2ra-801/18 — cu privire la anularea contractului de donație

prima instanță: R. Costru dosarul nr. 2ra-801/18

instanța de apel: I. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu

ÎNCHEIERE

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Valentina Cîșlaru, reprezentată de avocatul Ion Marian

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Cîșlaru,

reprezentată de avocatul Ion Marian împotriva Elenei Danilov cu privire la

anularea contractului de donație

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 9 noiembrie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Elena Danilov, casată integral hotărârea Judecătoriei

Nisporeni din 11 decembrie 2015 și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă

cererea de repunere în termen a acțiunii și respinsă acțiunea ca depusă tardiv

constată:

La 10 august 2015, Valentina Cîșlaru, reprezentată de avocatul Ion Marian a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Danilov, intervenient

accesoriu notarul public Alexandr Șișcanu cu privire la anularea contractului de

donație.

În motivarea acțiunii a invocat că prin contractul de donație încheiat la

8 februarie 2008, autentificat de biroul notarial, tatăl reclamantei Gheorghe Popa a

transmis prin donație Elenei Danilov, casa de locuit care-i aparținea cu drept de

proprietate personală situată în or. XXXXX str. XXXXX, cu suprafața totală de

122,6 m. p., construcția accesorie cu suprafața totală de 33,48 m. p., inclusiv și

terenul aferent construcției cu suprafața de 0,1365 ha cu nr. cadastrale XXXXX,

XXXXX, XXXXX.

Relatează că la 25 februarie 1956, părinții ei Gheorghe Popa și Tatiana Popa

au încheiat căsătoria, împreună au construit casa de locuit. Din căsătorie au șase

copii comuni, patru dintre care sunt în viață.

1

Afirmă că urmare a decesului mamei sale Tatiana Popa, cei patru copii

trebuiau să moștenească câte ¼ cotă-parte din ½ cotă-parte ce i-a aparținut Tatianei

Popa.

Menționează că a avut grijă în permanență de tatăl ei Gheorghe Popa, iar

după decesul acestuia a suportat toate cheltuielile de înmormântare.

Evidențiază că Elena Danilov la moment și până la semnarea contractului de

donație nu a locuit în casa părintească, pe când reclamanta este stabilită cu viza de

reședință în casa de locuit menționată până în prezent.

Susține că nu a cunoscut despre existența contractului de donație menționat.

Totodată, a aflat și despre faptul că Elena Danilov dorește să înstrăineze bunul

imobil litigios.

Remarcă că la întocmirea contractului de donație nu s-a ținut cont de

prevederile art. 228 și 562 Cod civil.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 217, 227, 228, 827 Cod

civil.

Solicită admiterea acțiunii, anularea contractului de donație a casei de locuit

din 8 februarie 2008, cu anularea înscrisului din Registrul bunurilor imobile cu

nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX din 8 februarie 2008 la OCT

Nisporeni, repunerea în termenul de prescripție.

Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 11 decembrie 2015, a fost admisă

cererea Valentinei Cîșlaru cu privire la repunerea în termenul de depunere a

acțiunii, repusă Valentina Cîșlaru în termenul de depunere a acțiunii, recunoscut

nul contractul de donație a casei de locuit cu suprafața totală de 122,6 m.p.,

construcției accesorii cu suprafața totală de 33,48 m.p., inclusiv și terenul de pe

lângă casă cu suprafața de 0,1365 ha cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX,

XXXXX situate în or. XXXXX str. XXXXX, încheiat între Georghe Popa și Elena

Danilov la 8 februarie 2008 la biroul notarului privat Tudor Profiri cu nr. de

înregistrare 562.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 9 noiembrie 2017, a fost admis apelul

declarat de Elena Danilov, casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o nouă

hotărâre, prin care a fost respinsă cererea Valentinei Cîslaru de repunere în termen

a acțiunii și respinsă acțiunea ca fiind depusă tardiv.

La 30 ianuarie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Valentina Cîșlaru,

reprezentată de avocatul Ion Marian a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, repunerea în termenul de depunere a

recursului și casarea integrală a deciziei recurate.

În motivarea recursului a invocat că nu a cunoscut despre existența

contractului de donație din 8 februarie 2008, deoarece Elena Danilov a ascuns

acest fapt.

Susține că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că recurenta , până

în prezent, are viza de reședință unde a locuit împreună cu părinții.

Remarcă că instanța de apel, când a repus în termenul de declarare a apelului

cererea de apel a Elenei Danilov, nu a luat în considerație nici faptul că aceasta a

2

recepționat corespondența, deoarece viza ei de reședință este acea indicată în

cererea de chemare în judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 1 decembrie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 112), fiind recepționată de către Valentina Cîșlaru la 12 decembrie 2017, ceea

ce se confirmă prin avizul de recepție (f. d. 117).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 30 ianuarie 2018, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Valentina Cîșlaru,

reprezentată de avocatul Ion Marian nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

3

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Valentina Cîșlaru, reprezentată de avocatul Ion Marian, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Valentina Cîșlaru, reprezentată de avocatul Ion

Marian ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Valentina Cîșlaru, reprezentată de avocatul Ion Marian

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

4