2ra-1222/18 — revocarea contractului de donatie

Dosarul nr.2ra-1222/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (N. Șova)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

27 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Iuliana Oprea

soluționând admisibilitatea recursului declarat de către Borta Eugenia,

reprezentată de avocatul Moldav Ion,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Borta

Eugenia împotriva Oxanei Țurcan cu privire la revocarea pentru ingratitudine al

contractului de donație,

împotriva deciziei din 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Eugenia Borta și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Central din 25 septembrie 2017,

c o n s t a t ă:

La 29 decembrie 2016, Borta Eugenia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Oxanei Țurcan cu privire la revocarea pentru ingratitudine al contractului

de donație nr.7227 din 02 septembrie 2014, încheiat între Borta Eugenia și Țurcan

Oxana privind donația casei de locuit din str. xxxx, nr. x, s. xxx, com. xxxxx, mun.

xxxxx, autentificat de notarul public Ganța Dorina și restituirea în proprietatea lui

Borta Eugenia a bunului donat.

În motivarea cererii a indicat că domiciliază în mun. Chișinău, com. Băcioi, str.

Caragiale, 2. În perioada căsătoriei cu Borta Ion a agonisit o mica avere compusă din

casa de locuit individuală cu suprafața de 106,1 m.p. și două construcții accesorii

amplasate pe terenul cu suprafața de 0,1115 ha din com.xxxxx, str.xxxxx, mun.xxxx.

În perioada căsătoriei s-au născut două fiice - Țurcan (Borta) Oxana, și Borta

Irina. La data de 04 februarie 2013, soțul reclamantei a decedat. După decesul soțului

reclamantei, din motive necunoscute, relația cu fiica Țurcan (Borta) Oxana a devenit

mai tensionată și de fiecare dată discuțiile se axau pe faptul că ar fi bine să-i facă

donație casa de locuit.

Urmare a insistenței fiicei sale, la data de 02 septembrie 2014, în baza

contractului de donație nr.7227, autentificat de notarul public Ganța Dorina, i-a donat

fiicei Țurcan Oxana, bunul imobil situat în mun.xxxxx, com.xxxx, str.xxxx, ce constă

din: teren destinat pentru construcție cu suprafața de 0,1115 ha cu nr. cadastral

xxxxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 106,1 m.p., cu nr cadastral xxxxxxx,

construcție accesorie (garaj) cu suprafața de 23.6 m.p. cu nr cadastral xxxxxx și

construcție accesorie (sărai) cu suprafața de 18.7 m.p. cu nr cadastral xxxxxxx.

1

Totodată, Borta Eugenia a indicat că după întocmirea contractului de donație,

atitudinea fiicei față de ea s-a schimbat brusc, dânsa a început a avea un

comportament negativ, iar la ultima vizită care a avut loc în luna iunie 2015, a agresat-

o fizic și i-a luat toate actele pe care le păstra.

La fel, a notat că a influențat-o negativ și pe fiica mai mică, Borta Irina, care a

început să nu mai comunice cu reclamanta, iar ulterior s-a stabilit cu traiul la pârâtă în

or. Rezina.

Reclamanta a mai notat că a încercat să o contacteze pe fiica mai mică cu

scopul de a o ruga să se întoarcă acasă, deoarece are nevoie de ajutor, însă pârâta a

amenințat-o că va scrie o plângere, comunicându-i că o deranjează și că va veni să o

dea afară din casa. Ulterior, după ce i-a cerut să-i reîntoarcă bunurile imobile,

transmise prin contractul de donație, a început pârâta a depune plângeri la organele de

drept, precum că reclamanta ar fi amenințat-o, ar fi aplicat violență asupra ei, drept

urmare, obținând ordonanța de protecție.

Astfel, Borta Eugenia a solicitat revocarea contractului de donație nr.7227 din

02 septembrie 2014 și restituirea bunurilor imobile donate.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 25 septembrie 2017,

cererea de chemare în judecată depusă de Borta Eugenia a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Considerând neîntemeiată hotărârea primei instanțe, la data de 12 octombrie

2017, Borta Eugenia a declarat apel, prin care a solicitat casarea hotărârii contestate,

cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată înaintată să fie

admisă integral.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, s-a respins apelul

declarat de către Borta Eugenia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Central din 25 septembrie 2017.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului,

argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă

și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material

și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, Borta Eugenia, reprezentată de

avocatul Moldav Ion a declarat recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 25 septembrie 2017 și a deciziei

Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, cu remiterea cauzei spre rejudecare.

Prin referința depusă la 22 iunie 2018, Țurcan Oxana a notat că recursul înaintat

de Borta Eugenia, reprezentată de avocatul Moldav Ion, conține obiecțiile de fapt și

de drept care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare, considerent din care a solicitat

respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.

2

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 ianuarie

2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar

lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 04 mai 2018, este în termen.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurentul consideră

că soluția instanței de apel este pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii

juridice a obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și

certă a situației de fapt și de drept.

De asemenea, susține că instanța de apel examinând apelul a trecut în mod

superficial argumentele invocate de către Borta Eugenia și materialul probator anexat

la materialele cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului

sub toate aspectele, în raport cu legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că, recursul declarat de Borta Eugenia, reprezentată de avocatul

Moldav Ion, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu

trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile

privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor

unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al

ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat Borta Eugenia, reprezentată de

avocatul Moldav Ion, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a

deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 Cod de procedură civilă, completul a

3

constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care

expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs nu

se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea

aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului

judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât în

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia

Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII). În același timp,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica

Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în recursul declarat

de către Borta Eugenia, reprezentată de avocatul Moldav Ion asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Borta Eugenia, reprezentată de

avocatul Moldav Ion, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Borta Eugenia, reprezentată

de avocatul Moldav Ion.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Iuliana Oprea

4