2ra-1003/18 — declararea nulității contractului de ipotecă și a acordului de transmitere benevolă în posesie a bunurilor ipotecate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulităţii contractului de ipotecă şi a acordului de transmitere benevolă în posesie a bunurilor ipotecate
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1003/18 — declararea nulității contractului de ipotecă și a acordului de transmitere benevolă în posesie a bunurilor ipotecate (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru dosarul nr. 2ra-1003/18
Judecător: D. Chistol
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu
Î N C H E I E R E
13 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecător Tatiana Vieru
judecători Victor Burduh, Iuliana Oprea
examinând admisibilitatea recursului declarat de Croitoru Vitalie și Croitoru
Angela prin intermediul avocatului Chisilița Corneliu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Croitoru Vitalie și
Croitoru Angela împotriva lui Todorovici Valeriu, Todorovici Aurica, Chiriac Nistor
și notarul public Brihuneț Svetlana, intervenienți accesorii Chiriac Tatiana și
Întreprinderea Individuală ,,Todorovici AV” în proces de insolvabilitate cu privire la
declararea nulității contractului de ipotecă și a acordului de transmitere benevolă în
posesie a bunurilor ipotecate,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, prin care s-a
respins apelul declarat de Croitoru Vitalie și Croitoru Angela prin intermediul
avocatului Chisilița Corneliu și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 07 aprilie 2017,
c o n s t a t ă :
La 21 februarie 2012, Croitoru Vitalie și Croitoru Angela s-au adresat cu cerere
de chemare în judecată împotriva lui Todorovici Valeriu, Todorovici Aurica, Chiriac
Nistor și notarului public Brihuneț Svetlana cu privire la anularea contractului de
ipotecă.
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin hotărârea instanței de
judecată din 05 septembrie 2002 a fost recunoscut după ei dreptul de proprietate la ½
cotă-parte din bunul imobil – serviciu de reparații auto, amplasat pe str. I. Soroceanu,
1, mun. Chișinău, număr cadastral xxxxx, iar cea de-a doua parte a imobilului
menționat a fost înregistrată la 31 octombrie 2001 după Todorovici Valeriu și
Todorovici Aurica în baza contractului de vânzare-cumpărare.
1
În afară de aceasta, indică și faptul că în proprietatea comună pe cote-părți ideale
se află și terenul de pământ din str. I. Soroceanu, 1, mun. Chișinău, cu suprafața de
0,0794 ha, număr cadastral xxxxx.
Menționează că, la 01 noiembrie 2011, Todorovici Valeriu și Todorovici Aurica
au încheiat cu Chiriac Nistor contractul de ipotecă, autentificat de notarul public
Brihuneț Svetlana, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, fiind întocmit
cu scopul de a asigura executarea obligațiilor rezultate din contractul de împrumut
încheiat la 19 iulie 2011 între Todorovici Valeriu și Chiriac Nistor.
Astfel, prin pct. 2 al contractului de ipotecă, Todorovici Valeriu și Todorovici
Aurica au grevat cu ipotecă ½ cotă-parte din clădirea cu suprafața de 526,6 m2,
număr cadastral xxxxx și ½ cotă-parte din lotul de pământ aferent cu suprafața de
0,0794 ha, număr cadastral xxxxx, situate în mun. Chișinău str. I. Soroceanu, 1.
Consideră că contractul de ipotecă este încheiat cu încălcarea legii, deoarece
terenul cu suprafața de 0,0794 ha amplasat în mun. Chișinău, str. I. Soroceanu, 1, se
află în proprietatea comună a familiilor Croitoru și Todorovici, nefiind stabilite
cotele-părți în natura pentru fiecare coproprietar.
Solicită reclamanții, anularea contractului de ipotecă nr. 0100/11/115341 din 01
noiembrie 2011 încheiat între Chiriac Nistor, Todorovici Valeriu și Todorovici
Aurica, obiectul căruia este bunul imobil amplasat în mun. Chișinău, str. I.
Soroceanu, 1, în următoarea componență: ½ cotă-parte din clădirea de produceere cu
suprafața de 526m 6, număr cadastral xxxxx și ½ cotă-parte din terenul de pământ
aferent cu suprafața de 0,0794 ha, număr cadastral xxxxx.
La 10 mai 2012, Croitoru Vitalie și Croitoru Angela au depus cerere de chemare
în judecată suplimentară împotriva lui Todorovici Valeriu, Todorovici Aurica,
Chiriac Nistor și notarului public Berghii Evghenii, solicitând recunoașterea nulității
acordului de transmitere benevolă în posesie pentru exercitarea dreptului de ipotecă
nr. 582 din 07 februarie 2012, încheiat între Chiriac Nistor, Todorovici Valeriu și
Todorovici Aurica, asupra ½ cotă-parte din clădirea de producere cu suprafața de
526,6 m.p., număr cadastral xxxxx și ½ cotă-parte din terenul aferent cu suprafața de
0,0794 ha, număr cadastral xxxxx, situate în mun. Chișinău, str. I. Soroceanu, 1 (f.d.
18 -19, vol. I).
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 05 februarie 2013, cererea
de chemare în judecată a fost admisă integral.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2013, s-au admis apelurile
declarate de Chiriac Nistor și notarul public Brihuneț Svetlana, s-a casat hotărârea
Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 05 februarie 2013 și s-a emis o nouă hotărâre
de respingere a acțiunii.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 30 octombrie 2013, a fost admis
recursul declarat de către Croitoru Vitalie și Croitoru Angela, casată decizia Curții de
Apel Chișinău din 08 mai 2013 și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 05 februarie 2013.
2
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016, s-a admis cererea
de revizuire depusă de Chiriac Tatiana, s-a casat decizia Curții Supreme de Justiție
din 30 octombrie 2013, fiind dispusă rejudecarea cauzei în ordine de recurs.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 iulie 2016, s-a admis recursul
declarat de către Croitoru Vitalie și Croitoru Angela, s-a casat decizia Curții de Apel
Chișinău din 08 mai 2013 și hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 05
februarie 2013, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Judecătoria Centru mun.
Chișinău, în alt complet de judecată.
Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26
septembrie 2016, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Chiriac
Tatiana și ÎI ,,Todorovici AV” în proces de insolvabilitate (f.d. 127 vol. II).
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 aprilie 2017, cererea
de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 20 aprilie 2017, Croitoru Vitalie
și Croitoru Angela prin intermediul avocatului Chisilița Corneliu au contestat-o cu
apel.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, s-a respins apelul
declarat de Croitoru Vitalie și Croitoru Angela prin intermediul avocatului Chisilița
Corneliu și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 aprilie
2017.
La 03 aprilie 2018, Croitoru Vitalie și Croitoru Angela prin intermediul
avocatului Chisilița Corneliu au declarat recurs, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi
hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărârile contestate,
considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au fost emise cu încălcarea și
aplicarea eronată a normelor de drept material.
Reiterează că, contractul de ipotecă din 01 noiembrie 2011 și acordul de
transmitere benevolă în posesie pentru exercitarea dreptului de ipotecă din 07
februarie 2012, nu au fost semnate cu exprimarea consimțământului verbal al tuturor
coproprietarilor imobilelor, motiv din care acestea urmează a fi recunoscute nule.
Prin prisma art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel din 23
noiembrie 2017 a fost expediată în adresa părților la 12 ianuarie 2018, fapt confirmat
prin scrisoarea de însoțire cu nr. 1104 (f.d.122 vol. III), însă careva date privind
recepționarea deciziei de către recurenți la materialele dosarului nu există.
Prin urmare, recursul declarat de Croitoru Vitalie și Croitoru Angela prin
intermediul avocatului Chisilița Corneliu la 03 aprilie 2018, se consideră depus în
termen.
3
La 15 mai 2018, Chiriac Nistor prin intermediul avocatului Balan Petru a depus
referință prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Croitoru Vitalie și Croitoru
Angela prin intermediul avocatului Chisilița Corneliu, urmează a fi declarat
inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Croitoru Vitalie și Croitoru
Angela prin intermediul avocatului Chisilița Corneliu este declarativ și nu justifică
afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.
Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia
din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că
cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
În cazul de față, Completul constată că temeiurile inserate în cererea de recurs nu
dezvăluie nicio aparență a încălcării normelor de drept material sau procedural, dar
nici a încălcării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
De altfel, argumentele invocate de către recurenți nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al
deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Completul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică
4
modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin urmare, recursul nu poate fi exercitat pentru alte motive decât cele
prevăzute de lege, controlul judiciar fiind limitat, de regulă, numai la problemele de
drept, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor chestiuni de fond ce au fost
soluționate de către instanțele de judecată.
În același timp, Completul reiterează că, prin prisma jurisprudenței Curții
Europene, recursul trebuie să fie unul ,,efectiv”, atât în practică, cât și în drept. Un
astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase
și legitime” (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99,
, ECHR 2001-XII). Totodată, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie
să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,
la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri
(cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie
2016 ), însă în recursul declarat asemenea aspecte nu se regăsesc.
Reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Croitoru Vitalie și Croitoru Angela prin intermediul
avocatului Chisilița Corneliu, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul declarat de Croitoru Vitalie și Croitoru Angela prin intermediul
avocatului Chisilița Corneliu, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecător Tatiana Vieru
judecători Victor Burduh
Iuliana Oprea
5