2ra-1219/18 — Încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere, penalitatii si a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr.2ra-1219/18

Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul central, judecător: A. Parfeni

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători: A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru

ÎNCHEIERE

27 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Țurcan Andrei,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Țurcan Andrei

către Manole Anatolie cu privire la încasarea împrumutului, penalităților, dobânzii

de întârziere și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

menținută hotărârea din 10 octombrie 2017 a Judecătoriei Ungheni, sediul central

de admitere parțială a acțiunii,

constată:

La 17 mai 2017, Țurcan Andrei a depus cerere de chemare în judecată către

Manole Anatolie cu privire la încasarea sumei de 200 de euro, a penalității pentru

fiecare zi de întârziere în mărime de 0,5 %, a dobânzii de întârziere pentru perioada

de timp - 13.10.2013 până la pronunțarea hotărârii judecătorești și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin recipisa din 08.10.2016, întocmită-

scrisă și semnată de către Manole Anatolie, se confirmă faptul că ultimul a

împrumutat, la 08.10.2016, de la Țurcan Andrei, suma de 200 de euro și că s-a

obligat să restituie suma împrumutului până la 13.10.2016, iar în caz de nerestituire

în termen a sumei împrumutului, pentru fiecare zi de întârziere să fie calculată o

penalitate în mărime de 0.5 % din suma împrumutată.

Prin cererea din 04.09.2017, reclamantul și-a majorat pretențiile și a solicitat

să fie încasată din contul pârâtului, în beneficiul său, suma de 200 de euro cu titlu

de împrumut, penalitatea pentru fiecare zi de întârziere în mărime de 0,5 % în

sumă de 361 de euro și dobânda de întârziere în mărime de 35 de euro, calculate

pentru perioada - 13.10.2016 până la 10.10.2017, în total suma de 596 de euro, cât

și încasarea din contul pârâtului în mod solidar în beneficiul reclamantului și a

avocatului stagiar Sardari Marin, a cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime

de 4000 de lei, ce constituie onorariul de succes convenit prin contractul de

asistență juridică nr.33s din 17.01.2017.

În susținerea cererii de majorare a pretențiilor, reclamantul a indicat că,

cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 4 000 de lei, constituie onorariul

de succes - onorariul în caz de câștig a cauzei convenit prin contractul de asistență

juridică nr. 33s din 17.01.2017, anexat în original la materialele cauzei.

Suma solicitată se justifică prin următorul calcul: 750 de lei - tarif fix pentru

realizarea fiecăreia dintre acțiunile următoare: prima întâlnire cu beneficiarul

asistenței juridice calificate în care s-au semnat contractul de asistență juridică nr.

33s din 17.01.2017 și mandatul avocațial de reprezentare din 17.01.2017 cu

clientul reclamant pe dosar; 1000 de lei, deoarece avocatul a participat într-o

ședință judiciară în prima instanță din 11.07.2017 la medierea judiciară, iar

conform Recomandării privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de

către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată prin

Decizia nr. 2 din 30.03.2012 a Consiliului Uniunii Avocaților din RM, avocatului i

se permite să încaseze și să primească a câte 1000 de lei pentru participarea într-o

singură ședință judiciară, adică 1000 de lei - tarif fix pentru participarea în fiecare

ședință de judecată în instanțele de orice nivel sau la desfășurarea fiecărei acțiuni

procesuale; a câte 1500 de lei, în total 3000 de lei, deoarece avocatul a îndeplinit și

a întocmit în prima instanță: Cererea de chemare judecată din 17.05.2017 și

Cererea de completare din 04.09.2017 la acțiunea inițială, iar potrivit

Recomandării menționate anterior s-a adoptat suma de 1500 de lei - tarif fix pentru

întocmirea, după caz, a acțiunii sau referinței la acțiune, întocmirea și depunerea

cererilor legate de desfășurare a acțiunilor procesuale, pentru întocmirea și

depunerea cererii de apel sau recurs - 1750 de lei, deoarece potrivit Recomandării

aprobată prin Decizia nr. 2 din 30.03.2012, avocatul se remunerează suplimentar

cu 1750 de lei - tarif fix pentru admiterea integrală sau parțială a cererii - 17% din

valoarea totală a acțiunii admisă de instanța de judecată. Astfel, avocatul stagiar

Sardari M., a îndeplinit un volum de lucru pe acest dosar în prima instanță, care

este tarifat cu suma totală de 8 627 de lei potrivit Recomandării privind cuantumul

onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor

de asistență juridică, aprobată prin Decizia nr.2 din 30.03.2012 a Consiliului

Uniunii Avocaților din RM. Iar de aici rezultă că, suma de 4 000 de lei solicitată

pentru compensarea cheltuielilor de asistență juridică acordată reclamantului, care

urmează a fi încasată din contul părții care va pierde procesul de judecată în prima

instanță, la caz pârâtul Manole Anatolie, este una reală, rezonabilă, necesară.

În susținerea pretențiilor au fost invocate art. 90 alin. i) și 1), 94 alin. (1), 96

alin. (1) -(l1) Cod de procedură civilă, art. 43 alin. (1) Constituția RM și art. 1

Protocolul adițional nr. l la Convenția CEDO.

La 10 octombrie 2017, de către reprezentantul reclamantului, avocatul stagiar

Sardari Marin, a fost depus supliment la cerința privind încasarea cheltuielilor de

asistență juridică, invocând suplimentar în susținerea pretenției respective

prevederile art.63 din Legea cu privire la avocatură, 64 alin. (l)-(2), (8)-(13) din

Statutul Profesiei de avocat.

Prin hotărârea din 10 octombrie 2017 a Judecătoriei Ungheni, sediul central,

menținută prin decizia din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă

parțial cererea de chemare în judecată și s-a dispus încasarea din contul lui Manole

Anatolie, în beneficiul lui Țurcan Andrei, a împrumutului în mărime de 200 de

euro, a penalității în mărime de 180 de euro, a dobânzii de întârziere în mărime de

35 de euro și a cheltuielilor judiciare în sumă de 400 de lei. Pretenția privind

încasarea onorariului de succes s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 02.05.2018, Țurcan Andrei a depus cerere de recurs împotriva deciziei din

23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și modificarea hotărârii primei instanțe, încasarea

din contul pârâtului în beneficiul reclamantului penalitatea de întârziere în sumă de

181 de euro, cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 4000 de lei, taxa de

stat în mărime de 112,5 lei achitată în instanța de apel și taxa de stat în sumă de 75

de lei achitată la depunerea recursului.

În motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată nu au motivat

soluțiile, concluziile expuse sunt contradictorii, au aplicat legea care nu trebuia

aplicată și nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 01 martie 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f.

d. 142), fiind recepționată la 06.03.2018 (f. d. 143, 144), iar recursul a fost depus la

02 mai 2018.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 ianuarie 2018, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Țurcan Andrei, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri, pe când în recursul declarat de către Țurcan Andrei, asemenea aspecte

nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Țurcan Andrei, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Țurcan Andrei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Victor Burduh