2ra-209/19 — cu privire la apararea dreptului consumatorului prin incasarea sumei, obligarea remedierii deficientelor

Dosarul nr. 2ra-209/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – L. Lavric Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi ÎNCHEIERE 13 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Lidia Leahu, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Lidia Leahu împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Intelvest” cu privire la apărarea dreptului consumatorului prin încasarea sumei, obligarea remedierii deficienților din bunul imobil, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierilor din 10 octombrie 2018 și din 24 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a repus în termen cererea de apel declarată de către Societatea cu Răspundere Limitată „Intelvest” și s-a acceptat spre examinare cererea de apel declarată de către Societatea cu Răspundere Limitată „Intelvest”, împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Intelvest”, s- a casat hotărârea din 29 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în partea pretențiilor admise și s-a emis o nouă hotărâre, constată: La 08 decembrie 2017 Lidia Leahu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, completată ulterior la 22 decembrie 2017,

împotriva SRL „Intelvest”, prin care a solicitat încasarea datoriei în mărime de 364,9 euro, a dobânzii de întârziere în mărime de 46,23 euro, a penalității în mărime de 13 527,92 euro, repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, a cheltuielilor de judecată și obligarea pârâtei să remedieze deficiențele din bunul imobil, stabilite prin procesul-verbal din 01.08.2017. (43-50) În motivarea cererii reclamanta a indicat că la data de 11 noiembrie 2015 a încheiat cu SRL „Intelvest” contractul nr. 03/75 cu privire la investirea capitalului în construcția spațiului locativ, înregistrat de către notarul public Carolina Panuș sub nr. 4732. La aceiași dată, 11 noiembrie 2015, a achitat suma de 520 213,43 lei, ce 1 constituie prețul bunului imobil contractat.

Astfel, și-a executat pe deplin obligațiile sale față de SRL „Intelvest” și a achitat integral suma contractuală. A menționat că conform pct. 4.1.5 din contract executorul urma să dea în exploatare blocul locativ în anul 2015. Însă, acest termen a fost depășit, fiind dat în exploatare în anul 2017. Reclamanta a indicat că până a fi dat în exploatare blocul locativ, a depistat mai multe vicii, solicitând ca executorul să le remedieze. Astfel, la 01 august 2017 a avut loc adunarea comisiei cu privire la constatarea defectelor la bunul imobil, care face obiectul contractului de investiții, fiind întocmit procesul-verbal, potrivit căruia defectele urmează a fi înlăturate în termen de 7 zile dar, care de fapt nu au fost înlăturate.

De asemenea, a menționat că în urma efectuării măsurărilor s-a constatat că suprafața bunului imobil diferă de suprafața indicată în contractul de investiții și este mai mică cu 1,4 m.p. De mai multe ori a solicitat ca executorul să-i restituie costul diferenței, condiție prevăzută în pct. 9.6 din contract, care indică că dacă în rezultatul efectuării măsurărilor suprafeței imobilului, suprafața de facto este mai mică decât suprafața stabilită, executorul restituie investitorului costul diferenței în decurs de 30 de zile din data adresării din partea investitorului. În cazul când suprafața de facto este mai mică decât suprafața inițială cu mai mult de 1,5 %, executorul restituie beneficiarului costul diferenței ce depășește 1,5 % din suprafața imobilului.

Astfel, executorul urma să restituie investitorului suma de 742 euro pentru 1,4 m.p., care reprezintă diferența dintre suprafața bunului imobil la momentul încheierii contractului și măsurărilor efectuate de către IP „Agenția Servicii Publice” Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău. La 13 decembrie 2017 SRL „Intelvest”, prin ordinul de plată nr. 38 a transferat lui Octavian Leahu, reprezentant prin procură al Lidiei Leahu, suma de 7672,10 lei, care reprezintă suma diferenței de suprafață a bunului imobil, conform contractului de investiții nr. 03/75 din 11 noiembrie 2015. La 19 decembrie 2017 SRL „Intelvest” a transmis, iar beneficiarul Lidia Leahu a primit în proprietate bunul imobil în baza actului de transmitere-primire nr. 03/75.

Reclamanta a menționat că la data scadenței SRL „Intelvest” nu și-a onorat obligațiunile contractuale, respectiv îi datorează o dobândă de întârziere în mărime de 46,23 euro. Deoarece pârâta nu a achitat datoria în termen și în suma solicitată, în baza art. 32 alin. (2) din Legea privind protecția consumatorilor nr. 105 din 13.03.2003, a fost calculată penalitatea în sumă de 13 527,92 euro. Cât privește cerința de reparare a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, reclamanta a menționat că în urma acțiunilor pârâtei, a avut nopți nedormite, stres, depresie din cauza situației de neclaritate din partea SRL „Intelvest”. Prin hotărârea din 29 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Lidia Leahu.

S-a încasat de la SRL „Intelvest” în beneficiul Lidiei Leahu suma totală de 13 939,05 euro și cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 5000 lei. În rest cerințele s-au respins ca fiind neîntemeiate. (f.d. 92, 99-102) La 16 august 2018 SRL „Intelvest” a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 29 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând casarea 2 hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care a respinge pretențiile înaintate de către Lidia Leahu. Totodată, a solicitat repunerea în termen a cererii de apel. (f.d. 97-98) Prin încheierea din 10 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de repunere în termen a apelului declarat de către SRL Intelvest”.

S-a repus în termen cererea de apel declarată de către SRL „ Intelvest”. Nu s-a dat curs cererii de apel și s-a acordat apelantei un termen de 10 zile de la recepționarea prezentei încheieri pentru prezentarea apelului motivat și dovada de achitare a taxei de stat. (f.d. 124-130) La 19 octombrie 2018 SRL „Intelvest” a depus apel motivat asupra hotărârii din 29 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. (f.d.134-140) Prin încheierea din 24 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a acceptat spre examinare cererea de apel declarată de către SRL „Intelvest”, s-a intentat procedura de apel și s-a stabilit ședința pentru examinarea apelului pentru data de 21 noiembrie 2018, ora 11:00. (f.d.

145-146) Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de către SRL „Intelvest”. S-a casat hotărârea din 29 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în partea pretențiilor admise și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Lidia Leahu împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Intelvest” cu privire la apărarea dreptului consumatorului prin încasarea sumei, obligarea remedierii deficienților din bunul imobil, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. (f.d.

164, 165-174) La 28 noiembrie 2018 și la 29 ianuarie 2019 Lidia Leahu, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, a declarat recurs împotriva încheierilor din 10 octombrie 2018 privind repunerea în termen a apelului declarat de către SRL „Intelvest”, din 24 octombrie 2018 privind punerea pe rol a apelului declarat de către SRL „Intelvest, precum și împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea actelor instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 29 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. (f.d. 178-181, f.d. 198-209) În motivarea recursului recurenta a invocat că concluzia instanței de apel este lipsită de suport probatoriu, emisă fără a lua în considerație materialele cauzei, nefiind analizate complet toate probele prezentate de către părți, administrate și examinate în ședința de judecată.

Consideră că instanța de apel neargumentat și contrar prevederilor art. 130 Cod de procedură civilă a dat o apreciere preferențială unor probe, cu ignorarea și neincluderea altor probe anexate la materialele cauzei, precum și ilegal a repus apelul declarat de către SRL „Intelvest” în termen. La 21 ianuarie 2019 SRL „Intelvest” a înaintat referință, prin care a solicitat de a declara cererea de recurs depusă de către Lidia Leahu împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău ca fiind inadmisibilă. (f.d. 189-191) În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 noiembrie 2018. Astfel, recursul declarat la data de 28 noiembrie 2018 este depus în termen.

3 Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Lidia Leahu, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei și a încheierilor, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei și a încheierilor recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Lidia Leahu, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

4 În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a actelor de dispoziție ale instanței de apel recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Lidia Leahu, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune : Recursul, declarat de către Lidia Leahu, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 5