3ra-755/18 — încălcarea dreptului la petiționare, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-755/18 Instanța de fond: Judecătoria Căușeni, sediul Central – V. Nichitenco, Instanța de apel: CA Chișinău – N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu, Î N C H E I E R E 20 iunie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru, judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Anatolie Focșa, în cauza civilă la acțiunea lui Anatolie Focșa împotriva primarului și Primăriei orașului Căușeni privind contestarea actelor administrative, constatarea încălcării dreptului la petiționare, repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 18 ianuarie 2018, prin care s-a respins apelul declarat, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Central din data de 27 iunie 2017, C O N S T A T Ă: Anatolie Focșa la 20 aprilie 2016 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva primarului și Primăriei or.

Căușeni, prin care a solicitat anularea dispoziției primarului or. Căușeni nr. 02/1-7-176 din 26 martie 2015 cu privire la constituirea comisiei de disciplină, dispoziției primarului or. Căușeni nr. 02-1-7- 261 din 24 aprilie 2015 cu privire la modificarea dispoziției primarului or. Căușeni nr. 02/1-7-176 din 26 martie 2015, constatarea încălcării termenului de examinare a petiției, refuzul examinării cererii prealabile și repararea prejudiciului moral estimat la suma de 50 000 lei. (f.d. 3-5) În motivarea acțiunii Anatolie Focșa a indicat că a activat în cadrul Primăriei or. Căușeni, deținând funcția de specialist. Prin decizia primarului or.

Căușeni nr. 03-1/63 din 08 mai 2015 lui Anatolie Focșa i-a fost aplicată sancțiune disciplinară cu destituirea din funcție, începând cu data de 08 mai 2015. Anatolie Focșa a menționat că decizia cu privire la destituirea sa din funcție a contestat-o în instanța de judecată, iar în cadrul examinării cauzei a făcut cunoștință cu dispozițiile primarului or. Căușeni nr. 02/1-7-176 din 26 martie 2015 și nr. 02-1-7-261 din 24 aprilie 2015 cu privire la constituirea comisiei de disciplină și modificarea acesteia. Cu dispozițiile nominalizate reclamantul nu a fost de acord, considerându-le ilegale, fiind emise cu încălcarea legislației în vigoare, ori potrivit Regulamentului cu privire la constituirea comisiei de disciplină, președintele comisiei de disciplină este de regulă adjunctul autorității publice, la caz președintele comisiei de 1 disciplină a fost desemnat Victor Lebedev, specialist și executor al funcției de viceprimar.

În opinia reclamantului Victor Lebedev a fost desemnat ilegal executor al funcției de viceprimar, ori Consiliul orășenesc Căușeni nu l-a ales și nu l-a desemnat executor al funcției de viceprimar al orașului Căușeni. Mai indică că președintele comisiei de disciplină are, de regulă, studii superioare juridice sau în domeniul administrației publice, iar Victor Lebedev nu are studii juridice superioare și nici în domeniul administrației publice, prin urmare și aceste prevederi ale Regulamentului au fost încălcate. A mai menționat că în componența comisiei de disciplină urma să fie inclus în mod obligatoriu un reprezentant al comitetului sindical din cadrul autorității publice, condiție care nu a fost respectată la constituirea comisiei de disciplină.

În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 10 martie 2016 s-a adresat cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea actelor administrative, însă nu a primit nici un răspuns. În opinia reclamantului se consideră îndreptățit să solicite prin prisma prevederilor Legii cu privire la petiționare constatarea faptului nesoluționării în termen a cererii referitor la un drept recunoscut de lege, prin faptul de a nu răspunde petiționarului în termenul de 30 de zile de la data înregistrării cererii. Astfel, prin inacțiunile Primăriei or. Căușeni de a nu răspundere în termen de 40 de zile la petiție, i-a fost cauzat prejudiciu moral estimat de către reclamant la suma de 50 000 lei. Mai mult, Primăria or.

Căușeni cu vehemență a refuzat să revină la cadrul legal, ori reieșind din obligațiile sale funcționale și a statutului său urma să anuleze actele contestate din oficiu. Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Central din data de 27 iunie 2017 s-a constatat încălcarea dreptului lui Anatolie Focșa la petiționare, prin nerespectarea de către primarul și Primăria or. Căușeni a termenului legal de soluționare a cererii și refuzul examinării cererii prealabile, iar pretențiile cu privire la repararea prejudiciului moral s-au respins ca fiind neîntemeiate. Capătul de cerere cu privire la contestarea actelor administrative s-a respins ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție. ( f.d.

81, 82-87) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 18 ianuarie 2018 a respins ca fiind neîntemeiat apelul declarat de către Anatolie Focșa, a menținut hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Central din data de 27 iunie 2017. ( f.d. 121, 122-134) Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 20 aprilie 2018 Anatolie Focșa a înaintat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. ( f.d. 137-139) În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de apel urma să se expună asupra tuturor motivelor invocate în apel, însă nu s-a expus deloc asupra acestora, limitându – se doar la transcrierea temeiurilor de drept, fără a se expune asupra fondului cerințelor invocate.

Instanța de apel nu s-a expus și nu a combătut argumentul precum că depozițiile primarului au un caracter de act normativ, asupra căruia termenul de 30 de zile nu se extinde, prin urmare acestea pot fi oricând contestate. 2 Recurentul susține că cu actele contestate a făcut cunoștință la data de 10 martie 2016, în cadrul examinării cauzei civile privind contestarea dispoziției primarului or. Căușeni cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, prin urmare acesta s-a conformat prevederilor legale și în termen a contestat actele administrative. Simpla referire la faptul că acesta în cadrul anchetei de serviciu la data de 27 aprilie 2015, ar fi făcut cunoștință cu membrii comisiei de disciplină, echivalează în opinia recurentului cu nemotivarea hotărârii, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la data de 18 ianuarie 2018, expediată participanților la proces la data de 26 februarie 2018, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele cauzei lipsește. În aceste circumstanțe, recursul declarat la data de 20 aprilie 2018 de către Anatolie Focșa, se consideră a fi depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Anatolie Focșa este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432, alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3 În conformitate cu art. 433, lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Anatolie Focșa asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Anatolie Focșa inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E: Recursul, declarat de către Anatolie Focșa, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecători Iuliana Oprea Maria Ghervas 4