2ra-1219/18 — Încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere, penalitatii si a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr.2ra-1219/18 Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul central, judecător: A. Parfeni Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători: A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru ÎNCHEIERE 27 iunie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Țurcan Andrei, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Țurcan Andrei către Manole Anatolie cu privire la încasarea împrumutului, penalităților, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost menținută hotărârea din 10 octombrie 2017 a Judecătoriei Ungheni, sediul central de admitere parțială a acțiunii, constată: La 17 mai 2017, Țurcan Andrei a depus cerere de chemare în judecată către Manole Anatolie cu privire la încasarea sumei de 200 de euro, a penalității pentru fiecare zi de întârziere în mărime de 0,5 %, a dobânzii de întârziere pentru perioada de timp - 13.10.2013 până la pronunțarea hotărârii judecătorești și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin recipisa din 08.10.2016, întocmită- scrisă și semnată de către Manole Anatolie, se confirmă faptul că ultimul a împrumutat, la 08.10.2016, de la Țurcan Andrei, suma de 200 de euro și că s-a obligat să restituie suma împrumutului până la 13.10.2016, iar în caz de nerestituire în termen a sumei împrumutului, pentru fiecare zi de întârziere să fie calculată o penalitate în mărime de 0.5 % din suma împrumutată.

Prin cererea din 04.09.2017, reclamantul și-a majorat pretențiile și a solicitat să fie încasată din contul pârâtului, în beneficiul său, suma de 200 de euro cu titlu de împrumut, penalitatea pentru fiecare zi de întârziere în mărime de 0,5 % în sumă de 361 de euro și dobânda de întârziere în mărime de 35 de euro, calculate pentru perioada - 13.10.2016 până la 10.10.2017, în total suma de 596 de euro, cât și încasarea din contul pârâtului în mod solidar în beneficiul reclamantului și a avocatului stagiar Sardari Marin, a cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime de 4000 de lei, ce constituie onorariul de succes convenit prin contractul de asistență juridică nr.33s din 17.01.2017.

În susținerea cererii de majorare a pretențiilor, reclamantul a indicat că, cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 4 000 de lei, constituie onorariul de succes - onorariul în caz de câștig a cauzei convenit prin contractul de asistență juridică nr. 33s din 17.01.2017, anexat în original la materialele cauzei.

Suma solicitată se justifică prin următorul calcul: 750 de lei - tarif fix pentru realizarea fiecăreia dintre acțiunile următoare: prima întâlnire cu beneficiarul asistenței juridice calificate în care s-au semnat contractul de asistență juridică nr. 33s din 17.01.2017 și mandatul avocațial de reprezentare din 17.01.2017 cu clientul reclamant pe dosar; 1000 de lei, deoarece avocatul a participat într-o ședință judiciară în prima instanță din 11.07.2017 la medierea judiciară, iar conform Recomandării privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată prin Decizia nr. 2 din 30.03.2012 a Consiliului Uniunii Avocaților din RM, avocatului i se permite să încaseze și să primească a câte 1000 de lei pentru participarea într-o singură ședință judiciară, adică 1000 de lei - tarif fix pentru participarea în fiecare ședință de judecată în instanțele de orice nivel sau la desfășurarea fiecărei acțiuni procesuale; a câte 1500 de lei, în total 3000 de lei, deoarece avocatul a îndeplinit și a întocmit în prima instanță: Cererea de chemare judecată din 17.05.2017 și Cererea de completare din 04.09.2017 la acțiunea inițială, iar potrivit Recomandării menționate anterior s-a adoptat suma de 1500 de lei - tarif fix pentru întocmirea, după caz, a acțiunii sau referinței la acțiune,

întocmirea și depunerea cererilor legate de desfășurare a acțiunilor procesuale, pentru întocmirea și depunerea cererii de apel sau recurs - 1750 de lei, deoarece potrivit Recomandării aprobată prin Decizia nr. 2 din 30.03.2012, avocatul se remunerează suplimentar cu 1750 de lei - tarif fix pentru admiterea integrală sau parțială a cererii - 17% din valoarea totală a acțiunii admisă de instanța de judecată. Astfel, avocatul stagiar Sardari M., a îndeplinit un volum de lucru pe acest dosar în prima instanță, care este tarifat cu suma totală de 8 627 de lei potrivit Recomandării privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată prin Decizia nr.2 din 30.03.2012 a Consiliului Uniunii Avocaților din RM.

Iar de aici rezultă că, suma de 4 000 de lei solicitată pentru compensarea cheltuielilor de asistență juridică acordată reclamantului, care urmează a fi încasată din contul părții care va pierde procesul de judecată în prima instanță, la caz pârâtul Manole Anatolie, este una reală, rezonabilă, necesară. În susținerea pretențiilor au fost invocate art. 90 alin. i) și 1), 94 alin. (1), 96 alin. (1) -(l1) Cod de procedură civilă, art. 43 alin. (1) Constituția RM și art. 1 Protocolul adițional nr. l la Convenția CEDO. La 10 octombrie 2017, de către reprezentantul reclamantului, avocatul stagiar Sardari Marin, a fost depus supliment la cerința privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică, invocând suplimentar în susținerea pretenției respective prevederile art.63 din Legea cu privire la avocatură, 64 alin. (l)-(2), (8)-(13) din Statutul Profesiei de avocat.

Prin hotărârea din 10 octombrie 2017 a Judecătoriei Ungheni, sediul central, menținută prin decizia din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată și s-a dispus încasarea din contul lui Manole Anatolie, în beneficiul lui Țurcan Andrei, a împrumutului în mărime de 200 de euro, a penalității în mărime de 180 de euro, a dobânzii de întârziere în mărime de 35 de euro și a cheltuielilor judiciare în sumă de 400 de lei. Pretenția privind încasarea onorariului de succes s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 02.05.2018, Țurcan Andrei a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și modificarea hotărârii primei instanțe, încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantului penalitatea de întârziere în sumă de 181 de euro, cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 4000 de lei, taxa de stat în mărime de 112,5 lei achitată în instanța de apel și taxa de stat în sumă de 75 de lei achitată la depunerea recursului. În motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată nu au motivat soluțiile, concluziile expuse sunt contradictorii, au aplicat legea care nu trebuia aplicată și nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 01 martie 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 142), fiind recepționată la 06.03.2018 (f. d. 143, 144), iar recursul a fost depus la 02 mai 2018. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 ianuarie 2018, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Țurcan Andrei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Țurcan Andrei, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Țurcan Andrei, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Țurcan Andrei se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Victor Burduh