3ra-631/18 — anularea dispozitiei privind destituirea din functie, incasarea salariului pentru absenta fortata de la serviciu
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea dispozitiei privind destituirea din functie, incasarea salariului pentru absenta fortata de la serviciu
- Temei legal
- temeiurile aplicarii sanctiunii disciplinare, concedierea
3ra-631/18 — anularea dispozitiei privind destituirea din functie, incasarea salariului pentru absenta fortata de la serviciu (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosar nr. 3ra-631/18
prima instanță: Judecătoria Căușeni (I. Sandu)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, S. Gîrbu, Gr. Dașchevici)
D E C I Z I E
27 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
În componența:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Svetlana Filincova
Tamara Chișca-Doneva
Victor Burduh
Nina Vascan
examinând recursul declarat de Anatolie Focșa,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Focșa
împotriva Primarului orașului Căușeni și a Primăriei Căușeni, cu privire la anularea
dispoziției nr.03-1/63 din 08 mai 2015 „cu privire la destituirea din funcție” și
încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu,
împotriva deciziei din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de Anatolie Focșa și a fost menținută hotărârea din data
de 10 octombrie 2016 a Judecătoriei Căușeni,
c o n s t a t ă:
La 19 mai 2015, Anatolie Focșa a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primarului orașului Căușeni și a Primăriei Căușeni cu privire la
contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii, reclamantul Anatolie Focșa a invocat că, la 14 mai 2015,
prin intermediul oficiului poștal, a recepționat dispoziția Primarului orașului
Căușeni "Cu privire la destituirea din funcție" nr. 03 - 1/63 din 08 mai 2015, care a
fost emisă în baza articolelor 86 (1), lit. z) din Codul Muncii, art. 58 lit. g) și art. 64
din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publica si statutul
funcționarului public și a Legii nr. 25 din 22 februarie 2008 privind Codul de
conduită a funcționarului public.
Reclamantul a menționat că, nu este de acord cu dispoziția Primarului orașului
Căușeni "Cu privire la destituirea din funcție" nr. 03 - 1/63 din 08 mai 2015, din
următoarele motive. Conform citației nr. 02/1 - 24 - 495 din 22 aprilie 2015, Anatolie
Focșa a fost citat, pentru data de 27 aprilie 2015, orele 13.00, la ședința Comisiei de
disciplină din cadrul Primăriei Căușeni.
1
Respectiv, reclamantul Anatolie Focșa a indicat că, la ședința din data de
27 aprilie 2015, a Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni, a solicitat
prin prisma prevederilor punctului 17, subpunctul 7 din Regulamentul cu privire la
comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.201
din data 11 martie 2009, suspendarea, pe parcursul examinării sesizării primarului
orașului Căușeni privind comiterea abaterii disciplinare de către Anatolie Focșa, a
mandatului de membru a Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni, a lui
Ala Cucoș – Chiselița și Elena Ochișan.
Reclamantul Anatolie Focșa a specificat că, motiv de suspendare a mandatului
de membru al Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni, a lui Ala Cucoș
– Chiselița, este faptul că, Anatolie Focșa anterior a depus o plângere în adresa
Procuraturi Căușeni, cu privire la acțiunile lui Ala Cucoș – Chiselița, și anume că,
din vina lui Ala Cucoș – Chiselița, Primăria orașului Căușeni și Consiliul orășenesc
Căușeni, prin 4 hotărâri judecătorești definitive si irevocabile, au fost sancționate
pentru încălcarea drepturilor lui Anatolie Focșa.
Ca exemplu, reclamantul a indicat că, prin hotărârea din 31 octombrie 2013 a
Judecătoriei Căușeni, a fost constatat faptul că, secretarul Consiliul orășenesc
Căușeni, Ala Cucoș – Chiselița, a încălcat dreptul privind accesul la informație și la
petiționare a lui Anatolie Focșa. Iar, prin decizia din 21 ianuarie 2014 a Curții de
Apel Bender, a fost casată parțial hotărârea din 31 octombrie 2013 a Judecătoriei
Căușeni și a fost încasat, în mod solidar, din contul bugetului orășenesc Căușeni și
a secretarului Consiliul orășenesc Căușeni, Ala Cucoș – Chiselița, în beneficiul lui
Anatolie Focșa, prejudiciul moral, în sumă de 6 000 lei.
La fel, reclamantul Anatolie Focșa a specificat că, motiv de suspendare a
mandatului de membru în Comisia de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni, a lui
Elena Ochișan, îl constituie faptul că, anterior Elena Ochișan a depus o plângere,
către organelor de drept cu referire la faptul că, Anatolie Focșa a înjurat-о și a
amenințat-o cu răfuială fizică pe Elena Ochișan, în anticamera Primarului orașului
Căușeni. Iar, prin procesul -verbal cu privire la constatarea contravenției nr. 1527
MAI 01747717 din 20 august 2012, Anatolie Focșa a fost sancționat în baza art. 69
Cod contravențional, cu amendă în mărime de 30 u.c.
Reclamantul a indicat că, prin hotărârea din 15 noiembrie 2012 a Judecătoriei
Căușeni, a fost admisă contestația lui Anatolie Focșa și anulat procesul -verbal cu
privire la constatarea contravenției nr. 1527 MAI 01747717 din 20 august 2012, cu
încetarea procesului contravențional, din motivul nulității procesului - verbal si a
lipsei faptului contravenției. Iar, prin decizia din 14 martie 2013 a Curții de Apel
Bender, a fost menținută hotărârea din 15 noiembrie 2012 a Judecătoriei Căușeni.
La fel, reclamantul Anatolie Focșa, a menționat că, la ședința Comisiei de
disciplină din cadrul Primăriei Căușeni, din 27 aprilie 2015, a solicitat clasarea
cauzei disciplinare, intentate în privința lui Anatolie Focșa, în baza punctului 36,
subpunctul 3, lit. b) și punctului 67 din Regulamentul cu privire la comisia de
disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 201 din data
de 11 martie 2009 și art. 59 (2) din Legea cu privire la funcția publica și statutul
funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, care prevăd că, sancțiunile
disciplinare se aplica în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii abaterilor
disciplinare.
2
Totodată, reclamantul Anatolie Focșa, a invocat că, la ședința din 27 aprilie
2015, a Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei orașului Căușeni, a solicitat să-i
fie prezentat Raportul autentificat, care se pretinde că ar fi fost falsificat de Anatolie
Focșa. Mai mult, reclamantul a specificat că, asupra falsificării raportului s-a expus
instanța de judecată în cauza penală, respectiv, asupra acestui fapt, nu se mai poate
expune și Comisia de disciplină.
Reclamantul Anatolie Focșa a motivat că, la 28 aprilie 2015, a depus cererea,
cu numărul de intrare 02/1-25-576, către Comisia de disciplină din cadrul Primăriei
Căușeni, prin care a solicitat clasarea cauzei disciplinare, intentate în privința lui
Anatolie Focșa, în baza sesizării Primarului orașului Căușeni, din motivul expirării
termenului de 6 luni, pentru aplicarea sancțiunii disciplinare. Totodată, Anatolie
Focșa a solicitat ca răspunsul, cu referire la cererea depusă la 28 aprilie 2015, să fie
înmânat reclamantului, în termen de cel mult 1 zi, dar reclamantul nu a primit
răspuns, nici pînă la momentul adresării în instanța de judecată.
Reclamantul a invocat că, la 28 aprilie 2015, a mai depus cererea cu numărul
de intrare 02/1-25-574, către Comisia de disciplină din cadrul Primăriei orașului
Căușeni, prin care a solicitat restituirea sesizării Primarului orașului Căușeni, în
temeiul faptului că, Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică si
statutul funcționarului public a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009, iar conform art.
6 alin. (1), (2) din Codul civil, legea civilă nu are caracter retroactiv. Totodată,
Anatolie Focșa a solicitat ca răspunsul cu referire la cererea depusă la 28 aprilie
2015, să fie înmânată reclamantului Anatolie Focșa, în termen de cel mult o zi, dar
reclamantul nu primit răspuns, nici pînă la momentul adresării în instanța de
judecată.
La fel, reclamantul Anatolie Focșa a indicat că, la 30 aprilie 2015, a depus
cererea, cu numărul de intrare 02/1-25-608, către Comisia de disciplină din cadrul
Primăriei orașului Căușeni, prin care a solicitat suspendarea mandatului de membru
a Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei orașului Căușeni, a lui Mungiu Natalia,
dar Anatolie Focșa nu a primit răspuns, pînă la momentul adresării în instanța de
judecată.
Reclamantul a mai invocat că, la 30 aprilie 2015, a mai depus și cererea cu
numărul de intrare 02/1-25-609, către Comisia de disciplină din cadrul Primăriei
Căușeni, prin care a solicitat efectuarea anchetei de serviciu, privind încălcarea
atribuțiilor de serviciu de către Elena Ochișan, cu sancționarea acesteia, dar Anatolie
Focșa nu a primit răspuns, pînă la momentul adresării în instanța de judecată.
Reclamantul Anatolie Focșa a motivat că, la 30 aprilie 2015, a depus sesizarea,
cu numărul de intrare 02/1-25-610, către Comisia de disciplină din cadrul Primăriei
Căușeni, cu referire la acțiunile ilegale ale secretarului Consiliul orășenesc Căușeni,
Ala Cucoș – Chiselița, privind prejudicierea Consiliului orășenesc Căușeni în
mărime de 6 000 lei și a solicitat destituirea lui Ala Cucoș – Chiselița, din funcția
de secretar al Consiliul orășenesc Căușeni și recuperarea prejudiciului, dar Anatolie
Focșa nu a primit răspuns la această sesizare.
La fel, la 30 aprilie 2015, a depus sesizarea, cu numărul de intrare 02/1-25-613,
către Comisia de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni, cu referire la acțiunile
ilegale ale angajatului Primăriei Căușeni, Vasile Boiștean și a solicitat demiterea din
3
funcție a lui Vasile Boiștean dar, Anatolie Focșa nu a primit răspuns, pînă la
momentul adresării în instanța de judecată.
Reclamantul Anatolie Focșa a indicat că, la examinarea cauzei disciplinare
intentate în privința lui, Comisia de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni, a
încălcat procedura de examinare a cauzei disciplinare.
Astfel, reclamantul a indicat că, conform punctului 36 din Regulamentul cu
privire la comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr. 201 din 11 martie 2009, după recepționarea sesizării Primarului
orașului Căușeni, președintele Comisiei de disciplină, în termen de cel mult 5 zile
lucrătoare, trebuia să convoace Comisia de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni,
pentru a decide, fie asupra remiterii cauzei secretarului comisiei, în vederea
desfășurării anchetei de serviciu, fie clasarea cauzei, în baza punctului 36 (3). lit. b)
și punctului 67 din Regulamentul menționat supra.
De asemenea, reclamantul a motivat că, Anatolie Focșa nu a fost audiat în
cadrul examinării cauzei disciplinare, contrar punctului 38 din Regulamentul cu
privire la comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr. 201 din 11 martie 2009, care prevede expres audierea funcționarului
public, a cărui faptă constituie obiectul sesizării, iar refuzul funcționarului public de
a fi audiat se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puțin 2 persoane din
cadrul autorității publice, unul dintre care, fiind membru al comisiei de disciplină în
condițiile punctului 10 al Regulamentului menționat.
Mai mult, reclamantul Anatolie Focșa a invocat că, nu a primit sesizarea în baza
căreia a fost intentată cauza disciplinară în privința lui și nici nu i-a fost solicitată
explicație în scris sau verbal, cu referire la sesizarea Primarului orașului Căușeni.
Reclamantul Anatolie Focșa a indicat că, nu i-a fost adus la cunoștință procesul
verbal al ședinței Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni, contrar
punctului 59 al Regulamentului cu privire la comisia de disciplină, aprobat prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 201 din 11 martie 2009.
Reclamantul a mai menționat că, la 08 mai 2015, în jurul orelor 10.30, a primit
scrisoarea secretarului Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni, nr. 02/1
- 24 - 552 din 05 mai 2015, prin care a fost înștiințat că, la 07 mai 2015, orele 16.00,
va avea loc ședința Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni.
Reclamantul Anatolie Focșa a menționat că, el nu a cunoscut despre ședința
Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei orașului Căușeni din 07 mai 2015 și nici
nu a avut posibilitatea de a participa, deoarece la 07 mai 2015, la orele 16.00, a
participat la o ședință de judecată, în cadrul Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.
La fel, reclamantul a specificat, că ulterior, Anatolie Focșa a aflat, de la
membrii Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni și din raportul
secretarului Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni faptul că, în cadrul
examinării procedurii disciplinare, intentate în privința lui Anatolie Focșa, lui i s-a
incriminat faptul că, la data de 27 decembrie 2005, a prezentat în instanța de
judecată, un raport fals.
Reclamantul Anatolie Focșa a motivat că, actul administrativ de demitere a lui
Anatolie Focșa, a fost emis fără consultarea organului sindical, contrar art. 87 alin.
(1) Codul muncii.
4
Reclamantul a reiterat că, Anatolie Focșa a fost sancționat după expirarea a
9 ani și jumătate, de la presupusa abatere disciplinară, contrar art. 209 alin. (2), 210
din Codul muncii și art. 59 (2) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la
funcția publică si statutul funcționarului public. Or, chiar dacă Anatolie Focșa a
prezentat un raport fals, în instanța de judecată, la 27 decembrie 2005, termenul de
atragere la răspundere disciplinară a expirat la 27 iunie 2006.
Subsecvent, reclamantul a subliniat că, Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu
privire la funcția publică si statutul funcționarului public a intrat în vigoare la 1
ianuarie 2009; Legea nr. 25 din 22 august 2008 privind Codul de conduita al
funcționarului public a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 2009, iar Regulamentul
Comisiei de disciplină, a intrat în vigoare la data de 17 martie 2009. Respectiv,
aceste legi nu urmau a fi aplicate de către Comisia de disciplină din cadrul Primăriei
Căușeni, la examinarea cauzei disciplinare.
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza art. 6 Cod civil, art. 208-
209, 355 Codul muncii, art. 59-60 din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la
funcția publică si statutul funcționarului public , punctelor 17, 36, 39, 44, 47, 52, 59,
67-68 din Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 201 din 11 martie 2009.
Astfel, reclamantul Anatolie Focșa a solicitat anularea dispoziției primarului
orașului Căușeni, nr.03-1/63 din 08 mai 2015 „cu privire la destituirea din funcție”,
ca fiind emisă cu încălcarea procedurii de concediere și contrar art. 6 alin. (1) – (2)
Cod civil, cu depășirea termenilor legali, de sancționare disciplinară.
Pe parcursul examinării cauzei în fond, Anatolie Focșa a depus cerere de
concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat încasarea salariului, pentru perioada
absentării forțate de la muncă, adică pentru perioada cuprinsă între 08 mai 2015 și
data pronunțării hotărârii.
Suplimentar, celor invocate în cererea de chemare în judecată, reclamantul
Anatolie Focșa a mai menționat că, conform sesizării Primarului orașului Căușeni,
ca rezultat a infracțiuni comise de Anatolie Focșa, pot surveni consecințe grave, prin
care bugetul Primăriei Căușeni, poate fi prejudiciat în mărimea salariului ratat de
Ecaterina Baltag. Deci, primarul și-a motivat sesizarea prin probabilitatea unui
prejudiciu, dar nu existența certă a unui prejudiciu.
Reclamantul Anatolie Focșa a subliniat că, prin încheierea Curții Supreme de
Justiție din 10 iunie 2015, Colegiul a respins ca fiind inadmisibila cererea de
revizuire declarată de Ecaterina Baltag. Cererea de revizuire a fost depusă de
Ecaterina Baltag, în baza sentinței Judecătoriei Căușeni din 19 februarie 2014, iar,
în consolidarea soluției oferite, instanța de revizuire a menționat că, instanțele de
judecată, la adoptarea hotărârilor de respingere a pretențiilor lui Ecaterina Baltag cu
privire la restabilire la lucru si încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru,
și-au motivat soluția, în baza mai multor probe materiale, și nu doar în baza
raportului cu privire la dările de seamă, care se pretinde a fi fals.
Mai mult, reclamantul Anatolie Focșa a specificat că, conform art. 46 (5) din
Codul electoral, pe durata perioadei electorale, candidați nu pot fi concediați ori
transferați la о altă muncă sau funcție, fără acordul lor, precum și nu pot fi trași la
răspundere penală, arestați, reținuți sau supuși unor sancțiuni administrative, fără
5
consimțământul organului electoral, care i-a înregistrat, cu excepția cazurilor de
infracțiuni flagrante.
Astfel, reclamantul a indicat că, prin demersul Partidului Socialiștilor din
Republica Moldova nr. 3618 din 29 aprilie 2015, adresat Consiliului Electoral de
Circumscripție Electorală raională Căușeni nr. 10, s-au remis documentele pentru
înregistrarea listei candidaților la funcția de consilier raional, în Consiliul Raional
Căușeni, iar la numărul de ordine 3, a listei de candidați, a fost indicat candidatul
Anatolie Focșa.
La fel, reclamantul a menționat că, pârâtul Primarul orașului Căușeni, a
prezentat instanței de judecată, cu scopul de a induce în eroare instanța, procesul -
verbal nr. 4 din 15 mai, fără a fi specificat anul, a Consiliului Electoral al
Circumscripției Electorale raionale Căușeni nr. 10/1, prin care s-a examinat
chestiunea cu privire la înregistrarea candidaților, la funcția de consilier, în Consiliul
orășenesc Căușeni, din partea PSRM.
Respectiv, reclamantul Anatolie Focșa a menționat că, a fost eliberat din
funcție, contrar art. 46 (5) din Codul electoral. Or, art. 1 din Codul electoral definește
noțiunea de candidat ca, persoana care candidează pentru ocuparea unei funcții
publice eligibile din partea partidelor sau altor organizații social-politice a blocurilor
electorale, iar desemnarea candidaților, este procedura de adoptare de către partide
și alte organizații social-politice, de către blocurile electorale, a deciziilor asupra
candidaturilor pentru funcțiile elective, desfășurată în cadrul ședințelor organelor de
conducere ale partidelor și altor organizații social-politice ale blocurilor electorale,
în conformitate cu statutele lor, după anunțarea datei alegerilor, iar perioada
electorală, este perioada de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoștința publică a
datei alegerilor și ziua în care rezultatele finale ale alegerilor, sunt confirmate de
către organele competente.
Reclamantul Anatolie Focșa a indicat că, data alegerilor locale generale au fost
stabilite pentru 14 iunie 2015, conform Hotărârii Parlamentului RM cu privire la
stabilirea datei alegerilor locale generale nr. 54 din 03 aprilie 2015, publicată în
Monitorul Oficial al RM nr. 89 - 92 din 10 aprilie 2015, deci ziua aducerii la
cunoștința publicului a datei alegerilor, este 10 aprilie 2015.
Reclamantul a menționat că, în dispoziția nr.03-1/63 din 08 mai 2015 „cu
privire la destituirea din funcție” se face referire la un demers cu privire la
propunerea Comisiei de disciplină, fără dată, fără an, înregistrat de angajator, cu nr.
de intrare 02/1 - 25 - 649 din 07 mai 2015, demers care nu i-a fost adus la cunoștință
lui Anatolie Focșa. La fel, reclamantul Anatolie Focșa a indicat că, nu i-au fost aduse
la cunoștință nici alte materiale, acumulate de angajator în timpul anchetei de
serviciu, deși această obligație este impusă în sarcina angajatorului.
Reclamantul Anatolie Focșa a invocat că, în dispoziția nr.03-1/63 din 08 mai
2015 „cu privire la destituirea din funcție” nu se conține descrierea faptei care
constituie abaterea disciplinară, nu este indicat termenul de contestare a dispoziției
și nici organul unde poate fi contestată, contrar prevederilor art. 210, alin. (1) din
Codul muncii.
Prin hotărârea din 10 octombrie 2016 a Judecătoriei Căușeni s-a respins ca
neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Focșa împotriva
Primarului orașului Căușeni și a Primăriei Căușeni, cu privire la anularea dispoziției
6
nr.03-1/63 din 08 mai 2015 „cu privire la destituirea din funcție”, încasarea salariului
pentru perioada absenței forțate de la serviciu și repararea prejudiciului material și
moral.
Prin decizia din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel declarată de Anatolie Focșa și s-a menținut hotărârea din 10
octombrie 2016 a Judecătoriei Căușeni, în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de Anatolie Focșa împotriva Primarului orașului Căușeni și a
Primăriei Căușeni, cu privire la anularea dispoziției nr.03-1/63 din 08 mai 2015 „cu
privire la destituirea din funcție”, încasarea salariului pentru perioada absenței
forțate de la serviciu și repararea prejudiciului material și moral.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei din 07 decembrie 2017 a
Curții de Apel Chișinău, motivată a fost expediată participanților la proces, la data
de 22 ianuarie 2018, conform scrisorii nr. 859 (f.d.89 vol. II), însă careva date despre
recepționarea deciziei recurate de către recurentul Anatolie Focșa, lipsesc.
În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că, recursul a fost declarat
de către Anatolie Focșa, prin intermediul oficiului poștal la 20 martie 2018, cu
respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.
Prin cererea de recurs, recurentul Anatolie Focșa a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și a
hotărârii din 10 octombrie 2016 a Judecătoriei Căușeni, cu pronunțarea unei noi
hotărâri, prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de
Anatolie Focșa împotriva Primarului orașului Căușeni și a Primăriei Căușeni, cu
privire la anularea dispoziției nr.03-1/63 din 08 mai 2015 „cu privire la destituirea
din funcție”, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu și
repararea prejudiciului material și moral.
În motivarea cererii de recurs, recurentul Anatolie Focșa a invocat că, decizia
Curții de Apel Chișinău, din 07 decembrie 2017, este pasibilă de a fi casată din
următoarele motive.
Recurentul, Anatolie Focșa a menționat că, instanța de apel nu s-a expus asupra
tuturor motivelor, invocate de către Anatolie Focșa, în cererea de apel, contrar art.
373 alin. (5) Cod de procedură civilă, care prevede că, instanța de apel este obligată
să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Astfel, recurentul a indicat că, instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că,
în corespundere cu dispoziția primarului orașului Căușeni, "cu privire la suspendarea
raportului de muncă" nr. 03 - 1/24 din 21 august 2012, s-a dispus suspendarea
raporturilor de muncă cu Anatolie Focșa, pînă la rămânerea definitivă a hotărârii
judecătorești în cauza penală, pornită în privința recurentului Anatolie Focșa, adică
pînă pe data de 03 februarie 2015. Însă, în perioada 04 februarie 2015 – 14 mai 2015,
Anatolie Focșa a activat în cadrul Primăriei orașului Căușeni, dar primarul a refuzat
să-i ofere birou de serviciu, pentru exercitarea atribuțiilor funcției deținute. Mai
mult, Anatolie Focșa, în perioada 04 februarie 2015 – 14 mai 2015, a înregistrat mai
multe cereri, adresate Primarului orașului Căușeni, prin care a solicitat oferirea unui
birou de serviciu, dar cererile lui Anatolie Focșa, au rămas fără răspuns.
7
Recurentul a invocat că, instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că, în
conformitate cu sesizarea Primarului orașului Căușeni, nr. 02/1 - 24 - 491 din data
de 21 aprilie 2015, remisă Comisiei de Disciplină din cadrul Primăriei orașului
Căușeni, Anatolie Focșa la data de 27 decembrie 2005, activând în calitate de jurist
al Primăriei orașului Căușeni, în cadrul examinării cauzei civile la cererile de
chemare în judecată, depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Aparatului Guvernului
și Ecaterina Baltag împotriva Consiliului orășenesc Căușeni cu privire la anularea
deciziei Consiliului orășenesc Căușeni, a comis careva abateri disciplinare, nefiind
specificate exact, atribuțiile funcției, care au fost încălcate de către Anatolie Focșa.
Or, în cadrul cauzei civile la cererile de chemare în judecată depuse de Oficiul
Teritorial Chișinău al Aparatului Guvernului și Ecaterina Baltag împotriva
Consiliului orășenesc Căușeni cu privire la anularea deciziei Consiliului orășenesc
Căușeni, Anatolie Focșa a reprezentat Consiliului orășenesc Căușeni, în bază de
procură, dar nu în calitate de jurist al Primăriei Căușeni. Mai mult, conform fișei de
post, în atribuțiile de serviciu al juristului Primăriei Căușeni, nu intra reprezentarea
intereselor Consiliului orășenesc Căușeni, în instanțele de judecată.
Recurentul a motivat că, în conformitate cu Metodologia cu privire la
elaborarea, coordonarea si aprobarea fișei postului, aprobată prin Hotărârea
Guvernului RM nr. 201 din 11 martie 2009, este interzisă introducerea în fișa
postului, a sarcinilor și atribuțiilor, care nu țin de specificul autorității publice si/sau
a subdiviziunii structurale, din care face parte funcția publică respectivă.
Recurentul Anatolie Focșa, a invocat că, instanța de apel eronat a concluzionat
că, procesul verbal al ședinței Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni,
i-a fost adus la cunoștință lui Anatolie Focșa, prin intermediul oficiului poștal și a
fost recepționat de acesta la data de 14 mai 2015. Or, Anatolie Focșa a menționat că,
procesul verbal al ședinței Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni, i-a
fost adus la cunoștință lui Anatolie Focșa, în cadrul examinării prezentului litigiu.
Iar, la data de 14 mai 2015, prin intermediul oficiului poștal, a recepționat, doar
dispoziția Primarului orașului Căușeni, nr. 03 - 1/63 din 08 mai 2015 cu privire la
destituirea din funcție, fapt recunoscut si de către pârâți, în instanța de judecată.
La fel, recurentul Anatolie Focșa a indicat că, instanța de apel eronat a statuat
că, Anatolie Focșa a refuzat să ofere careva explicații în cadrul ședinței Comisiei de
disciplină din cadrul Primăriei Căușeni din 27 aprilie 2005. Or, în cadrul acestei
ședințe a Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni, recurentul a înaintat
mai multe cereri, care urmau a fi soluționate. Recurentul a subliniat că, cererile
adresate Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni, în ședința din data de
27 aprilie 2005, au fost lăsate fără examinare. Totodată, doar după prezentarea lui
Anatolie Focșa, a sesizării Primarului orașului Căușeni, nr. 02/1 - 24 - 491 din data
de 21 aprilie 2015, recurentul Anatolie Focșa putea să se expună asupra acesteia.
Recurentul Anatolie Focșa, a mai invocat că, nu a fost înștiințat despre ședința
din 28 aprilie 2015, a Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni.
Mai mult, recurentul a indicat că, citația pentru ședința Comisiei de disciplină
din cadrul Primăriei Căușeni din 07 mai 2015, Anatolie Focșa a recepționat-o la data
de 08 mai 2015. Ori, citația pentru ședința din 07 mai 2015, a fost remisă pe adresa:
orașului Căușeni, str. Ion Voda, 18, iar Anatolie Focșa locuiește în orașului Căușeni,
str. Ștefan cel Mare si Sfânt, 69. Conform răspunsului I.S. "Poșta Moldovei" nr. 116,
8
scrisoarea recomandată cu nr. 59110, expediată de către Primăria orașului Căușeni,
în adresa lui Anatolie Focșa, a fost înmânată, contra semnătură, la data de 07 mai
2015, lui Cernous Vladimir.
Recurentul a indicat că, instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor invocate
în cererea de apel, cu referire la încălcarea prevederilor Regulamentului cu privire
la Comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 201 din data de
11 martie 2009.
Totodată, recurentul Anatolie Focșa a specificat că, instanța de apel greșit a
respins argumentele, cu referire la imposibilitatea sancționării lui Anatolie Focșa,
prin prisma expirării termenului de prescripție. Or, ținând cont de faptul că, termenul
de atragere la răspundere penală a expirat, la data de 27 decembrie 2007, la această
dată se stinge și dreptul statului de a pedepsi și obligațiunea presupusului infractor
de a suporta consecințele faptei sale.
Mai mult, recurentul a specificat că, sancțiunile disciplinare se aplică în termen
de cel mult 6 luni de la data săvârșirii abaterii, iar Anatolie Focșa a fost sancționat
după mai mult 9 ani, de la data presupusei abateri disciplinare.
Recurentul a indicat că, instanța de apel eronat a constatat că, Anatolie Focșa a
prejudiciat considerabil imaginea și prestigiul autorității publice, pe care о
reprezenta în procesul civil. Ori, recurentul Anatolie Focșa în acea cauză civilă nu a
reprezentat angajatorul său, Primăria Căușeni.
Recurentul a motivat că, instanța de apel eronat a interpretat și aplicat
prevederile Codului electoral, și anume a aplicat eronat noțiunile de "candidat" și
"concurent electoral", precum și garanțiile conferite acestora, prin legislația
internațională și cea națională.
Conform răspunsului Comisiei Electorale Centrale a RM nr. 8/189 din data de
28 august 2016, anexat la materialele cauzei civile, partidele și alte organizații social
- politice desemnează candidați pentru alegeri, în conformitate cu statutele
(regulamentele) lor si cu legislația în vigoare. Ulterior desemnării, persoana devine
candidat, iar după adoptarea hotărârii de către organul electoral, privind înregistrarea
candidatului în alegeri, persoana respectivă devine concurent electoral.
Astfel, recurentul a subliniat că, conform procesului - verbal al ședinței
Comitetului Executiv Politic al Partidului Politic "Partidului Socialiștilor din
Republica Moldova" nr. 34 din 29 aprilie 2015, Anatolie Focșa a fost desemnat în
calitate de candidat, la funcția de consilier raional, din partea acestei formațiuni
politice. Iar, în corespundere cu demersul Partidului Socialiștilor din Republica
Moldova nr. 3618 din 29 aprilie 2015, adresat Consiliului Electoral de
Circumscripție Electorală Căușeni nr. 10, prin care au fost remise documentele
pentru înregistrarea listei de candidați la funcția de consilier raional în Consiliul
Raional Căușeni, la nr. de ordine 3 a Listei de candidați, este indicat Anatolie Focșa.
Mai mult, în urma alegerilor locale generale din 14 iunie 2015, Anatolie Focșa a fost
ales în calitate de consilier raional, în Consiliul Orășenesc Căușeni, din partea
PSRM.
Recurentul Anatolie Focșa a menționat că, instanța de apel nu s-a expus, asupra
faptului neprezentării lui Anatolie Focșa a raportului privind ancheta de serviciu,
contrar punctului 45 al Regulamentului cu privire la comisia de disciplină, aprobat
prin Hotărârea Guvernului RM nr. 201 din 11 martie 2009.
9
Recurentul a invocat că, instanța de apel a omis să se expună asupra faptului
că, la 14 mai 2015, Anatolie Focșa a recepționat dispoziția Primarului orașului
Căușeni "Cu privire la destituirea din funcție" nr. 03 - 1/63 din 08 mai 2015, contrar
art. 210 alin. 1 Codul muncii și punctului 65-66 din Regulamentul cu privire la
comisia de disciplină, care prevede că, actul administrativ de sancționare se
comunică funcționarului public sancționat, în termen de 5 zile lucrătoare de la data
emiterii, sub semnătură.
Totodată, recurentul Anatolie Focșa a indicat că, la concedierea lui Anatolie
Focșa nu a fost consultat organul sindical, contrar prevederilor art. 87 alin. (1) din
Codul muncii, iar în Comisia de disciplină din cadrul Primăriei Căușeni nu a fost
inclus un membru al comitetului sindical, contrar punctului 10 al Regulamentului cu
privire la Comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 201 din
11 martie 2009.
Recurentul Anatolie Focșa a invocat că, instanța de apel incorect a aplicat
principiului neretroactivității legii, or sesizarea primarului privind comiterea abaterii
disciplinare de către Anatolie Focșa, a fost motivată, prin prisma actelor normative,
inexistente la momentul comiterii abateri disciplinare, și anume în baza Legii nr. 25
din 22 februarie 2008, care nu nu era în vigoare la 27 decembrie 2005.
La 12 aprilie 2018, în adresa intimaților, Primarului orașului Căușeni și a
Primăriei Căușeni, a fost expediată copia recursului declarat de către Anatolie
Focșa, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței, însă, până
la examinarea recursului, intimații, Primarul orașului Căușeni și Primăria Căușeni,
nu au depus referință, prin care să-și expună opinia asupra cererii de recurs
declarate de către Anatolie Focșa.
Prin încheierea din 20 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul
declarat de Anatolie Focșa, împotriva deciziei din data de 07 decembrie 2017 a
Curții de Apel Chișinău, a fost considerat admisibil.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de
Anatolie Focșa, urmează a fi admis, a casa decizia din data de 07 decembrie 2017 a
Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Anatolie Focșa împotriva Primarului orașului Căușeni și a Primăriei Căușeni, cu
privire la anularea dispoziției nr.03-1/63 din 08 mai 2015 „cu privire la destituirea
din funcție” și încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu, cu
trimiterea spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată,
din următoarele motivele.
În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând
recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele
invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii
atacate, fără a administra noi dovezi.
Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral
decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o
singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
10
Din materialele cauzei, Colegiul reține că, reclamantul Anatolie Focșa a indicat
că, în baza dispoziției Primarului orașului Căușeni nr.03-1/114 din 08 iulie 2003,
Anatolie Focșa a fost angajat în funcție publică, în calitate de jurist în cadrul
Primăriei Căușeni (f.d.172 vol. I). Iar, prin sentința din 10 februarie 2014 a
Judecătoriei Căușeni, menținută prin decizia din 03 februarie 2015 a Curții de Apel
Chișinău și decizia din 16 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, procesul
penal, intentat împotriva lui Anatolie Focșa, învinuit în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 310 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motive de
nereabilitare, urmare a intervenirii termenului de prescripție (f.d.69-82 vol. I).
La fel, instanța de recurs menționează că, reclamantul Anatolie Focșa a indicat
că, la data de 21 aprilie 2015, Primarul orașului Căușeni a sesizat Comisia de
disciplină din Primăria Căușeni și a solicitat efectuarea anchetei de serviciu,
privind evaluarea gradului de gravitate, a încălcărilor atribuțiilor de serviciu de
către Anatolie Focșa, în exercitarea funcției de jurist al Primăriei Căușeni (f.d.67-68
vol. I). În baza raportului prezentat de secretarul comisiei și a procesului verbal nr.5
din 07 mai 2015, Comisia de disciplină a propus destituirea din funcție a juristului,
Anatolie Focșa. Iar, prin dispoziția Primarului orașului Căușeni "Cu privire la
destituirea din funcție" nr. 03 - 1/63 din 08 mai 2015, lui Anatolie Focșa i-a fost
aplicată sancțiunea disciplinară, destituirea din funcție, în baza articolelor 86 (1), lit.
z) din Codul muncii, art. 58 lit. g) și art. 64 din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu
privire la funcția publică și statutul funcționarului public și a Legii nr. 25 din 22
februarie 2008 privind Codul de conduită a funcționarului public.
La 19 mai 2015, Anatolie Focșa a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primarului orașului Căușeni și a Primăriei Căușeni cu privire la
contestarea actului administrativ.
Prin hotărârea din 10 octombrie 2016 a Judecătoriei Căușeni a fost respinsă ca
neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Focșa împotriva
Primarului orașului Căușeni și a Primăriei Căușeni, cu privire la anularea dispoziției
nr.03-1/63 din 08 mai 2015 „cu privire la destituirea din funcție”, încasarea salariului
pentru perioada absenței forțate de la serviciu și repararea prejudiciului material și
moral.
Iar, prin decizia din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respinsă cererea de apel declarată de Anatolie Focșa și menținută hotărârea din data
de 10 octombrie 2016 a Judecătoriei Căușeni, în cauza civilă la cererea de chemare
în judecată depusă de Anatolie Focșa împotriva Primarului orașului Căușeni și a
Primăriei Căușeni, cu privire la anularea dispoziției nr.03-1/63 din 08 mai 2015 „cu
privire la destituirea din funcție”, încasarea salariului pentru perioada absenței
forțate de la serviciu și repararea prejudiciului material și moral.
Instanța de recurs menționează că, prin definiție, litigiul individual de muncă
este un conflict juridic din domeniul reglementării muncii, care poate fi
soluționat în modul stabilit de lege, ale cărui părți sunt salariatul și angajatorul,
și al cărui conținut constituie drepturile, obligațiile și interesele părților raportului
individual de muncă, ce nu pot fi exercitate ca urmare a divergențelor nesoluționate
dintre părți.
11
Dreptul funcționarilor publici la soluționarea litigiilor individuale de muncă
derivă din însuși art.5 din Codul muncii, care asigură tuturor salariaților, fără
excepție, dreptul la soluționarea litigiilor individuale de muncă.
Colegiul reține că, deși reclamantul Anatolie Focșa a indicat că, la examinarea
cauzei disciplinare intentate în privința lui, Comisia de disciplină din cadrul
Primăriei Căușeni a încălcat procedura de examinare a cauzei disciplinare, instanța
de apel nu a verificat minuțios cele invocate de reclamant.
Instanța de recurs relevă că, cercetarea faptei lui Anatolie Focșa, sesizată ca
abatere disciplinară, a avut loc în luna mai 2015, conform Regulamentului cu privire
la comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.
201 din 11 martie 2009.
Astfel, conform punctului 2 al Regulamentului cu privire la comisia de
disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 201 din data
de 11 martie 2009, în vigoare la data examinării cauzei disciplinare privind
cercetarea faptei lui Anatolie Focșa, sesizată ca abatere disciplinară, Comisia de
disciplină este o structură deliberativă, fără personalitate juridică, independentă în
exercitarea atribuțiilor ce îi revin, care are competență de a asigura cercetarea, atunci
când este sesizată, a faptelor funcționarilor publici considerate ca abateri disciplinare
și de a propune sancțiunea disciplinară aplicabilă sau clasarea cauzei, după caz.
Coroborând punctele 7, 9 și 10 ale Regulamentului cu privire la comisia de
disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 201 din data
de 11 martie 2009, în vigoare la data examinării cauzei disciplinare privind
cercetarea faptei lui Anatolie Focșa, sesizată ca abatere disciplinară, instanța de
recurs indică că, Comisia de disciplină este compusă din 5 membri, inclusiv un
președinte și un secretar. Președintele comisiei este, de regulă, adjunctul
conducătorului autorității publice, iar secretarul este funcționar din subdiviziunea
resurse umane sau, după caz, persoana cu atribuții în domeniul gestionării resurselor
umane ori funcționar din serviciul juridic din cadrul autorității publice respective. În
componența comisiei de disciplină se include, în mod obligatoriu, un reprezentant al
organului sindical din autoritatea publică respectivă. În cazul în care, în autoritatea
publică respectivă nu este constituit organul sindical, în componența comisiei de
disciplină se include un reprezentant desemnat prin votul majorității funcționarilor
publici. În cazul în care, în cadrul autorității publice există mai multe organe
sindicale, în componența comisiei de disciplină se includ reprezentanții tuturor
organelor sindicale.
Respectiv, Colegiul conchide că, instanța de apel a omis să verifice dacă în
cadrul Primăriei Căușeni este un organ sindical și dacă a fost inclus un membru al
organului sindical al Primăriei Căușeni în cadrul Comisiei de disciplină din cadrul
Primăriei Căușeni.
Instanța de recurs reiterează că, procedura cercetării faptei sesizată ca abatere
disciplinară, este prevăzută de Regulamentul cu privire la comisia de disciplină,
aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 201 din 11 martie 2009.
Conform punctului 38 al Regulamentului cu privire la comisia de disciplină,
aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 201 din 11 martie 2009,
în vigoare la data examinării cauzei disciplinare privind cercetarea faptei lui
Anatolie Focșa, sesizată ca abatere disciplinară, desfășurarea anchetei de serviciu
12
presupune: examinarea sesizării; audierea funcționarului public a cărui faptă
constituie obiectul sesizării; audierea persoanei care a formulat sesizarea; culegerea
informațiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloacele
prevăzute de lege, inclusiv audierea oricăror alte persoane ale căror declarații pot
înlesni soluționarea cazului; administrarea probelor, precum și verificarea
documentelor și a declarațiilor prezentate.
Instanța de recurs menționează că, o procedură disciplinară trebuie să asigure
garanțiile unui proces echitabil, în sensul art. 6 CEDO, datorită caracterului și
scopului sancțiunilor disciplinare care pot fi aplicate în urma unei proceduri
disciplinare.
Or, Colegiul menționează că, instanța de apel urma să verifice dacă, în timpul
examinării cauzei disciplinare a lui Anatolie Focșa, Comisia de disciplină din cadrul
Primăriei Căușeni, a asigurat respectarea principiului disponibilității în drepturi a
participanților la procedura disciplinară și dacă lui Anatolie Focșa i-a fost acordată
posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția sa, în cadrul cauzei
disciplinare inițiate în privința lui.
Respectiv, Colegiul reține că, deși reclamantul Anatolie Focșa a invocat că, nu
a primit sesizarea în baza căreia a fost inițiată cauza disciplinară în privința sa,
instanța de apel nu a verificat această circumstanță. Or, instanța de apel nici nu s-a
expus asupra faptului neprezentării lui Anatolie Focșa, a sesizării din 21 aprilie 2015,
a Primarului orașului Căușeni prin care, a fost solicitată efectuarea anchetei de
serviciu, privind evaluarea gradului de gravitate a încălcărilor atribuțiilor de
serviciu de către Anatolie Focșa, în exercitarea funcției de jurist al Primăriei.
Mai mult, conform punctelor 43-44 ale Regulamentului cu privire la comisia
de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 201 din
data de 11 martie 2009, în vigoare la data examinării cauzei disciplinare privind
cercetarea faptei lui Anatolie Focșa, sesizată ca abatere disciplinară, după stabilirea
locului, datei și orei desfășurării ședinței comisiei, președintele dispune citarea
membrilor comisiei, funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată, persoanei care
a formulat sesizarea, precum și a altor persoane ale căror declarații pot înlesni
soluționarea cazului. Citarea se face de către secretar, cu cel puțin 2 zile lucrătoare
înainte de ziua desfășurării ședinței comisiei. Citarea se face prin înștiințare scrisă,
care se înmânează personal funcționarului public, cu semnătură de primire. În cazul
imposibilității înmânării personale a înștiințării scrise, aceasta se expediază prin
poștă, indicându-se locul, data și ora ședinței comisiei.
Astfel, Colegiul reține că, instanța de apel a concluzionat eronat că, Anatolie
Focșa a fost citat legal pentru ședința din 07 mai 2018, a Comisiei de disciplină din
cadrul Primăriei Căușeni. Or, instanța de apel nu a dat apreciere răspunsului I.S.
"Poșta Moldovei" nr. 116, în care este indicat că, scrisoarea recomandată nr. 59110,
expediată de către Primăria orașului Căușeni, în adresa lui Anatolie Focșa, a fost
înmânată, contra semnătură, la data de 07 mai 2015, lui Cernous Vladimir (f.d.152
vol. I).
Totodată, punctul 45 al Regulamentului cu privire la comisia de disciplină,
aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 201 din 11 martie 2009,
în vigoare la data examinării cauzei disciplinare privind cercetarea faptei lui
Anatolie Focșa, sesizată ca abatere disciplinară, indică expres că, concomitent cu
13
citarea, funcționarului public cercetat și membrilor comisiei, li se prezintă o copie a
raportului privind ancheta de serviciu.
Colegiul menționează că, instanța de apel nu a dat nici o apreciere argumentului
invocat de Anatolie Focșa, precum că, nu i-a fost prezentată ancheta de serviciu și
nici nu a verificat dacă, rezultatele anchetei de serviciu au fost prezentate lui
Anatolie Focșa.
Conform punctului 59 al Regulamentului cu privire la comisia de disciplină,
aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 201 din 11 martie 2009,
în vigoare la data examinării cauzei disciplinare privind cercetarea faptei lui
Anatolie Focșa, sesizată ca abatere disciplinară, lucrările fiecărei ședințe a comisiei
de disciplină, se consemnează în scris în procese-verbale, care se semnează de
membrii comisiei de disciplină. Procesul-verbal în care se conține propunerea
comisiei de disciplină privind aplicarea sancțiunii disciplinare sau clasarea cauzei se
aduce la cunoștință, sub semnătură, funcționarului public cercetat și persoanei care
a formulat sesizarea.
Colegiul conchide că, deși reclamantul Anatolie Focșa a indicat că, nu i-a fost
adus la cunoștință procesul verbal al ședinței Comisiei de disciplină din cadrul
Primăriei Căușeni, instanța de apel a constatat că, procesul-verbal, în care se conține
propunerea comisiei de disciplină privind aplicarea sancțiunii disciplinare lui
Anatolie Focșa, a fost recepționat abia la 14 mai 2015, prin intermediul oficiului
poștal, de către Anatolie Focșa, fără a indica proba, administrată în cadrul litigiului
dedus judecății, care ar confirma acest fapt.
Totodată, instanța de recurs indică că, art. 87 alin. 1 Codul muncii, în vigoare
la data examinării cauzei disciplinare privind cercetarea faptei lui Anatolie Focșa,
sesizată ca abatere disciplinară, concedierea salariaților membri de sindicat, în
cazurile stipulate la art.86 alin.(1) lit. c), d), e), g) și h) poate avea loc, doar cu
acordul preliminar scris al organului (organizatorului) sindical din unitate. În
celelalte cazuri, concedierea se admite cu consultarea prealabilă a organului
(organizatorului) sindical din unitate.
Colegiul conchide că, instanța de apel deși a indicat prevederea legală
menționată supra, a interpretat greșit că, legea nu condiționează concedierea de
existența acordul preliminar sau de consultarea prealabilă a organului
(organizatorului) sindical din unitate.
Respectiv, instanța de apel urma să verifice dacă în cadrul Primăriei Căușeni
este un organ sindical și dacă Anatolie Focșa a fost membru al acestui organ sindical,
iar ulterior, instanța de apel urma să stabilească dacă organul sindical a fost consultat
prealabil, în legătură cu concedierea lui Anatolie Focșa.
Instanța de recurs reține că, conform art. 46 (5) din Codul electoral, în vigoare
la data examinării cauzei disciplinare privind cercetarea faptei lui Anatolie Focșa,
sesizată ca abatere disciplinară, pe durata perioadei electorale, candidați nu pot fi
concediați ori transferați la о altă munca sau funcție, fără acordul lor, precum și nu
pot fi trași la răspundere penală, arestați, reținuți sau supuși unor sancțiuni
administrative, fără consimțământul organului electoral care i-a înregistrat, cu
excepția cazurilor de infracțiuni flagrante.
Astfel, reclamantul Anatolie Focșa a indicat că, prin demersul Partidului
Socialiștilor din Republica Moldova nr. 3618 din 29 aprilie 2015, adresat Consiliului
14
Electoral de Circumscripție Electorală raională Căușeni nr. 10 (f.d.49 vol. I), s-au
remis documentele pentru înregistrarea listei candidaților la funcția de consilier
raional în Consiliul Raional Căușeni, iar la numărul de ordine 3, a Listei de candidați,
a fost indicat candidatul Anatolie Focșa. Iar, prin hotărârea Consiliului Electoral al
Circumscripției Electorale Căușeni, nr.10, a fost decisă înregistrarea candidaților la
funcția de consilier raional, în Consiliul raional Căușeni din partea Partidului
Socialiștilor din RM (f.d.205 vol. I).
Totodată, instanța de recurs reține că, conform răspunsului 8/189 din data de
29 august 2016 a Comisiei Electorale Centrale, partidele și alte organizații sociale
politice desemnează candidații pentru alegeri în conformitate cu statutele
(regulamentele) lor și cu legislația în vigoare, iar ulterior desemnării, persoana
devine candidat pentru a participa în cadrul scrutinului care urmează să se
desfășoare, iar după adoptarea hotărârii de către organul electoral privind
înregistrarea candidatului în alegeri, persoana respectivă devine concurent electoral.
Colegiul conchide că, instanța de apel a omis să dea apreciere diferenței dintre
noțiunile de „candidat electoral” și „concurent electoral”, specificate în răspunsul
8/189 din 29 august 2016 a Comisiei Electorale Centrale. Această circumstanță este
importantă, pentru a stabili pertinența aplicării în litigiul dedus judecății, a art. 46
(5) din Codul electoral, în vigoare la data examinării cauzei disciplinare privind
cercetarea faptei lui Anatolie Focșa, sesizată ca abatere disciplinară, care reglementa
drepturile garantate ale concurenților electorali.
Conform art. 210 Codul muncii, în vigoare la data examinării cauzei
disciplinare privind cercetarea faptei lui Anatolie Focșa, sesizată ca abatere
disciplinară, sancțiunea disciplinară se aplică prin ordin (dispoziție, decizie,
hotărâre), în care se indică în mod obligatoriu: temeiurile de fapt și de drept ale
aplicării sancțiunii; termenul în care sancțiunea poate fi contestată; organul în care
sancțiunea poate fi contestată.
Instanța de recurs menționează că, reclamantul Anatolie Focșa a contestat
dispoziția Primarului orașului Căușeni "Cu privire la destituirea din funcție" nr. 03
- 1/63 din 08 mai 2015, emisă în baza articolelor 86 (1), lit. z) din Codul muncii,
art. 58 lit. g) și art. 64 din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică
ș i statutul funcționarului public și a Legii nr. 25 din 22 februarie 2008 privind Codul
de conduită a funcționarului public, prin care Anatolie Focșa a fost destituit din
funcția de jurist al Primăriei Căușeni (f.d.51 vol. I).
Respectiv, Colegiul constată că, instanța de apel urma să examineze dacă, în
dispoziția Primarului orașului Căușeni "Cu privire la destituirea din funcție" nr. 03
- 1/63 din 08 mai 2015, au fost indicate elemente obligatorii ale unui ordin de
sancționare disciplinară. Instanța de recurs relevă că, instanța ierarhic inferioară a
omis să se expună asupra lipsei indicării temeiurilor de fapt a aplicării sancțiunii; a
termenului și organul în care sancțiunea poate fi contestată.
Instanța de recurs reține că, prin sentința Judecătoriei Căușeni, din data de
10 februarie 2014, menținută prin decizia din 03 februarie 2015 a Curții de Apel
Chișinău și decizia din 16 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, procesul
penal, intentat împotriva lui Anatolie Focșa, învinuit în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 310 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motive de
nereabilitare, urmare a intervenirii termenului de prescripție (f.d.69-82 vol. I).
15
Totodată, Colegiul menționează că, instanța de apel, în consolidarea soluției
oferite, a reiterat că, conform sentinței Judecătoriei Căușeni, din 10 februarie 2014,
Anatolie Focșa, în baza procurii nr.02/1-7-1 din 03 ianuarie 2005, reprezentând
interesele Consiliului orășenesc Căușeni, în instanța de judecată, în cauza civilă nr.
2-588/06, intentată la cererea Oficiul Teritorial Chișinău al Aparatului Guvernului
împotriva Consiliului orășenesc Căușeni cu privire la anularea deciziei Consiliului
orășenesc Căușeni nr.5/2 din 22.06.2005 „Cu privire la activitatea ÎM „Amenajare
și Salubrizare Căușeni”, în scopul de a obține câștig în cauza civilă enunțată, în
cadrul ședinței de judecată din 27 decembrie 2005 a prezentat, ca probă, un raport
fals, ce confirma faptul, că la ședința Consiliului orășenesc Căușeni din data de
26 iunie 2005, a fost pus în dezbateri raportul grupului de lucru, format prin decizia
Consiliului orășenesc Căușeni din 31 martie 2005, în vederea efectuării unui control
al stării de facto la ÎM „Amenajare și Salubrizare Căușeni”, deși Anatolie Focșa știa
cu certitudine că un așa raport nu a fost întocmit și grupul de lucru sus indicat, nici
nu a activat, fapt care au servit drept probă și s-a soldat cu eliberarea din funcție a
șefului ÎM „Salubrizare și Amenajare”, Ecaterina Baltag.
În acest context, Colegiul concluzionează că, instanța de apel eronat a
considerat că, prin sentința Judecătoriei Căușeni, din 10 februarie 2014, prin care s-
a constatat comiterea de către Anatolie Focșa a infracțiunii prevăzute de art. 310
alin. (1) Cod penal, a fost stabilit și faptul că, prin acțiunea lui Anatolie Focșa, a fost
prejudiciată imaginea autorității publice angajatoare, Primăria Căușeni.
Respectiv, instanța de apel urma să stabilească care atribuții ale funcției publice
de jurist în cadrul Primăriei Căușeni, au fost încălcate de către Anatolie Focșa și au
dus la prejudicierea autorității publice angajatoare, Primăria Căușeni. Or, instanța de
apel nu a stabilit cu certitudine dacă, la momentul comiterii presupusei abateri
disciplinare de către Anatolie Focșa, în obligațiile de serviciu al juristului din cadrul
Primăriei Căușeni, era inclusă și obligația de a reprezenta Consiliul orășenesc
Căușeni, în instanța de judecată.
Instanța de recurs reiterează că, reclamantul Anatolie Focșa a invocat că, în
cadrul cauzei civile la cererile de chemare în judecată depuse de Oficiul Teritorial
Chișinău al Aparatului Guvernului și Ecaterina Baltag împotriva Consiliului
orășenesc Căușeni cu privire la anularea deciziei Consiliului orășenesc Căușeni,
Anatolie Focșa a reprezentat Consiliului orășenesc Căușeni, în bază de procură, dar
nu în calitate de jurist al Primăriei Căușeni.
Astfel, instanța de recurs atestă că, în litigiul dedus judecății, urma a fi stabilit
faptul dacă, Consiliului orășenesc Căușeni a eliberat o procură lui Anatolie Focșa,
prin care să-l împuternicească să reprezinte Consiliului orășenesc Căușeni, în
instanța de judecată, în cauza civilă nominalizată.
Mai mult, instanța de recurs reiterează că, deși subiectul examinării procedurii
disciplinare intentate în privința lui Anatolie Focșa, a fost faptul că, la data de
27 decembrie 2005, Anatolie Focșa a prezentat în instanța de judecată, raportul fals,
cu privire la dările de seamă ale conducătorilor ÎM „Apă-Canal Căușeni” și ÎM
„Salubrizare și Amenajare Căușeni” despre activitatea întreprinderilor în anul 2004
și sarcinile preconizate pentru anul 2005, instanța de apel nu a examinat acest raport.
Or, la materialele cauzei nu a fost anexat raportul cu privire la dările de seamă ale
conducătorilor ÎM „Apă-Canal Căușeni” și ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”
16
despre activitatea întreprinderilor în anul 2004 și sarcinile preconizate pentru anul
2005, care se pretinde a fi fals sau o copie autentificată a acestui raport.
Conform art. 209 Codul muncii, sancțiunea disciplinară se aplică, de regulă,
imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o lună din ziua
constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în concediul anual de
odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical. Sancțiunea disciplinară nu
poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare, iar
în urma reviziei sau a controlului activității economico-financiare – după expirarea
a 2 ani de la data comiterii. În termenele indicate nu se include durata desfășurării
procedurii penale.
Primordial, instanța de recurs consideră oportun de a remarca că, instanța de
apel a omis să dea o apreciere argumentelor recurentului, Anatolie Focșa, cu referire
la depășirea termenului de aplicare a sancțiunii disciplinare.
Or, condițiile prestabilite la art. 209 alin. (1) și (2) Codul muncii sunt
cumulative, astfel încât, sancțiunea disciplinară se aplică salariatului nu mai târziu
de o lună din ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în
concediul anual de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical și nu
poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare.
Aici, se evidențiază că Codul muncii impune, sub sancțiunea decăderii din
dreptul tragerii la răspundere disciplinară a salariatului, ca sancțiunea disciplinară să
fie aplicată în interiorul termenului legal. Pentru respectarea acestui principiu,
necesită a se face distincție între noțiunea de „comitere a abaterii disciplinare” și
noțiunea de „constatare a abaterii disciplinare”. Astfel, acestea au repere de timp
succesive, comiterea abaterii disciplinare fiind precedată de constatarea acestei
abateri.
Prin urmare, pentru soluționarea justă a discrepanței, Colegiul consideră că,
instanța de apel trebuie să deceleze momentul constatării abaterii disciplinare comise
de Anatolie Focșa, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în concediul anual
de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical și momentul comiterii
abaterii disciplinare, fără includerea în aceste termene a duratei desfășurării
procedurii penale.
De asemenea, instanța de recurs reține că, conform art. 4 Codul muncii,
raporturile de muncă și alte raporturi legate nemijlocit de acestea sunt reglementate
de Constituția Republicii Moldova, de prezentul cod, de alte legi, de alte acte
normative ce conțin norme ale dreptului muncii.
Art. 6 Codul civil, prevede că, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu
modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite
anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior. De
asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei
situații juridice stinse sau în curs de realizare.
Conform art. 6 alin. (2) al Codului civil, legea nouă este aplicabilă doar în
situațiile juridice în curs de realizare la data intrării legii în vigoare.
Respectiv, Colegiul conchide că, instanța de apel urma a stabili, legea aplicabilă
litigiului dedus judecății. Or, instanța de recurs reține că, dispoziția Primarului
orașului Căușeni "Cu privire la destituirea din funcție" nr. 03 - 1/63 din 08 mai 2015,
a fost emisă în baza articolelor 86 (1), lit. z) din Codul muncii, art. 58 lit. g) și art.
17
64 din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public și a Legii nr. 25 din 22 februarie 2008 privind Codul de
conduită a funcționarului public.
Instanța de recurs subliniază că, deși instanța de apel a indicat că, reține că la
momentul săvârșirii abaterii disciplinare era în vigoare Legea nr. 443 din 04 mai
1995 a serviciului public, abrogată la momentul examinării cauzei disciplinare, nu
s-a expus asupra pertinenței aplicării acestor prevederi legale, la examinarea cauzei
disciplinare intentate în privința lui Anatolie Focșa, contrar principiului clarității
hotărârii judecătorești.
La fel, instanța de recurs reține că, instanța de apel nu a verificat dacă a fost
emis un ordin de anulare a ordinului de suspendare din funcție a lui Anatolie Focșa
sau dacă în ordinul de suspendare din funcție a lui Anatolie Focșa a fost indicat
termenul de suspendare.
Adițional, Colegiul reține că, pe parcursul examinării cauzei în fond, Anatolie
Focșa a depus o cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat încasarea
salariului, pentru perioada absentării forțate de la muncă, adică pentru perioada
cuprinsă între 08 mai 2015 și data pronunțării hotărârii.
Conform art. 329 Codul muncii, în vigoare la data examinării litigiului dedus
judecății, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral
cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă
sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau
alte acte normative nu prevăd altfel.
Iar, art. 330 Codul muncii, în vigoare la data examinării litigiului dedus
judecății, prevede că, angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe
care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci.
Această obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau
transfer ilegal la o altă muncă.
Respectiv, Colegiul conchide că, instanța de apel, în baza rolului diriguitor al
instanței de judecată, urma să verifice care a fost salariul lui Anatolie Focșa, or la
materialele cauzei lipsește un certificat cu privire la salariul reclamantului.
Conform jurisprudenței CtEDO, principiul egalității armelor semnifică tratarea
egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca
una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces. Acest principiu
este unul din elementele noțiunii mai largi de ”proces echitabil”, ce impune fiecărei
părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa, în condiții care să
nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul ei (cauza Ankerl
contra Suediei, hotărârea din 18 februarie 1997; cauza Niderost -Huler contra
Suediei, hotărârea 1997-1/24 noiembrie 1997).
În contextul dat, instanța de recurs reține că, cele descrise supra indică la o
examinare superficială a cauzei de către instanța de apel, fără a fi supusă controlului
temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță, prin prisma prevederilor
legale și fără a intra în esența litigiului dedus judecății, precum și a pretențiilor
formulate de Anatolie Focșa.
Colegiul menționează că art. 20 din Constituția Republicii Moldova prevede
că, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor
18
judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și
interesele sale legitime.
Motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că, cererile lor au fost
analizate cu atenție, și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe
care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format
convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă,
concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare
necorespunzătoare atrage casarea ei.
Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs învederează
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea
motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în
instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de
practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în
diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29;
Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a
răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că
judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate
(Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva
Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).
La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO
în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția
unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a
fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de
asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,
motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO
a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților
să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).
Astfel, instanța de recurs conchide că, decizia instanței de apel nu conține nici
o apreciere, ce ar determina definitiv și incontestabil certitudinea adoptării soluției
la care s-a ajuns. Respectiv, instanța de recurs este în imposibilitatea de a exercita
controlul judiciar asupra unei asemenea hotărâri.
Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de
recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă
claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul
determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a
faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca
instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze
efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar
la probarea concluziilor unei părți.
Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că, instanța de
apel a soluționat eronat litigiul în cauză, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, concluzionează de a admite
recursul declarat de Anatolie Focșa, a casa decizia din 07 decembrie 2017 a Curții
de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Anatolie Focșa împotriva Primarului orașului Căușeni și a Primăriei Căușeni, cu
privire la anularea dispoziției nr.03-1/63 din 08 mai 2015 „cu privire la destituirea
19
din funcție” și încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu și
a trimite spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
La judecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate
supra, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând cauza,
să emită o hotărâre legală și întemeiată, reieșind din circumstanțele esențiale ale
litigiului dedus judecății.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de
procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Anatolie Focșa.
Se casează decizia din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Focșa împotriva
Primarului orașului Căușeni și a Primăriei Căușeni, cu privire la anularea dispoziției
nr.03-1/63 din 08 mai 2015 „cu privire la destituirea din funcție” și încasarea
salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu, cu trimiterea cauzei spre
rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Svetlana Filincova
Tamara Chișca-Doneva
Victor Burduh
Nina Vascan
20