2ra-209/19 — cu privire la apararea dreptului consumatorului prin incasarea sumei, obligarea remedierii deficientelor

Dosarul nr. 2ra-209/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – L. Lavric

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi

ÎNCHEIERE

13 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Lidia Leahu,

reprezentată de avocatul Mihail Durnescu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Lidia Leahu

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Intelvest” cu privire la apărarea

dreptului consumatorului prin încasarea sumei, obligarea remedierii deficienților din

bunul imobil, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierilor din 10 octombrie 2018 și din 24 octombrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, prin care s-a repus în termen cererea de apel declarată de către

Societatea cu Răspundere Limitată „Intelvest” și s-a acceptat spre examinare cererea

de apel declarată de către Societatea cu Răspundere Limitată „Intelvest”,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Intelvest”, s-

a casat hotărârea din 29 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în partea

pretențiilor admise și s-a emis o nouă hotărâre,

constată:

La 08 decembrie 2017 Lidia Leahu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată,

completată ulterior la 22 decembrie 2017, împotriva SRL „Intelvest”, prin care a

solicitat încasarea datoriei în mărime de 364,9 euro, a dobânzii de întârziere în

mărime de 46,23 euro, a penalității în mărime de 13 527,92 euro, repararea

prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, a cheltuielilor de judecată și obligarea

pârâtei să remedieze deficiențele din bunul imobil, stabilite prin procesul-verbal din

01.08.2017. (43-50)

În motivarea cererii reclamanta a indicat că la data de 11 noiembrie 2015 a

încheiat cu SRL „Intelvest” contractul nr. 03/75 cu privire la investirea capitalului

în construcția spațiului locativ, înregistrat de către notarul public Carolina Panuș sub

nr. 4732. La aceiași dată, 11 noiembrie 2015, a achitat suma de 520 213,43 lei, ce

1

constituie prețul bunului imobil contractat. Astfel, și-a executat pe deplin obligațiile

sale față de SRL „Intelvest” și a achitat integral suma contractuală.

A menționat că conform pct. 4.1.5 din contract executorul urma să dea în

exploatare blocul locativ în anul 2015. Însă, acest termen a fost depășit, fiind dat în

exploatare în anul 2017.

Reclamanta a indicat că până a fi dat în exploatare blocul locativ, a depistat mai

multe vicii, solicitând ca executorul să le remedieze.

Astfel, la 01 august 2017 a avut loc adunarea comisiei cu privire la constatarea

defectelor la bunul imobil, care face obiectul contractului de investiții, fiind întocmit

procesul-verbal, potrivit căruia defectele urmează a fi înlăturate în termen de 7 zile

dar, care de fapt nu au fost înlăturate.

De asemenea, a menționat că în urma efectuării măsurărilor s-a constatat că

suprafața bunului imobil diferă de suprafața indicată în contractul de investiții și este

mai mică cu 1,4 m.p. De mai multe ori a solicitat ca executorul să-i restituie costul

diferenței, condiție prevăzută în pct. 9.6 din contract, care indică că dacă în rezultatul

efectuării măsurărilor suprafeței imobilului, suprafața de facto este mai mică decât

suprafața stabilită, executorul restituie investitorului costul diferenței în decurs de

30 de zile din data adresării din partea investitorului. În cazul când suprafața de facto

este mai mică decât suprafața inițială cu mai mult de 1,5 %, executorul restituie

beneficiarului costul diferenței ce depășește 1,5 % din suprafața imobilului.

Astfel, executorul urma să restituie investitorului suma de 742 euro pentru 1,4

m.p., care reprezintă diferența dintre suprafața bunului imobil la momentul încheierii

contractului și măsurărilor efectuate de către IP „Agenția Servicii Publice” Serviciul

Cadastral Teritorial Chișinău.

La 13 decembrie 2017 SRL „Intelvest”, prin ordinul de plată nr. 38 a transferat

lui Octavian Leahu, reprezentant prin procură al Lidiei Leahu, suma de 7672,10 lei,

care reprezintă suma diferenței de suprafață a bunului imobil, conform contractului

de investiții nr. 03/75 din 11 noiembrie 2015.

La 19 decembrie 2017 SRL „Intelvest” a transmis, iar beneficiarul Lidia Leahu

a primit în proprietate bunul imobil în baza actului de transmitere-primire nr. 03/75.

Reclamanta a menționat că la data scadenței SRL „Intelvest” nu și-a onorat

obligațiunile contractuale, respectiv îi datorează o dobândă de întârziere în mărime

de 46,23 euro.

Deoarece pârâta nu a achitat datoria în termen și în suma solicitată, în baza art.

32 alin. (2) din Legea privind protecția consumatorilor nr. 105 din 13.03.2003, a fost

calculată penalitatea în sumă de 13 527,92 euro.

Cât privește cerința de reparare a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei,

reclamanta a menționat că în urma acțiunilor pârâtei, a avut nopți nedormite, stres,

depresie din cauza situației de neclaritate din partea SRL „Intelvest”.

Prin hotărârea din 29 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Lidia Leahu. S-a încasat

de la SRL „Intelvest” în beneficiul Lidiei Leahu suma totală de 13 939,05 euro și

cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 5000 lei. În rest cerințele

s-au respins ca fiind neîntemeiate. (f.d. 92, 99-102)

La 16 august 2018 SRL „Intelvest” a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 29 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând casarea

2

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care a respinge pretențiile

înaintate de către Lidia Leahu. Totodată, a solicitat repunerea în termen a cererii de

apel. (f.d. 97-98)

Prin încheierea din 10 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

cererea de repunere în termen a apelului declarat de către SRL Intelvest”. S-a repus

în termen cererea de apel declarată de către SRL „ Intelvest”. Nu s-a dat curs cererii

de apel și s-a acordat apelantei un termen de 10 zile de la recepționarea prezentei

încheieri pentru prezentarea apelului motivat și dovada de achitare a taxei de stat.

(f.d. 124-130)

La 19 octombrie 2018 SRL „Intelvest” a depus apel motivat asupra hotărârii

din 29 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. (f.d.134-140)

Prin încheierea din 24 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a acceptat

spre examinare cererea de apel declarată de către SRL „Intelvest”, s-a intentat

procedura de apel și s-a stabilit ședința pentru examinarea apelului pentru data de 21

noiembrie 2018, ora 11:00. (f.d. 145-146)

Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către SRL „Intelvest”. S-a casat hotărârea din 29 mai 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani în partea pretențiilor admise și s-a emis o nouă hotărâre,

prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Lidia Leahu

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Intelvest” cu privire la apărarea

dreptului consumatorului prin încasarea sumei, obligarea remedierii deficienților din

bunul imobil, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

(f.d. 164, 165-174)

La 28 noiembrie 2018 și la 29 ianuarie 2019 Lidia Leahu, reprezentată de

avocatul Mihail Durnescu, a declarat recurs împotriva încheierilor din 10 octombrie

2018 privind repunerea în termen a apelului declarat de către SRL „Intelvest”, din

24 octombrie 2018 privind punerea pe rol a apelului declarat de către SRL „Intelvest,

precum și împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea actelor instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 29 mai 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. (f.d. 178-181, f.d. 198-209)

În motivarea recursului recurenta a invocat că concluzia instanței de apel este

lipsită de suport probatoriu, emisă fără a lua în considerație materialele cauzei,

nefiind analizate complet toate probele prezentate de către părți, administrate și

examinate în ședința de judecată.

Consideră că instanța de apel neargumentat și contrar prevederilor art. 130 Cod

de procedură civilă a dat o apreciere preferențială unor probe, cu ignorarea și

neincluderea altor probe anexate la materialele cauzei, precum și ilegal a repus

apelul declarat de către SRL „Intelvest” în termen.

La 21 ianuarie 2019 SRL „Intelvest” a înaintat referință, prin care a solicitat de

a declara cererea de recurs depusă de către Lidia Leahu împotriva deciziei din 28

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău ca fiind inadmisibilă. (f.d. 189-191)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 noiembrie

3

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Lidia

Leahu, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel

a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei

și a încheierilor, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei și a încheierilor recurate, or, acestea nu se

încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Lidia Leahu, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

4

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a actelor de dispoziție

ale instanței de apel recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Lidia Leahu, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu,

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către Lidia Leahu, reprezentată de avocatul Mihail

Durnescu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5