efecte negative asupra intereselor Consiliului, în calitate de

proprietar al patrimoniului APL or. Codru.

Consiliul orășenesc Codru a invocat că, în speță, planul geometric a fost

întocmit contrar dispozițiilor pct. 2 și pct. 3 din Instrucțiunea cu privire la modul de

elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice, aprobată prin Ordinul

nr. 140 din 06 august 2012 a Agenției Relații Funciare și Cadastru, precum și a

1

prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile. Or, elaborarea

acestuia nu a fost inițiată de proprietarul terenului Consiliul orășenesc Codru, ci de

către o terță persoană față de care organul competent nu și-a exprimat acordul și nici

nu a emis un act administrativ ce i-ar oferi careva drepturi reale asupra terenului

amplasat peXXXXX.

Este evident faptul că, planul geometric contestat a fost elaborat în scopul

formării unui bun imobil cu suprafața de 0,742 ha și în scopul privatizării acestuia,

însă, Angela Moraru nu poate fi inițiatorul formării bunului imobil amplasat

peXXXXX, deoarece nu se încadrează în prevederile art. 3 din Legea cu privire la

formarea bunurilor imobile nr. 354 din 28 octombrie 2004. Or, conform informației

din Registrul de Stat al bunurilor imobile, terenul cu numărul cadastral XXXXX este

în proprietatea exclusivă a Administrației Publice Locale a orașului Codru, cu cota

parte de 1,0. Totodată, acesta nu a fost și nici nu este grevat cu careva drepturi reale

în folosul Angelei Moraru, fapt ce i-ar oferi dreptul de a solicita elaborarea planului

geometric și formarea unui eventual bun imobil în conformitate cu acesta.

Astfel, a remarcat că, planul geometric contestat a fost elaborat în lipsa actelor

impuse prin lege și fără acordul său la întocmirea și elaborarea acestuia, fiind semnat

din partea autorități publice locale de către o persoană neîmputernicită.

Consiliul orășenesc Codru a solicitat admiterea acțiunii și constatarea nulității

planului geometric cu numărul cadastralXXXXX, efectuat la cererea Angelei Moraru

la 17 mai 2011, cu suprafața de 0,0742 ha.

Prin hotărârea din 12 decembrie 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

(vol. I, f.d. 44, 48-50 recto-verso) acțiunea depusă de Consiliul orășenesc Codru a

fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia din 17 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău (vol. I, f.d. 129, 130-

135) apelul declarat de Consiliul orășenesc Codru a fost admis, s-a casat hotărârea

din 12 decembrie 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, și s-a trimis cauza spre

rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 29 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, (vol. II,

f.d. 111, 119-122), acțiunea depusă de Consiliul orășenesc Codru a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 191,

192-200) apelul declarat de Consiliul orășenesc Codru a fost respins și menținută

hotărârea din 29 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat soluțiile adoptate pe dispozițiile

art. 1 alin. (2), art. 2, art. 3 și art. 25 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ;

art. 2 din Legea cadastrului bunurilor imobile din 25 februarie 1998; pct. 3, pct. 4 lit.

e) și pct. 52 din Instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a

planurilor cadastrale și geometrice, aprobată prin ordinul nr. 140 din 06 august 2012 a

Agenției Relații Funciare și Cadastru; art. 195 art. 216 și art. 217 din Codul civil;

art.117 alin. (1), art. 118 alin. (1), art. 121 și art. 130 din Codul de procedură civilă.

În consolidarea soluțiilor sale, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, și Curtea de

Apel Chișinău au reținut că, în speță, planul geometric a fost întocmit de societatea

comercială ,,Bonicar Plus” societate cu răspundere limitată la cererea Angelei Moraru

și a fost coordonat cu inginerul cadastral și semnată de Primarul orașului Codru.

Planul geometric reprezintă un document tehnic care nu a fost întocmit de către o

autoritate publică, și respectiv nu reprezintă un act administrativ și nu poate constitui

obiect al acțiunii în contenciosul administrativ.

2

La 27 aprilie 2018, Consiliul orășenesc Codru, reprezentat de Vitalie Roșca, a

declarat recurs împotriva deciziei din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului și casarea deciziei recurate și a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea depusă

de Consiliul orășenesc Codru (vol. III, f.d. 1-7).

În motivarea recursului a invocat neaplicarea unei legi care trebuia să fie

aplicată și interpretarea în mod eronat a legii, menționând în acest sens că, odată ce

au constatat că planul geometric nu constituie un act administrativ, instanțele de fond

nu urma să rețină spre examinare litigiul intentat în această procedură și nici nu

urmau să fundamenteze hotărârea emisă pe o lege ce guvernează examinarea

legalității actelor administrative. Prin urmare, a dedus că o asemenea conduită din

partea primei instanțe și a instanței de apel conturează faptul că la examinarea cauzei

au fost încălcate normele de drept procedural, prin aplicarea unei legi care nu trebuia

să fie aplicată.

Succesiv, a indicat că planul geometric contestat reprezintă un act juridic, care

generează apariția drepturilor și obligațiilor civile ce se caracterizează prin apariția

dreptului de a privatiza suprafața de teren indicată în acesta.

La fel, a evocat că, în speță, elaborarea planului geometric nu a fost inițiată de

proprietarul terenului, ci de către o terță persoană Angela Moraru, față de care

organul competent nu și-a exprimat acordul și nici nu a emis vreun act administrativ

ce i-ar oferi careva drepturi reale asupra terenului. Astfel, elaborarea acestuia contrar

prevederilor Instrucțiunii Agenției relații funciare și cadastru nr.107 din 27 mai 2003

cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice,

cât Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, atrage cu titlu

sancțiune nulitatea absolută a acestuia.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, acesta este inadmisibil, din

motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

3

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Conform articolului 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Prin prisma art. 434 în alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, instanța de recurs atestă că, în speță, calea de atac a fost demarată în

interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilită data

când i-a fost comunicată Consiliului orășenesc Codru decizia Curții de Apel

Chișinău, iar drept consecință nu poate fi stabilit momentul când începe să curgă

termenul de exercitare a dreptului acestuia de a ataca hotărârea judecătorească.

In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de admisibilitate

le apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate. Or, conform

prevederilor art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă esența și temeiurile recursului,

argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentului, propunerile

respective.

Analizând cuprinsul cererii de recurs depusă de Consiliul orășenesc Codru,

reprezentat de Vitalie Roșca, completul de admisibilitate evocă faptul că argumentele

invocate în recurs (vol. III, f.d. 1-7), în esența lor, sunt similare alegațiilor inserate în

cererea de apel motivată (vol. II, f.d. 142-148). Astfel se deduce că cererea de recurs

de facto este o transpunere a motivelor din cererea de apel.

Prin urmare, acestea nu pot fi reținute de către completul de admisibilitate,

deoarece recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept,

vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

La acest capitol, instanța de recurs atestă că recurentul nu a evidențiat în cererea

de recurs formulată memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-

se doar la reiterarea unor circumstanțe care au fost supuse examinării în ordine de

4

apel.

În acest sens, urmează a se evidenția faptul că nu este suficientă simpla expunere

a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea

motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al

părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate

limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor

de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează.

Astfel, este de menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o

motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care,

circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera

nelegalitatea hotărârii.

În această ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în

cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386

alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu se

regăsesc în art. 432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului. Ba mai mult

ca atât, acestea au fost deja supuse examinării și aprecierii de către instanța de apel

prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de

rigoare și, prin urmare, nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs.

Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al recursului

declarat, deoarece Consiliul orășenesc Codru, reprezentat de Vitalie Roșca, nu a

invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziei instanței

de apel. Astfel, se evidențiază caracterul declarativ al recursului, deoarece este lipsit

de conținut și desprinde simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de

instanțele inferioare, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu,

competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest

tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol instanță de

recurs reține că recursul declarat de Consiliul orășenesc Codru, reprezentat de

Vitalie Roșca, nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări

esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de

șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că prezenta cerere de recurs a fost

depusă după ce Consiliul orășenesc Codru a avut posibilitatea de a fi auzit de o

instanță de fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție

(a se vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franței,

cererea nr.21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentului i-a fost asigurat

dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs

efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității

procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să

pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le

5

considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva

Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate, a aplicat și interpretat elocvent normele de drept material și procedural,

iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de

art.432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul de admisibilitate

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Consiliul orășenesc Codru, reprezentat de Vitalie Roșca, împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 14 februarie 2018, în baza art. 433 lit. a) din Codul de

procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Consiliul orășenesc Codru,

reprezentat de Vitalie Roșca, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14

februarie 2018, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Consiliul orășenesc Codru împotriva Primăriei orașului Codru, intervenienți

accesorii Angela Moraru, Viorel Chicu și Dorina Chicu cu privire la contestarea

actului administrativ și constatarea nulității planului geometric.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

6