2ra-858/17 — încasarea datoriei

prima instanță – N. Pasecinic dosarul nr. 2ra-858/17

instanța de apel –N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

ÎNCHEIERE

12 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Dlujanschi

Elic în interesele lui Sclifos Constantin,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dolganiuc Alexei

împotriva lui Sclifos Constantin cu privire la încasarea datoriei, penalității și

dobânzii de întârziere,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2016, prin

care a fost respins apelul declarat de către reprezentantul apelantului Sclifos

Constantin, avocatul Dlujanschi Elic și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 19 ianuarie 2016 de admitere parțială a acțiunii

c o n s t a t ă

La 27 iulie 2015, Dolganic Alexei a înaintat o cerere de chemare în

judecată împotriva lui Sclifos Constantin, prin care a solicitat instanței încasarea

datoriei, dobânzii de întârziere, penalității și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii depuse, reclamantul Dolganic Alexei a indicat că în

baza recipisei din 01 septembrie 2012 i-a împrumutat lui Sclifos Constantin suma

de 11 200 euro, pe care acesta urma să-i restituie pînă la 31 decembrie 2012 cu

achitarea unei penalități în mărime de 1% din suma împrumutată pentru fiecare zi

de întârziere.

Susține reclamantul că Sclifos Constantin pînă în prezent nu a achitat

datoria.

1

Astfel, la 23 aprilie 2015 a înaintat în adresa pârâtului o pretenție prin care

a solicitat executarea obligației, însă aceasta a fost lăsată fără examinare.

Cere reclamantul, încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a sumei

nerestituite în valoare de 11 200 euro, a penalității în mărime de 20 160 euro și a

dobânzilor de întârziere în suma de 2 936,70 euro și încasarea din contul pârâtului

în beneficiul său a sumei taxei de stat achitate la depunerea acțiunii în mărime

de– 21 437,46 lei și a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 19 ianuarie 2016,

acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Sclifos Constantin în beneficiul lui

Dolganiuc Alexei suma de 11 200 euro cu titlu de datorie, 2 936,70 euro cu titlu

de dobândă și suma de 11 200 euro euro cu titlu de penalitate,iar în total 25 336, 7

euro convertiți în valută națională la momentul executării și suma de 28 592,46

lei cu titlu de cheltuieli de judecată în beneficiul lui Dolganiuc Alexei.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2016, a fost respins

apelul declarat de către reprezentantul apelantului Sclifos Constantin, avocatul

Dlujanschi Elic și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din

19 ianuarie 2016.

La 06 ianuarie 2017 avocatul Dlujanschi Elic în interesele lui Sclifos

Constantin, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a hotărîrii

primei instanțe, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor

judecătorești și emiterea unei noi hotărîri de respingere parțială a acțiunii

În motivarea recursului a indicat că, instanțele la adoptarea hotărârilor au

aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Or, la art. 513 Cod civil legiuitorul a stabilit că debitorul și creditorul

trebuie să se comporte cu bună-credință și diligență la momentul nașterii, pe

durata existenței, la momentul executării și stingerii obligației.

Este nulă clauza prin care se derogă de la prevederile alin.(1).

A mai indicat că conform art. 630 Cod civil, în cazuri excepționale, luându-

se în considerare toate împrejurările, instanța de judecată poate dispune reducerea

clauzei penale disproporționat de mari. La reducerea clauzei penale, trebuie să se

țină cont nu numai de interesele patrimoniale, ci și de alte interese, ocrotite prin

lege, ale creditorului.

Nu se admite reducerea penalității în cazul în care aceasta a fost plătită.

Deci, în situația creată este impus la plata unei sume de aproximativ de 2

ori mai mare decât suma îndatorată, ceia ce face a fi în imposibilitate de plată.

A mai indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, însă a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

2

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Dlujanschi

Elic în interesele lui Sclifos Constantin nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței

pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de avocatul Dlujanschi Elic în interesele lui Sclifos

Constantin, ca inadmisibil.

3

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de avocatul Dlujanschi Elic în interesele lui Sclifos

Constantin, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, /semnătura/ Valentina Clevadî

judecători /semnătura/ Dumitru Mardari

/semnătura/ Galina Stratulat

Copia corespunde originalului Galina Stratulat

4