2ds-37/16 — revocarea contractului de donatie

prima instanță – L. Gafton dosarul nr. 2ds-37/16

instanța de apel – N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță

instanța de recurs – T. Chișca-Doneva, I. Druță, G. Stratulat,

Î N C H E I E R E

S U P L I M E N T A R Ă

22 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță, Galina Stratulat

examinând din oficiu chestiunea privind emiterea unei hotărîri suplimentare

c o n s t a t ă

La 07 august 2014 Odainic Anatolie a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Svetlanei Odainic cu privire la cu privire la revocarea contractului de donație

și restituirea bunului donat.

În motivarea acțiunii a invocat că, în baza contractului de donație nr. 4681 din 16

septembrie 2009 a donat Svetlanei Odainic 1/2 cotă-parte din apartamentul nr. 60 din

str. Zelinski 44 mun. Chișinău.

Susține că întreg imobilul î-i aparținea cu drept de proprietate personală, pe care

l-a dobîndit pînă la înregistrarea căsătoriei cu pîrîta.

După perfectarea contractului de donație însă Odainic Svetlana și-a schimbat

atitudinea față de reclamant, iar din aprilie 2014 a manifestat un comportament

neadecvat pentru o soție, din care considerente a fost forțat să plece din apartament, iar

pîrîta a rămas să locuiască în imobil cu concubinul său.

Prin prezenta acțiune reclamantul invocă revocarea donației prin prisma art. 835

Cod civil, care stabilește că donația poate fi revocată dacă donatarul a atentat la viața

donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, dacă se face vinovat de o altă faptă

ilicită față de donator sau față de o rudă apropiată a acestuia, situații care atestă o

ingratitudine gravă sau dacă refuză fără motive întemeiate să acorde donatorului

întreținerea datorată.

Fiind un contract unilateral, contractul de donație pur gratuită nu generează

obligații în sarcina donatarului, ci numai o îndatorire legală, numită „de recunoștință”.

Mărind patrimoniul donatarului din contul patrimoniului său cu titlu gratuit, donatorul

este în drept să aștepte din partea donatartului dacă nu o recunoștință, atunci cel puțin

loialitate, manifestată prin abținerea de la săvîrșirea unor fapte necorespunzătoare față

de donator. Articolul comentat instituie dreptul donatorului de a revoca donația pentru

1

ingratitudine, adică în cazul lipsei de recunoștință manifestată de donatar pentru

gratificarea înfăptuită prin intermediul contractului de donație.

Alin.1 stabilește expres și exhaustiv temeiurile de revocarea a donației pentru

ingratitudine.

Revocarea donației pentru ingratitudine reprezintă comiterea de către donatar a

altor fapte ilicite față de donator sau rudele apropiate ale acestuia, care atestă o

ingratitudine gravă. Aici se încadrează oricare faptă ilicită, manifestată în forma de

agresiuni la sănătatea sau integritatea corporală, injurii, insulte, jigniri făcute în adresa

donatorului sau a rudelor sale menționate și care dă dovadă de o ingratitudine gravă.

Deoarece legea nu menționează exhaustiv faptele ilicite care denotă o ingratitudine

gravă, aprecierea acestora va fi făcută de instanța de judecată.

Un alt temei de revocare a donației pentru ingratitudine prevăzut de lege

reprezintă refuzul nemotivat al donatarului de a oferi donatorului întreținerea datorată.

Pentru a putea aplica norma respectivă, contractul de donație nu trebuie să conțină

obligația donatarului de întreținere, or în acest caz suntem în prezența contractului de

înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață (art. 839-846) sau a contractului de

rentă, cu plata rentei în natură (art.847).

Alin.2 al articolului comentat se referă la consecințele juridice ale revocării

donației pentru ingratitudine, lăsînd la discreția donatorului de a cere restituirea bunului

donat sau a contravalorii acestuia. Revocarea pentru ingratitudine este recunoscută ca o

restituire a darului cu caracter de sancțiune civilă și nu o rezoluțiune a contractului, ca în

cazul revocării donației condiționate (art.834). În relațiile dintre părțile contractului de

donație revocarea pentru ingratitudine produce un efect retroactiv. Donația se consideră

a nu fi existat și din acest considerent donatarul este obligat să restituie bunul donat.

Deoarece revocarea donației pentru ingratitudine reprezintă o sancțiune personală

împotriva donatarului, aceasta (revocarea) nu va produce efecte asupra drepturilor

terților.

Termenul de prescripție pentru revocarea donației pentru ingratitudine este stabilit

de 1 an din momentul cînd donatorul a aflat despre comiterea faptei ilicite care

reprezintă temei de revocare. În cazurile cînd donatarul a comis în mod succesiv mai

multe fapte ilicite pentru care se poate cere revocarea donației, calcularea termenului se

va face din momentul cînd donatorul a aflat despre ultima.

Alin. 4 stabilește cercul de persoane de la care se poate de revocat și care pot

cere revocarea donației pentru ingratitudine. Acțiunea în revocare este o acțiune strict

personală, or doar donatorul este în drept să aprecieze ingratitudinea donatarului și să-l

ierte pentru fapta comisă. Pornind de la aceasta, doar donatorul este în drept de a cere

revocarea donației pentru ingratitudine.

Deoarece revocarea donației pentru ingratitudine reprezintă o sancțiune civilă, ea

poate fi aplicată doar persoanei vinovate de săvîrșirea ei, iar moștenitorilor nu li se

poate imputa vina donatarului.

Cere Odainic Anatolie revocarea contractului de donație nr. 4681 din 16

septembrie 2009 încheiat cu Svetlana Odainic, restituirea de către pîrîtă a bunului donat

și anume a 1/2 cotă-parte din apartamentul nr.60 din str. Zelinski 44 mun. Chișinău,

radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a Svetlanei

Odainic asupra 1/2 cotă-parte din apartamentul litigios.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 29 iulie 2015, acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

2

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2015, a fost admis apelul

apel declarat de Odainic Anatolie, casată integral hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 29 iulie 2015, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea a fost

admisă, a fost revocat contractul de donație nr.4681 din 16 septembrie 2009 prin care

Odainic Anatolie a donat lui Odainic Svetlana 1/2 cotă-parte din apartamentul nr. 60 din

str. Zelinski 44 mun. Chișinău.

La 19 februarie 2016 Odainic Svetlana a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 10 decembrie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii

sau restituirea pricinii spre rejudecare.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 11 mai 2016, recursul declarat de

Odainic Svetlana a fost considerat inadmisibil.

La 10 mai 2016, deci pînă la adoptarea încheierii Curții Supreme de Justiție din

11 mai 2016, avocatul Covaliov Natalia a depus o cerere, prin care a solicitat în temeiul

art. 90 și art. 94 CPC încasarea cheltuielilor de judecată de la Odainic Svetlana în

beneficiul lui Odainic Anatolie în sumă de 5000 lei.

Studiind cererea avocatului Covaliov Natalia în raport cu materialele dosarului,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră necesar de a respinge cererea cu privire la încasarea cheltuielilor de

asistență juridică din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 250 alin. (1) lit. c) CPC, instanța care a pronunțat hotărîrea

poate, din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită o hotărîre suplimentară

dacă nu a rezolvat problema repartizării între părți a cheltuielilor de judecată.

Cu referire la norma enunțată, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că din conținutul cererii

avocatei Covaliov Natalia de la f.d. 185 nu rezultă dacă suma de 5000 lei constituie

cheltuieli suportate pentru întreg procesul civil sau doar pentru instanța de recurs. Or,

legislația de rigoare, în special Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 25 din

28 iunie 2004, cu modificările ulterioare, indică la pct. 21 și 21¹ că obligația de a se

pronunța în privința repartizării cheltuielilor de judecată revine nu numai instanței de

fond, dar și celei de apel, recurs și revizuire (art. 94 al. (3) CPC). În acest sens însă,

partea interesată ar putea solicita plata pentru asistență juridică și în cererea de recurs,

precum și în referințele la acestea, cu justificările de rigoare.

Totodată, pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CEDO, de

către partea care pretinde compensarea cheltuielilor urmează a fi prezentată și listă

detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful

și orarul).

Rigorile în cauză însă nu au fost respectate de partea care a avut cîștig de cauză.

Ba mai mult, ordinul de încasare a numerarului în sumă de 5000 lei de la f.d. 184, a

fost achitat de Surcova Eugenia, care a avut calitatea de martor în pricina dată (f.d.105-

106).

Astfel, din considerentele menționate, avînd în vedere că instanța de recurs la

adoptarea încheierii din 11 mai 2016 nu s-a expus și asupra cererii avocatei Covaliov

Natalia cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică, prin prisma art. 250

CPC urmează a fi pronunțată o încheiere suplimentară de respingere a cererii date.

În conformitate cu art. art. 250, art. 269-270 CPC, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

3

d i s p u n e

Se respinge cererea avocatului Covaliov Natalia, în interesele lui Odainic

Anatolie, cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000

(cinci mii) lei.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Galina Stratulat

4