2rh-45/18 — rezoluțiunea contractului de donație și efectuarea modificărilor în Registrul bunurilor imobile

prima instanță: Z. Aramă dosarul nr. 2rh-45/18 instanța de apel: M. Guzun, A. Minciuna, N. Simciuc instanța de recurs: A. Cobăneanu. I. Druță, I. Oprea Î N C H E I E R E 21 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecător Ala Cobăneanu judecători Ion Druță, Iuliana Oprea examinând cererea de revizuire depusă de Svetlana Doni prin intermediul avocatului Valeriu Stănescu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Duca împotriva Svetlanei Doni, cu privire la rezoluțiunea contractului de donație și efectuarea modificărilor în Registrul bunurilor imobile, împotriva încheierii Curții Supeme de Justiție din 06 decembrie 2017, prin care recursul declarat de Svetlana Doni prin intermediul avocatului Valeriu Stănescu, a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă La 26 septembrie 2016, Maria Duca s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Svetlanei Doni, cu privire la rezoluțiunea contractului de donație și efectuarea modificărilor în Registrul bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 24 august 2007 a donat fiicei sale Svetlana Doni, cota sa parte din casa de locuit situată în or. xxxxx, str. xxxxx, în acest sens fiind semnat contractul de donație, autentificat la biroul notarului Lilia Burac. Menționează reclamanta, că prin contractul de donație, donatarului Svetlana Doni nu i-au fost instituite careva obligații, iar dânsa a continuat să locuiască în casa respectivă până în ultimul timp. Comunică că, de aproximativ doi ani, pârâta Svetlana Doni a alungat-o din casă, fiind nevoită să locuiască ocazional fie la persoane străine, fie la domiciliul altei fiice. 1 Fiind pensionară și invalidă de gradul 2, nu își permite să-și asigure propria întreținere, vârsta înaintată a condiționat o agravare a stării sănătății și situației materiale, iar alt imobil nu are.

Astfel, relatează că, după semnarea contractului de donație a ajuns într-o stare de nevoie, stare care nu a fost condiționată de comportamentul ei și nu a fost provocată intenționat sau prin culpa sa. Solicită reclamanta, rezoluțiunea contractului de donație încheiat la 24 august 2007 între ea și Svetlana Doni, înregistrarea dreptului de proprietate asupra ½ cotă- parte din imobilul situat în or. xxxxx, str. xxxxx și radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate înregistrat după Svetlana Doni.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 23 noiembrie 2016, cererea de chemare în judecată a fost admisă, fiind rezoluționat contractul de donație încheiat la 24 august 2007 între Maria Duca și Svetlana Doni, autentificat notarial de notarul Lilia Burac, asupra ½ cotă-parte ideală din terenul pentru construcții cu suprafața de totală de 0,0977 ha, număr cadastral xxxxx, ½ cotă-parte ideală din construcție - casă de locuit individuală cu suprafața totală de 80,3 m.p., număr cadastral xxxxx și construcție accesorie cu suprafața de 32,6 m.p., număr cadastral xxxxx, situate în or.

xxxxx, str. xxxxx, cu restituirea către Maria Duca și înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte ideală din terenul pentru construcții cu suprafața de totală de 0,0977 ha, număr cadastral xxxxx, ½ cotă-parte ideală din construcție - casă de locuit individuală cu suprafața totală de 80,3 m.p., număr cadastral xxxxx și construcție accesorie cu suprafața de 32,6 m.p., număr cadastral xxxxx, situate în or. xxxxx, str. xxxxx și radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a Svetlanei Doni asupra bunului imobil situat în or. xxxxx str. xxxxx. S-a încasat de la Svetlana Doni în folosul Mariei Duca cheltuielile de judecată în mărime de 5 247 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 09 decembrie 2017, Svetlana Doni a contestat-o cu apel. Pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, Svetlana Doni prin intermediul reprezentantului, avocatul Valeriu Stănescu, a depus o cerere prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 836 din Codul civil. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017 s-a respins demersul Svetlanei Doni înaintat prin intermediul avocatului Valeriu Stănescu, cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, s-a respins apelul declarat de Svetlana Doni și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 23 noiembrie 2016. La 28 august 2017, Svetlana Doni prin intermediul avocatului Valeriu Stănescu, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2 2017 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea dispozițiilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral. Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supeme de Justiție din 06 decembrie 2017, recursul declarat de Svetlana Doni prin intermediul avocatului Valeriu Stănescu, a fost considerat inadmisibil.

La 04 ianuarie 2018, Svetlana Doni prin intermediul avocatului Valeriu Stănescu, a depus cerere de revizuire, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii Curții Supeme de Justiție din 06 decembrie 2017, încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, sesizarea Curții Constituționale în vederea ridicării excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 836 din Codul civil, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017 și hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 23 noiembrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.

În susținerea cererii de revizuire s-au invocat prevederile art. 449 lit. e1) CPC, conform cărora revizuirea se declară în cazul în care a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului.

În acest sens, susține că instanța de recurs urma să examineze legalitatea încheierii instanței de apel din 23 mai 2017, privind respingerea demersului de ridicare a excepției de neconstituționalitate, încheiere care a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, în contradicție cu art. 121 CPC și hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016 pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova. Prin urmare, consideră că încheierea Curții Supeme de Justiție din 06 decembrie 2017, este contrară legii, fiind îngrădit accesul recurentei la justiție. Examinând temeiurile revizuirii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărâri greșite, pentru neregularități ce s-au săvârșit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanței, sau dintr-un motiv neimputabil părților, de obicei descoperite ulterior. 3 Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă, iar dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că revizuirea nu poate fi promovată decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

La fel, este de menționat că, revizuirea nu implică realizarea unui control judiciar, ci determinarea unei noi judecăți, întemeiată pe unele elemente, ce nu au putut forma obiectul examinării ce a condus la pronunțarea hotarârii care face obiectul căii de atac. Într-o altă ordine de idei, revizuirea se justifică, de regulă, prin aceea că, involuntar, instanța a săvârșit o eroare în legătură cu starea de fapt stabilită în hotărârea atacată, fie în raport cu materialul existent la data pronunțării hotărârii, fie în raport cu noile împrejurări, apărute ulterior pronunțării hotărârii. Această cale de atac a hotărârilor irevocabile poate afecta stabilitatea raporturilor juridice, producând efecte grave pentru părți, de aceea legea stabilește o listă expresă și exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii care sunt prevăzute la art. 449 CPC.

Respectiv, o cerere de revizuire poate fi depusă doar în cazurile expres determinate de lege. La caz, cererea de revizuire depusă de Svetlana Doni prin intermediul avocatului Valeriu Stănescu a fost întemeiată pe prevederile art. 449 lit. e1) CPC. În conformitate cu art. 449 lit. e1) CPC, revizuirea se declară în cazul în care a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului.

În acest sens, Colegiul reține că pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. e1 ) CPC, este important a se ține cont de principiul neretroactivității hotărârilor Curții Constituționale, în sensul că temei de revizuire v-a servi aplicarea legii declarate neconstituționale la momentul pronunțării hotărârii, dar nu și după, cu excepția cazurilor când legea este declarată neconstituțională din momentul adoptării. Faptul declarării neconstituționalității legii aplicate de către instanță la soluționarea cauzei urmează a fi confirmat prin prezentarea hotărârii corespunzătoare a Curții Constituționale. La caz, revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire, iar o cerere care nu conține nici unul din aceste temeiuri nu poate fi admisă ca întemeiată, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărâri irevocabile.

Circumstanțele invocate în privința faptului că pe parcursul examinării cauzei a fost solicitată ridicarea excepției de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a 4 respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale, încălcând dreptul de acces liber la justiție, nu constituie temei de declarare a revizuirii prevăzut la lit. e1) art. 449 CPC, deoarece nu întrunește condițiile impuse de legiuitor. Or, la caz este necesară existența unei hotărâri a Curții Constituționale prin care s-a declarat neconstituțională prevederea legii aplicată în cauză în privința căreia s-a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate, ceea ce ar demonstra că prin soluționarea definitivă a litigiului persoana ar fi fost privată de un remediu efectiv al apărării drepturilor și intereselor sale legitime.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, argumentele invocate în cererea de revizuire se referă la dezacordul cu încheierea a cărei revizuire se pretinde și nu atestă prin prisma art. 449 CPC careva temeiuri legale de revizuire. Într-un alt context, Colegiul notează că, admiterea cererii de revizuire în lipsa temeiurilor exprese prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, va încălca principiul securității raporturilor juridice consacrat în Preambulul și art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449 - 453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice care înseamnă, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată, ca excepție de la acest principiu este doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roșca contra Moldovei nr. 6276/02).

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate poartă un caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 269 - 270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Svetlana Doni prin intermediul avocatului Valeriu Stănescu, în cauza civilă la cererea de chemare în 5 judecată depusă de Maria Duca împotriva Svetlanei Doni, cu privire la rezoluțiunea contractului de donație și efectuarea modificărilor în Registrul bunurilor imobile.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecător Ala Cobăneanu judecători Ion Druță Iuliana Oprea 6