3r-88/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: S. Namaşco dosarul nr. 3r-88/15 instanţa de apel: L. Popova, A. Panov, M. Moraru DECIZIE 08 mai 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas examinând recursul declarat de către Dorina Chicu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Consiliului oraşului Codru împotriva Primăriei oraşului Codru cu privire la contestarea actului administrativ împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2014, prin care a fost respinsă cererea Dorinei Chicu cu privire la înlocuirea intervenientului accesoriu Angela Moraru, cu succesorul său în drepturi procedurale constată: La 04 aprilie 2013, Consiliului or.

Codru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Codru, intervenient accesoriu Angela Moraru cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a invocat că la 08 februarie 2013, ca rezultat al parvenirii în adresa Primăriei or. Codru, a cererii nr. M-113 de la Angela Moraru şi actelor anexate, cu privire la eliberarea autorizaţiei de construire, a făcut cunoştinţă cu certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 98 din 17 iunie 2011, eliberat de Primăria or. Codru Angelei Moraru pentru construirea cu extindere sau reconstruirea imobilului – încăpere nelocativă nr. 2, amplasată în construcţia nelocativă cu suprafaţa de 85,8 m.p. cu nr. cadastral 0131124.391.01.

Susţine că construcţia cu nr. cadastral 0131124.391.01 este constituită din două încăperi nelocative şi anume încăperea nr. 02, ce aparţine cu drept de proprietate Angelei Moraru şi încăperea nelocativă cu destinaţie de garaj, ce aparţine cu drept de proprietate APL or. Codru, situată în mun. Chişinău, or. Codru, str. Costiujeni, 8, pe lotul de pământ cu nr. cadastral 0131124.391 – proprietate exclusivă a APL or. Codru. Invocă prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construcţie, care statuează că certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează şi se emite în baza cererii, la care trebuie să fie anexate, în mod obligatoriu şi acordul autentificat notarial al coproprietarilor de 1 imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcţie şi în perioada exploatării obiectului construit.

În cazul în care nu au fost anexate toate documentele prevăzute la alin. (1), emitentul va refuza primirea setului de documente la momentul depunerii cererii. Face referire la prevederile art. 14 alin. (2), lit. b) din Legea cu privire la administraţia publică locală, care reglementează că consiliile locale administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale satului (comunei), oraşului (municipiului). Menţionează că în calitate de coproprietar al construcţiei cu nr. cadastral 0131124.391.01 şi proprietar unic al terenului cu nr. cadastral 0131124.391, nu a exprimat, sub nici o formă, acordul său la emiterea certificatului de urbanism a cărei anulare se solicită. Prin urmare, actul dat îl consideră ilegal, emis contrar prevederilor legii, dar şi din considerentul că fiind semnat doar de către primarul şi secretarul or.

Codru, nu este semnat de arhitectul şef, fapt care atrage nulitatea acestuia. În acest context, invocă prevederile art. 22 din Legea cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construcţie, care statuează că certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire/desfiinţare se semnează de primar sau, după caz, preşedintele raionului, de secretarul consiliului local şi de arhitectul-şef. Dacă în structura emitentului nu este prevăzută funcţia de arhitect-şef, actele menţionate la alin.(1) se semnează de către arhitectul-şef al autorităţii administraţiei publice locale ierarhic superioare, cu respectarea termenelor prevăzute de prezenta lege. Relatează că la 27 februarie 2013, a expediat pârâtului cererea prealabilă cu nr. 231 prin care a solicitat anularea certificatului de urbanism nr. 98 din 17 iunie 2011, iar prin scrisoarea cu nr. 434 din 26 martie 2013, pârâtul nu a soluţionat pozitiv cererea înaintată.

Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 3 alin. (1), 22 din Legea cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construcţie, art. 9 din Legea cu privire la administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, art. 14 alin. (2), lit. b) din Legea cu privire la administraţia publică locală, art. 3, 14, 16 din Legea contenciosului administrativ, art. 166, 167, 168 CPC. Solicită admiterea cererii, emiterea unei hotărâri de anulare a certificatului de urbanism nr. 98 din 17 iunie 2011, eliberat de Primăria or. Codru Angelei Moraru pentru construirea cu extindere sau reconstruirea imobilului – încăpere nelocativă nr. 2, amplasată în construcţia nelocativă cu suprafaţa de 85,8 m.p.

cu nr. cadastral 0131124.391.01. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 26 noiembrie 2013, a fost admisă acţiunea, anulat certificatul de urbanism nr. 98 din 17 iunie 2011, eliberat de Primăria or. Codru Angelei Moraru pentru construirea cu extindere sau reconstruirea imobilului – încăpere nelocativă nr. 2. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2014 a fost admis apelul declarat de Angela Moraru, casată integral hotărârea primei instanţe, emisă o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care s-a dispus încetarea procesului. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 octombrie 2014 a fost admis recursul declarat de Consiliul or. Codru şi Primăria or. Codru, casată decizia Curţii 2 de Apel Chişinău din 23 aprilie 2014, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecători.

În cadrul şedinţei de judecată în instanţa de apel, Dorina Chicu a solicitat înlocuirea intervenientului accesoriu Angela Moraru cu succesorul său în drepturi procedurale, Dorina Chicu, care a devenit proprietarul bunului imobilului pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2014, a fost respinsă cererea Dorinei Chicu cu privire la înlocuirea intervenientului accesoriu Angela Moraru, cu succesorul său în drepturi procedurale. La 16 februarie 2015, Dorina Chicu a declarat recurs împotriva încheierii nominalizate, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, cu soluţionarea problemei în fond şi admiterea ei în procesul dat, ca succesor al apelantei Angela Moraru.

În motivarea recursului a invocat că la 11 martie 2014, Angela Moraru, prin contractul de vânzare–cumpărare nr. 1330 din 11 martie 2014, i-a înstrăinat imobilul – încăperea nelocativă nr. 2, cu suprafaţa totală de 42,9 m. p., nr. cadastral 0131124.391.01.02, situat în mun. Chişinău, or. Codru, str. Costiujeni, 8. Afirmă că susţine poziţia avută de Angela Moraru în procesul de judecată dat, fiind de acord cu certificatul de urbanism, optând pentru repararea, reconstruirea imobilului procurat. Susţine că Angela Moraru prin înstrăinarea imobilului, a ieşit din raportul litigios, fiind epuizat interesul patrimonial de a participa în cauza dată, interes preluat de noul proprietar şi anume de dânsa.

Invocă art. 70 alin. (1) CPC, care prevede că în cazul ieşirii uneia dintre părţi din raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărâre judecătorească (deces, reorganizare, cesiune de creanţă, transfer de datorie şi alte cazuri de subrogare), instanţa permite înlocuirea părţii cu succesorul ei în drepturi. Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procesului. Menţionează că potrivit art. 55 CPC, se consideră participanţi la proces: părţile, intervenienţii, procurorul, petiţionarii, persoanele care, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.73 şi 74, sunt împuternicite să adreseze în instanţă cereri în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unor alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea drepturilor unor alte persoane, precum şi persoanele interesate în pricinile cu procedură specială.

Subliniază că dreptul de a solicita înlocuirea părţii cu succesorul în drepturi nu este un drept special al reclamantului şi pârâtului, dar este un drept procesual egal tuturor participanţilor la proces, deci poate fi invocat şi de partea care are calitatea procesuală de intervenient accesoriu. Indică că instanţa de apel a respins cerere de a o admite în proces şi a pronunţat încheierea judecătorească fără a-i acorda dreptul de a o contesta cu recurs, făcând menţiunea în proces că încheierea este fără drept de atac cu continuarea examinării cauzei. Invocă prevederile art. 70 alin. (3) CPC, care expres stipulează că încheierea instanţei despre refuzul în admiterea succesorului poate fi atacată cu recurs.

3 În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele cauzei nu rezultă faptul expedierii în adresa părţilor în proces a copiei încheierii recurate, prin urmare instanţa de recurs consideră recursul declarat de către Dorina Chicu în termen, or ultima nu a participat nici la pronunţarea încheierii. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi admis din alte considerente, decât cele invocate.

În conformitate cu art. 427 lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, soluţionând prin decizie problema în fond. După cum rezultă din materialele dosarului, Consiliul or. Codru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Codru, intervenient accesoriu Angela Moraru cu privire la anularea certificatului de urbanism nr. 98 din 17 iunie 2011, eliberat de Primăria or. Codru pe numele Angelei Moraru pentru construirea cu extindere sau reconstruirea imobilului – încăpere nelocativă nr. 2, amplasată în construcţia nelocativă cu suprafaţa de 85,8 m.p. cu nr. cadastral 0131124.391.01.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 26 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă integral. Împotriva hotărârii primei instanţe a depus apel Angela Moraru, solicitând anularea hotărârii judecătoreşti. În procesul examinării cauzei în ordine de apel Angela Moraru a înaintat o cerere semnată de către Dorina Chicu cu privire la înlocuirea intervenientului accesoriu Angela Moraru, cu succesorul său în drepturi procedurale Dorina Chicu, prin care s-a invocat că Angela Moraru, la data de 11 martie 2014 a înstrăinat încăperea nelocativă nr. 2 din str. Costiujeni, 8 or. Codru mun. Chişinău Dorinei Chicu, ultima devenind proprietara imobilului pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism nr. 98 din 17 iunie 2011, anularea cărui se solicită în speţă.

În conformitate prevederile art. 70 alin. (1) CPC, în cazul ieşirii uneia dintre părţi din raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărâre judecătorească (deces, reorganizare, cesiune de creanţă, transfer de datorie şi alte cazuri de subrogare), instanţa permite înlocuirea părţii cu succesorul ei în drepturi. Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procesului. În sensul prevederilor normelor citate legiuitorul identifică cert că instanţa permite doar părţii în proces înlocuirea cu succesorul ei în drepturi. În conformitate cu prevederile art. 59 CPC, parte în proces (reclamant sau pârât) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios.

4 Prin urmare, în interpretarea corectă a dispoziţiilor menţionate se evidenţiază că parte în proces este reclamantul şi pârâtul. La caz, prin prisma prevederilor menţionate, se constată că Angela Moraru nu deţine calitatea de parte în proces, dânsa fiind ca intervenient accesoriu, prin urmare, prevederile art. 70 alin. (1) CPC nu au relevanţă, or legiuitorul nu a prevăzut şi subrogarea succesorului în drepturile procedurale ale intervenientului accesoriu, care are statut de participant în proces. Ca urmare, se constată a fi neîntemeiată cererea Dorinei Chicu cu privire la înlocuirea intervenientului accesoriu Angela Moraru, cu succesorul său în drepturi procedurale.

În acelaşi timp, instanţa de recurs remarcă că deşi, instanţa de apel a constatat netemeinicia cererii Dorinei Chicu cu privire la înlocuirea intervenientului accesoriu Angela Moraru, cu succesorul său în drepturi procedurale, motivarea în susţinerea acestei soluţii este una greşită, prin urmare încheierea instanţei de apel nu poate fi menţinută, urmând a fi casată şi pronunţată o nouă încheiere de respinge a cererii menţionate. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa încheierea instanţei de apel şi a pronunţa o nouă încheiere prin care a respinge cererea Dorinei Chicu cu privire la înlocuirea intervenientului accesoriu Angela Moraru, cu succesorul său în drepturi procedurale.

În conformitate cu art. 427 lit. c), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de Dorina Chicu. Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Consiliului oraşului Codru împotriva Primăriei oraşului Codru cu privire la contestarea actului administrativ şi a pronunţa o nouă încheiere prin care: Se respinge cererea Dorinei Chicu cu privire la înlocuirea intervenientului accesoriu Angela Moraru, cu succesorul său în drepturi procedurale Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 5