2ra-1164/18 — încasarea datoriei si a dobânzii de întârziere

dosarul nr. 2ra – 1164/18

Instanța de fond: Judecătoria Sîngerei

Judecătorul: H. Craveț,

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza,

Î N C H E I E R E

13 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Visternicean,

judecători Nicolae Craiu,

Luiza Gafton,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cabinetul Avocatului

„Mihail Durnescu”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cabinetul

Avocatului „Mihail Durnescu” împotriva lui Paladi Constantin cu privire la

încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017,

C O N S T A T Ă:

La 20 aprilie 2016 Cabinetul Avocatului ” Mihail Durnescu” a depus cerere

de chemare în judecată împotriva lui Paladi Constantin, cu privire la încasarea

datoriei și a dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii Cabinetul Avocatului ” Mihail Durnescu” a invocat,

că a încheiat cu Paladi Constantin două contracte de asistență juridică nr. 39/15

din 21 august 2015 și 40/15 din 02 septembrie 2015.

Reclamantul menționează că a respectat prevederile contractuale asumate

integral, însă acest lucru nefiind respectat și de către pârât, ultimul neachitând

reclamantului remunerația pentru serviciile prestate și anume asistența juridică

acordată.

Reclamantul invocă că a întreprins multiple tentative de aplanare a

conflictului pe cale amiabilă, însă acest lucru nu s-a soldat cu succes.

1

Toate întâlnirile care au avut loc între reclamant și pârât duceau doar la

înțelegerea verbală a părților prin care pârâtul garanta să returneze suma integral,

lucru ce nu a avut loc până în prezent.

Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu” solicită încasarea datoriei în baza

contractelor de asistență juridică în mărime de 6000 lei și a dobânzii de întârziere

în mărime de 1054,28 lei

La 10 mai 2016 Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu” a depus cerere cu

privire la scutirea de la plata taxei de stat.

Prin încheierea Judecătoriei Sângerei, or. Sângerei din 11 mai 2016 cererea

de chemare în judecată a fost restituită.

La 20 mai 2016 Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu” a depus cerere de

recurs, iar la 16 iunie 2016 cerere de recurs suplimentară împotriva încheierii

Judecătoriei Sângerei, or. Sângerei din 11 mai 2016 prin care a solicitat admiterea

recursului și casarea integrală a încheierii instanței de fond cu transmiterea cauzei

la rejudecare în aceeași instanță.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 15 august 2016 a fost admisă cererea de

recurs depusă de Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu”, casată încheierea

Judecătoriei Sângerei, or. Sângerei din 11 mai 2016, cu transmiterea cauzei la

rejudecare în același complet de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei, or. Sîngerei din 03 noiembrie 2016, a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de

Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu” către Constantin Paladi privind

încasarea onorariului în baza contractelor de asistență juridică și a dobânzii de

întârziere și încasată din contul reclamantului în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 270 lei.

În susținerea soluției date instanța de fond a conchis că pretențiile

reclamantului privind încasarea onorariului în temeiul contractelor de asistență

juridică sunt neîntemeiate și pasibile de a fi respinse, or, la caz Cabinetul

Avocatului ” Mihail Durnescu” nu a prezentat probe care ar demonstra cele

invocate în cererea de chemare în judecată.

La 09 noiembrie 2016, Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu” a depus

apel nemotivat, iar la 22 decembrie 2016 cerere de apel motivată împotriva

hotărârii Judecătoriei Sîngerei, or. Sîngerei din 03 noiembrie 2016, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în

judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 27 decembrie 2016 a fost respinsă

cererea Cabinetului Avocatului „Mihail Durnescu” cu privire la scutirea de la

plata taxei de stat.

2

La 05 ianuarie 2017 Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu” a depus cerere

de recurs, iar la 14 februarie 2017 cerere de recurs motivată împotriva încheierii

Curții de Apel Bălți din 27 decembrie 2016, solicitând admiterea cererii de recurs,

casarea încheierii instanței de apel, cu transmiterea cauzei la rejudecare la faza

primirii apelului spre examinare.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2017 a fost respins

recursul depus de Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu” și menținută

încheierea Curții de Apel Bălți din 27 decembrie 2016.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017 a fost respinsă

cererea de apel declarată de Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu” și

menținută hotărârea Judecătoriei Sîngerei, or. Sîngerei din 03 noiembrie 2016

(f.d.126).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 22 martie 2018, Cabinetul

Avocatului „Mihail Durnescu” a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017 și a

hotărârii Judecătoriei Sîngerei, or. Sîngerei din 03 noiembrie 2016, cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată

(f.d.133-138).

În susținerea recursului recurentul a invocat prevederile art. 6, paragraful 1

CEDO și a indicat că toate deducțiile instanței de judecată sunt făcute doar pe

convingeri unilaterale, partea adversă nici nu a obiectat în privința acțiunii, a

admis un șir de încălcări atât procesuale, cât și materiale, iar soluția emisă a fost

una pripită deoarece s-a pronunțat fără a da o apreciere corespunzătoare cererii

supuse examinării în raport cu circumstanțele cauzei, concluziile fiind expuse

într-o formă evazivă, incertă neavând putere de convingere și fără a fi dată o

apreciere cuvenită pretențiilor formulate în acțiune.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC (în redacția de până la

01 iunie 2018) recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării

hotărârii sau a deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din

21 noiembrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Cabinetul Avocatului

„Mihail Durnescu” în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

3

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC (în redacția de până la

01 iunie 2018), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau

aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat

în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina

a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta

etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul

ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma

drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

4

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc

scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Cabinetul

Avocatului „Mihail Durnescu” este declarativ și nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de

ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie

temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Cabinetul Avocatului „Mihail

Durnescu”, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu”, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Visternicean

judecători Nicolae Craiu

Luiza Gafton

5