2ra-1179/18 — cu privire la încasarea despăgubirii

Dosarul nr. 2ra-1179/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – O. Cojocaru

Instanța de apel: CA Chișinău – A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

Î N C H E I E R E

20 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Laura Grecu și Denis

Grecu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Denis Grecu

împotriva Întreprinderii Individuale „Gotca Iurie”, intervenienți accesorii Laura Grecu

și Agenția pentru Protecția Consumatorului, cu privire la apărarea drepturilor

consumatorului și încasarea despăgubirilor de ordin moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2018, prin care s-a

respins apelul declarat de Denis Grecu și Laura Grecu, care s-a alăturat la apelul

declarat de Denis Grecu și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 31 mai 2017,

C O N S T A T Ă :

La data de 23 noiembrie 2016 Denis Grecu s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva ÎI „Gotca Iurie”, intervenienți accesorii Laura Grecu și Agenția

pentru Protecția Consumatorilor, solicitând rezoluțiunea contractului de consumator

încheiat între Denis Grecu și ÎI „Gotca Iurie” la data de 19 februarie 2015, cu aducerea

părților la poziția inițială și restituirea produselor vânzătorului, încasarea contravalorii

bunurilor și serviciilor contractate în mărime de 6600 lei și 1120 euro, echivalent în lei

moldovenești la cursul BNM în ziua executării hotărârii, a penalității conform art. 32

alin. (1) din Legea cu privire la protecția consumatorului, în mărime de 38 940 lei și

6608 euro, echivalent în lei moldovenești, la cursul BNM în ziua executării hotărârii,

recuperarea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei și a cheltuielilor de judecată.

(f. d. 3-7) La 12 aprilie 2017 reclamantul a depus o cerere de majorare a pretențiilor,

solicitând încasarea penalității în mărime de 14 560 euro și 85 800 lei, pentru

întârzierea achitării sumei datorate calculate pentru 260 zile. (f.d. 59)

În motivarea cererii reclamantul a indicat că la 19 februarie 2015 a încheiat un

contract de consum cu ÎI „Gotca Iurie”, cu privire la livrarea elementelor din lemn

(balustrade) și prestarea serviciilor de instalare a acestora la casa de locuit aflată în

mun. Chișinău, or. Vatra, str. Tiras nr. 81, ÎP „Briz”, achitând integral costul bunurilor

1

și serviciilor procurate conform acordului bilateral în două rate: la 19 februarie 2015

un avans în mărime de 1120 euro și la 12 decembrie 2015 (în ziua recepționării

lucrărilor) soldul datoriei în mărime de 6600 lei, fapt confirmat prin recipisa semnată

de directorul ÎI „Gotca Iurie”, Iurie Gotca.

După furnizarea și instalarea balustradelor, s-a constatat că acestea nu corespund

normelor și standartelor de calitate și nu pot fi folosite conform destinației,

deteriorându-se în timp scurt, deoarece au fost confecționate dintr-un material

necalitativ, constituind o sursă de potențial pericol, motiv pentru care a fost sesizat

ÎI „Gotca Iurie”, obligându-se să remedieze neajunsurile depistate.

În acest sens, la 05 iulie 2016, a fost întocmit actul de demontare a balustradelor,

prin care se constată că balustradele în valoare de 1120 euro și 6600 lei, instalate la

etajele 1 și 2 la casa de locuit aflată în mun. Chișinău, or. Vatra, str. Tiras nr. 81, au

fost demontate de către ÎI „Gotca Iurie”, cu scopul înlăturării defecțiunilor în perioada

de garanție, fiind acordat pentru aceasta un termen de 21 de zile, adică până la

26.07.2016, cu suportarea cheltuielilor de remediere de către executor.

Contrar obligației asumate de remediere a deficiențelor produsului furnizat și

prestarea serviciilor de instalare, balustradele au fost reparate și instalate în ordinea

prevăzută de părți, deși au fost aduse și lăsate pe teritoriul adiacent al casei

nominalizate, deformându-se în continuare până la starea în care produsul nu mai

reprezintă nici un interes pentru consumator.

În scopul remedierii amiabile a situației create, la data de 06 octombrie 2016, în

adresa lui ÎI „Gotca Iurie”, a fost expediată o reclamație, recepționată la 11 octombrie

2016, prin care s-a solicitat restituirea benevolă, în termen de 14 zile, a sumelor achitate

în baza contractului de consumator, compensarea penalității pentru întârziere de 70 de

zile, compensarea prejudiciului moral, precum și efectuarea, în caz de dezacord, în

termen de 14 zile din momentul recepționării reclamației, a unei expertize tehnice a

balustradelor furnizate, din cont propriu, acestea fiind puse la dispoziția pârâtului pe

teritoriul casei de locuit aflată în mun. Chișinău, or. Vatra, str. Tiras nr. 81, ÎP „Briz”.

Contrar obligației legale de a răspunde reclamației parvenite de la consumator în

termen de 14 zile, ÎI „Gotca Iurie” până în prezent nu a soluționat cerințele

reclamantului, cauzând prin aceasta o stare de disconfort psihic și stres în legătură cu

imposibilitatea finisării lucrărilor de amenajare a imobilului.

Din circumstanțele cauzei rezultă că la data de 05 iulie 2016, părțile au convenit

că ÎI „Gotca Iurie” va remedia neajunsurile depistate în termen de 21 de zile, până la

data de 26.07.2016, contrar obligațiilor asumate pârâtul nu și-a onorat obligațiile până

în prezent.

Consideră că este îndreptățit să calculeze penalitatea legală de întârziere pentru

încălcarea termenului de remediere gratuită a deficienților existente, în mărime de 5 %

din prețul produsului, pentru fiecare zi de întârziere, care constituie 118 zile. Astfel,

pârâtul urmează să achite o penalitate legală pentru întârzierea în remediere gratuită a

deficiențelor existente în mărime de 6608 euro și 38 940 lei.

De asemenea, consideră că este îndreptățit să pretindă la compensarea

prejudiciului moral cauzat în urma acțiunilor ÎI „Gotca Iurie”, deoarece aceste acțiuni

i-au cauzat un disconfort psihologic manifestat prin dezamăgirea suferită în rezultatul

furnizării unor produse necorespunzătoare, neinstalării în termenul convenit, precum

2

și refuzul de a soluționa reclamația, se află într-o stare de incertitudine și stres,

influențând negativ asupra stării de sănătate, ori imobilul din cauza întârzierii în

instalarea balustradelor nu este finisat și poate fi dat în exploatare.

Menționează că ÎI „Gotca Iurie” a recunoscut calitatea necorespunzătoare a

produselor furnizate, asumându-și obligația remedierii neajunsurilor, însă până în

prezent acesta nu și-a executat obligațiile ce îi revin.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 mai 2017 s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Denis Grecu împotriva ÎI „Gotca Iurie”,

intervenienți accesorii Laura Grecu și Agenția pentru Protecția Consumatorilor cu

privire la apărarea drepturilor consumatorilor, ca fiind înaintată de un reclamant

necorespunzător. (f.d. 75, 80-83)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2018 s-a respins apelul

declarat de către Denis Grecu și Laura Grecu, care s-a alăturat la apelul depus de Denis

Grecu și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

31 mai 2017. (f.d. 109, 110-118)

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la data de 24 aprilie 2018 Laura

Grecu a depus recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de

Apel Chișinăul din 08 februarie 2018, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța

de apel, în alt complet de judecători. (f.d. 122-125)

În motivarea recursului recurenta a invocat că actul judecătoresc al instanței de

apel a fost emis cu încălcarea normelor de procedură. Contrar prevederilor art. 102 și

art. 105 CPC, instanța de apel nu a întreprins careva măsuri, din cele admise prin lege,

în vederea citării sale pentru ședința de judecată, în ordinea de apel, deși, în speța dată

a considerat că anume ea este reclamantul corespunzător. Deci, cauza a fost soluționată

fără participarea sa, nefiind citată.

Decizia Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2018 a fost contestată cu recurs

la data de 14 mai 2018 și de către Denis Grecu. (f.d. 126-134)

În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel la emiterea

apelului a interpretat eronat legislația materială relevantă speței, fapt care a dus la

încălcarea dreptului recurentului la un proces echitabil sub aspectul imprevizibilității

soluției definitive, lipsind participanții la proces de posibilitatea să se expună asupra

acesteia.

Recurentul a mai indicat că instanțele eronat au considerat că el nu este

reclamantul corespunzător, or, el cu Laura Grecu dețin dreptul de proprietate în

devălmășie și prejudiciul rezultat din încălcarea dreptului consumatorului a fost adus

familiei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

08 februarie 2018, a fost expediată în adresa recurenților, prin intermediul oficiului

poștal cu scrisoare de însoțire nr. 3894 din 28.03.2018, însă confirmarea recepționării

acesteia la materialele cauzei nu este. (f. d. 120)

În condițiile descrise instanța de recurs consideră că cererile de recurs din

24 aprilie 2018 și din 14 mai 2018 sunt depuse în termen.

3

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursurilor în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursurile declarate de către Laura

Grecu și Denis Grecu sunt inadmisibile din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în cererile de recurs, completul

Colegiului atestă, că recurenții indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care

instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în cererile de

recurs nu poate constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se

încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cerera de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile

declarate de către Laura Grecu și Denis Grecu asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursurile în cauză conțin

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în cererile de recurs nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială

4

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Argumentul că Laura Grecu nu a fost citată legal în instanța de apel este

declarativ, ori instanța de apel a soluționat chestiunea cu privire la examinarea cauzei,

inclusiv și în lipsa Laurei Grecu. Apelantul Denis Grecu, soțul Laurei Grecu, a

consimțit să fie examinat apelul în lipsa apelantei Laura Grecu confirmând citarea ei.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de Laura Grecu și Denis Grecu, inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433, lit. a), 440 alin. (1)

și (11) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursurile, declarate de către Laura Grecu și Denis Grecu, se consideră

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Maria Ghervas

5