3ra-755/18 — încălcarea dreptului la petiționare, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-755/18

Instanța de fond: Judecătoria Căușeni, sediul Central – V. Nichitenco,

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu,

Î N C H E I E R E

20 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Anatolie Focșa,

în cauza civilă la acțiunea lui Anatolie Focșa împotriva primarului și

Primăriei orașului Căușeni privind contestarea actelor administrative, constatarea

încălcării dreptului la petiționare, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 18 ianuarie 2018, prin

care s-a respins apelul declarat, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul

Central din data de 27 iunie 2017,

C O N S T A T Ă:

Anatolie Focșa la 20 aprilie 2016 s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva primarului și Primăriei or. Căușeni, prin care a solicitat anularea

dispoziției primarului or. Căușeni nr. 02/1-7-176 din 26 martie 2015 cu privire la

constituirea comisiei de disciplină, dispoziției primarului or. Căușeni nr. 02-1-7-

261 din 24 aprilie 2015 cu privire la modificarea dispoziției primarului or. Căușeni

nr. 02/1-7-176 din 26 martie 2015, constatarea încălcării termenului de examinare

a petiției, refuzul examinării cererii prealabile și repararea prejudiciului moral

estimat la suma de 50 000 lei. (f.d. 3-5)

În motivarea acțiunii Anatolie Focșa a indicat că a activat în cadrul Primăriei

or. Căușeni, deținând funcția de specialist.

Prin decizia primarului or. Căușeni nr. 03-1/63 din 08 mai 2015 lui Anatolie

Focșa i-a fost aplicată sancțiune disciplinară cu destituirea din funcție, începând cu

data de 08 mai 2015.

Anatolie Focșa a menționat că decizia cu privire la destituirea sa din funcție

a contestat-o în instanța de judecată, iar în cadrul examinării cauzei a făcut

cunoștință cu dispozițiile primarului or. Căușeni nr. 02/1-7-176 din 26 martie 2015

și nr. 02-1-7-261 din 24 aprilie 2015 cu privire la constituirea comisiei de

disciplină și modificarea acesteia.

Cu dispozițiile nominalizate reclamantul nu a fost de acord, considerându-le

ilegale, fiind emise cu încălcarea legislației în vigoare, ori potrivit Regulamentului

cu privire la constituirea comisiei de disciplină, președintele comisiei de disciplină

este de regulă adjunctul autorității publice, la caz președintele comisiei de

1

disciplină a fost desemnat Victor Lebedev, specialist și executor al funcției de

viceprimar. În opinia reclamantului Victor Lebedev a fost desemnat ilegal executor

al funcției de viceprimar, ori Consiliul orășenesc Căușeni nu l-a ales și nu l-a

desemnat executor al funcției de viceprimar al orașului Căușeni.

Mai indică că președintele comisiei de disciplină are, de regulă, studii

superioare juridice sau în domeniul administrației publice, iar Victor Lebedev nu

are studii juridice superioare și nici în domeniul administrației publice, prin urmare

și aceste prevederi ale Regulamentului au fost încălcate.

A mai menționat că în componența comisiei de disciplină urma să fie inclus

în mod obligatoriu un reprezentant al comitetului sindical din cadrul autorității

publice, condiție care nu a fost respectată la constituirea comisiei de disciplină.

În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 10 martie 2016 s-a

adresat cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea actelor administrative,

însă nu a primit nici un răspuns.

În opinia reclamantului se consideră îndreptățit să solicite prin prisma

prevederilor Legii cu privire la petiționare constatarea faptului nesoluționării în

termen a cererii referitor la un drept recunoscut de lege, prin faptul de a nu

răspunde petiționarului în termenul de 30 de zile de la data înregistrării cererii.

Astfel, prin inacțiunile Primăriei or. Căușeni de a nu răspundere în termen de

40 de zile la petiție, i-a fost cauzat prejudiciu moral estimat de către reclamant la

suma de 50 000 lei.

Mai mult, Primăria or. Căușeni cu vehemență a refuzat să revină la cadrul

legal, ori reieșind din obligațiile sale funcționale și a statutului său urma să anuleze

actele contestate din oficiu.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Central din data de 27 iunie 2017

s-a constatat încălcarea dreptului lui Anatolie Focșa la petiționare, prin

nerespectarea de către primarul și Primăria or. Căușeni a termenului legal de

soluționare a cererii și refuzul examinării cererii prealabile, iar pretențiile cu

privire la repararea prejudiciului moral s-au respins ca fiind neîntemeiate. Capătul

de cerere cu privire la contestarea actelor administrative s-a respins ca fiind depusă

cu încălcarea termenului de prescripție. ( f.d. 81, 82-87)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 18 ianuarie 2018 a respins

ca fiind neîntemeiat apelul declarat de către Anatolie Focșa, a menținut hotărârea

Judecătoriei Căușeni, sediul Central din data de 27 iunie 2017. ( f.d. 121, 122-134)

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 20 aprilie 2018 Anatolie

Focșa a înaintat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind

admiterea acțiunii. ( f.d. 137-139)

În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de apel urma să se

expună asupra tuturor motivelor invocate în apel, însă nu s-a expus deloc asupra

acestora, limitându – se doar la transcrierea temeiurilor de drept, fără a se expune

asupra fondului cerințelor invocate.

Instanța de apel nu s-a expus și nu a combătut argumentul precum că

depozițiile primarului au un caracter de act normativ, asupra căruia termenul de 30

de zile nu se extinde, prin urmare acestea pot fi oricând contestate.

2

Recurentul susține că cu actele contestate a făcut cunoștință la data de 10

martie 2016, în cadrul examinării cauzei civile privind contestarea dispoziției

primarului or. Căușeni cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, prin urmare

acesta s-a conformat prevederilor legale și în termen a contestat actele

administrative. Simpla referire la faptul că acesta în cadrul anchetei de serviciu la

data de 27 aprilie 2015, ar fi făcut cunoștință cu membrii comisiei de disciplină,

echivalează în opinia recurentului cu nemotivarea hotărârii, fiind încălcat dreptul la

un proces echitabil.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la data de 18 ianuarie 2018, expediată participanților la proces la data de 26

februarie 2018, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele cauzei

lipsește.

În aceste circumstanțe, recursul declarat la data de 20 aprilie 2018 de către

Anatolie Focșa, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Anatolie Focșa este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432, alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

În conformitate cu art. 433, lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Anatolie Focșa asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Anatolie Focșa inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Recursul, declarat de către Anatolie Focșa, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Maria Ghervas

4