2ra-996/18 — încasarea datoriei

Prima instanță, Judecătoria Anenii Noi: M. Chiperi dosarul nr. 2ra-996/18 Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu Î N C H E I E R E 06 iunie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Doloșcan Iulia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Moldova- Agroindbank” împotriva Olgăi Gherman și Iuliei Doloșcan cu privire la încasarea datoriei și acțiunea reconvențională a Iuliei Doloșcan împotriva Societății pe Acțiuni „Moldova-Agroindbank” și Olgăi Gherman cu privire la declararea nulității contractelor de fidejusiune, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Doloșcan Iulia și menținută hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 26 septembrie 2017, c o n s t a t ă La 10 martie 2017, SA „Moldova-Agroindbank” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Gherman și Iuliei Doloșcan cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 18 martie 2014, a încheiat în calitate de creditor cu Gherman Olga – debitor contractul de credit nr. S140050/444. Conform contractului, creditorul a acordat debitorului un credit în sumă de 30 000 lei cu o dobândă fixă de 13 % anual și termenul de rambursare – 10 martie 2017. Susține SA „Moldova-Agroindbank” că pentru garantarea executării contractului de credit, la 18 martie 2014 a fost încheiat cu Doloșcan Iulia contractul de fidejusiune nr. S140050/444-a, prin care ultima și-a asumat obligația de a răspunde solidar cu debitorul, în fața creditorului, pentru onorarea integrală a obligațiilor aferente contractului de credit.

Declară reclamanta că ulterior, la 07 octombrie 2014 a mai încheiat cu Gherman Olga un contract de credit cu nr. S140205/444, ultimei fiindu-i acordat un credit în sumă de 50 000 lei cu o dobândă de 12 % anual și termenul de rambursare – 20 septembrie 1 2019. De asemenea și pentru acest contract de credit a fost instituită fidejusiunea prin contractul nr. S140205/444-A, în calitate de fidejusor fiind din nou Doloșcan Iulia. Invocă SA „Moldova-Agroindbank” că pentru nerespectarea termenului de rambursare a creditului conform ambelor contracte, debitorul s-a angajat să plătească potrivit pct. 2.4.7 o penalitate contractuală de 0,2 % din suma restantă, dar nu mai puțin de 20 lei pe zi, care se raportează duratei de întârziere.

Afirmă reclamanta că și-a onorat obligațiile prevăzute de contractele de credit și a transferat debitorului Gherman Olga, în ziua semnării acestora, suma creditelor acordate, pe când ultima nu și-a onorat obligațiile în mod corespunzător, în condițiile și termenele stipulate în contracte.

În adresa debitorului și fidejusorului au fost expediate la 29 septembrie 2015 reclamații prin care au fost informați despre nerespectarea clauzelor contractuale cu privire la rambursarea creditelor, achitarea dobânzii și penalității calculate conform contractelor, însă pârâtele nu au achitat datoria acumulată în sumă totală de 90 540,32 lei și anume, 24 691,61 lei pentru contractul de credit din 18 martie 2014 și 65 848,71 lei - contractul de credit din 07 octombrie 2014. Solicită SA „Moldova-Agroindbank” încasarea în mod solidar din contul Olgăi Gherman și Iuliei Doloșcan a datoriei în sumă de 90 540,32 lei, taxei de stat – 2716,22 lei și cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1000 lei.

La 17 mai 2017, Doloșcan Iulia a înaintat acțiune reconvențională împotriva SA „Moldova-Agroindbank” și Gherman Olga cu privire la declararea nulității contractelor de fidejusiune. În motivarea acțiunii a indicat că, necătând la faptul că Gherman Olga nu a achitat suma creditului acordat în baza contractului de credit nr. S140050/444 din 18 martie 2014, la 07 octombrie 2014 SA „Moldova-Agroindbank” i-a acordat un alt credit în sumă de 50 000 lei conform contractului nr. S140205/444. Susține Doloșcan Iulia că la momentul semnării contractelor de fidejusiune din 18 martie 2014 și 07 octombrie 2014, era inconștientă de consecințele juridice ale neexecutării contractelor de credit, fiind dusă în eroare de salariatul SA „Moldova- Agroindbank”, care nu a preîntâmpinat-o despre urmările contractelor semnate, precum și de Gherman Olga, care o încuraja să încheie contractele de fidejusiune, motivându-i că are doar calitatea de martor la primirea banilor.

Invocă că doar după recepționarea reclamațiilor expediate de către SA „Moldova- Agroindbank”, a înțeles însemnătatea contractelor de fidejusiune. Solicită Doloșcan Iulia declararea nulității contractelor de fidejusiune nr. S1409050/444-a din 18 martie 2014 și nr. S140205/444-A din 07 octombrie 2014, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 26 septembrie 2017, a fost admisă acțiunea inițială și încasată în mod solidar din contul Olgăi Gherman și Iuliei Doloșcan în beneficiul SA „Moldova-Agroindbank” suma de 90 540,32 lei cu titlu de datorie și suma de 3984,21 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în total 94 524,53 lei. Acțiunea reconvențională a fost respinsă ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, a fost respins apelul declarat de către Doloșcan Iulia și menținută hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 26 septembrie 2017. 2 Instanțele de judecată au conchis că acțiunea înaintată de SA „Moldova- Agroindbank” este întemeiată, deoarece în termenul și condițiile stabilite de contractele de credit, Gherman Olga nu și-a executat obligațiile asumate de rambursare a creditului și a plăților aferente, datorie pentru care răspunde solidar cu fidejusorul Doloșcan Iulia în temeiul contractelor de fidejusiune și art. 1156 Cod civil.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că acțiunea reconvențională este tardivă, fiind depusă cu depășirea termenului de 6 luni prevăzut la art. 233 alin. (1) Cod civil – persoana îndreptățită are dreptul să ceară anularea actului juridic pentru temeiurile stipulate la art.227, 228 și 230 în termen de 6 luni de la data cînd a aflat sau trebuia să afle despre temeiul anulării, în speță nulitatea contractelor fiind invocată în temeiul art. 228 Cod civil - nulitatea actului juridic încheiat prin dol. La 28 martie 2018, Doloșcan Iulia a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Anenii Noi din 26 septembrie 2017, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În susținerea recursului, recurenta a invocat ilegalitatea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare, care au acordat preferințe procesuale intimatei-reclamante SA „Moldova-Agroindbank”, interpretând în mod greșit scurgerea termenului de prescripție, or, a aflat despre comportamentul dolosiv al băncii și Olgăi Gherman numai după ce avocatul a studiat cererea de chemare în judecată a SA „Moldova-Agroindbank”. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă faptul că decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 redactată integral, a fost expediată în adresa recurentei Doloșcan Iulia la 22 decembrie 2017 potrivit scrisorii de însoțire nr. 18655 (f.d.

172), lipsind însă date cu privire la recepționarea acesteia. În cererea de recurs, recurenta a indicat că copia deciziei instanței de apel i-a fost comunicată reprezentantului acesteia, avocatul Blanovschii Vissarion, la data de 05 martie 2018. În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Doloșcan Iulia la 28 martie 2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 25 aprilie 2018, în adresa intimaților SA „Moldova-Agroindbank” și Gherman Olga a fost expediată copia recursului declarat de către Doloșcan Iulia, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimații nu și-au valorificat dreptul respectiv și nu au prezentat referință. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Doloșcan Iulia este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; 3 b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Doloșcan Iulia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC. Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și în cea de apel, în privința cărora s-au expus instanțele ierarhic inferioare.

Astfel, acestea se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse. Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului, argumentul recurentei Doloșcan Iulia precum că termenul de prescripție urmează a fi calculat din momentul studierii de către avocat a cererii de chemare în judecată depusă de SA „Moldova- Agroindbank”, fiind în imposibilitate anterior să cunoască despre comportamentul dolosiv al intimaților, deoarece însăși Doloșcan Iulia susține în acțiunea reconvențională că după ce a primit la 29 septembrie 2015 reclamații de la Bancă, a înțeles însemnătatea contractelor de fidejusiune.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și temeinicia în fapt a acesteia. Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu 4 privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s- a pronunțat deja în modul corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Doloșcan Iulia ca inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Doloșcan Iulia se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh 5