3ra-704/18 — repunerea în termen, anularea refuzurilor, obligarea calculării și achitării indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului și încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-704/18 — repunerea în termen, anularea refuzurilor, obligarea calculării și achitării indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-704/18

prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău – D. Chistol

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru

Î N C H E I E R E

06 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului Ala Cobăneanu

judecători Dumitru Mardari și Luiza Gafton

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Chirmici Tatiana

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

sect. Ciocana, mun. Chișinău și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu

privire la repunerea în termen, anularea răspunsurilor, obligarea calculării și achitării

indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, prin care s-a

admis apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și s-a modificat

hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 aprilie 2016

c o n s t a t ă:

La 04 martie 2015 Chirmici Tatiana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale sect. Ciocana, mun. Chișinău cu privire la recunoașterea ilegalității

răspunsului, obligarea recalculării indemnizației lunare pentru creșterea copilului și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată Chirmici Tatiana a indicat că la 07

septembrie 2012 s-a căsătorit cu Chirmici Igor, iar din viața în comun la 22 august

2013 s-a născut fiul Chirmici Vladislav.

De la 21 iulie 2010 și până în prezent este angajată în cadrul Departamentului

Poliției de Frontieră în funcția de specialist principal al serviciului asistență

psihologică al Direcției generale resurse umane.

A concretizat că prin ordinul Departamentului Poliției de Frontieră nr. 1308/ps

din 14 noiembrie 2013 i s-a acordat concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului

începând cu 19 noiembrie 2013 până la 22 august 2016.

După nașterea copilului, la 05 decembrie 2013 s-a adresat Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale sect. Ciocana mun. Chișinău în vederea acordării indemnizației

pentru îngrijirea copilului, care i-a fost stabilită în mărime de 300 lei, iar după 01

ianuarie 2014 în mărime de 400 lei, indemnizație de care beneficiază o persoană

neasigurată.

Nefiind de acord cu mărimea indemnizației stabilite, la 06 februarie 2015 a

adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale sect. Ciocana mun. Chișinău cerere

prealabilă, prin care a solicitat calcularea și achitarea indemnizației pentru îngrijirea

1

copilului în mărime de 30 % din venitul lunar realizat în ultimele 12 luni calendaristice

până la nașterea copilului.

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale sect. Ciocana mun.

Chișinău nr. 691 din 11 februarie 2015 a fost informată despre refuzul admiterii cererii

prealabile.

Reprezentanții organului de asigurări sociale i-au comunicat că din salariul său

nu s-au reținut contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii, astfel încât este

recunoscută drept persoană neasigurată, fapt cu care nu este de acord, deoarece

conform art. 52 Legea nr. 283 din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliția de Frontieră,

polițiștii de frontieră sunt supuși asigurării obligatorii de stat.

Venitul său mediul lunar realizat în ultimele 12 luni calendaristice a constituit

5 156,98 lei/lunar, iar indemnizația lunară la care poate pretinde este în mărime de

1 547,09 lei.

A mai indicat că a mai înaintat cerere și Departamentului Poliției de Frontieră

cu privire la calcularea și achitarea indemnizației, însă prin scrisoarea din 05 februarie

2015 i s-a comunicat că Departamentul nu are temei legal pentru a stabili și achita

indemnizația solicitată.

Chirmici Tatiana cere (1) recunoașterea ilegalității refuzului Casei Naționale de

Asigurări Sociale sect. Ciocana mun. Chișinău nr. 691 din 11 februarie 2015; (2)

obligarea Casei Teritorial de Asigurări Sociale sect. Ciocana mun. Chișinău de a

efectua recalcularea indemnizației lunare pentru creșterea copilului Chirmici

Vladislav, născut la 22 august 2013 în mărime de 1 547,09 lei de la data nașterii

copilului până la vârsta de 3 ani și (3) încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de

judecată (f.d. 5-8).

Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 16 aprilie 2015 s-a admis

demersul reprezentantului pârâților Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa

Teritorială de Asigurări Sociale sect. Ciocana, mun. Chișinău.

S-a dispus antrenarea în proces în calitate de copârât a Departamentului Poliției

de Frontieră (f.d. 47-48, vol. I).

Avocatul Veaceslav Brăteanu, împuternicit prin mandatul din 25 februarie 2015

să acorde asistență juridică cu dreptul de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii (f.d.

4) a depus în interesele Tatianei Chirmici cerere de concretizare a pretențiilor

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

sect. Ciocana, mun. Chișinău și Departamentului Poliției de Frontieră solicitând (1)

recunoașterea ilegalității refuzului Departamentului Poliției de Frontieră nr. 35/10-c-

31/15 din 05 februarie 2015 și (2) obligarea Departamentului Poliției de Frontieră de a

efectua recalcularea și achitarea în beneficiul Tatianei Chirmici a indemnizației lunare

pentru îngrijirea copilului Chirmici Vladislav, născut la 14 aprilie 2013 în mărime de

1 547,09 lei de la data nașterii copilului până la vârsta de 3 ani (f.d. 73-74).

Avocatul Veaceslav Brăteanu a depus în interesele Tatianei Chirmici cerere de

concretizare a pretențiilor, solicitând repunerea în termenul de prescripție a pretenției

cu privire la încasarea plății indemnizației lunare pentru creșterea copilului Chirmici

Vladislav până la vârsta de 3 ani (f.d. 90-91).

La 07 aprilie 2016 avocatul Brăteanu Veaceslav a solicitat încasarea din contul

Departamentului Poliției de Frontieră în beneficiul Tatianei Chirmici a cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 4 500 lei (f.d. 92).

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 aprilie 2016 s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Chirmici Tatiana.

2

S-a repus în termen cererea de chemare în judecată depusă de Chirmici Tatiana

împotriva Departamentului Poliției de Frontieră cu privire la recunoașterea ilegalității

refuzului nr. 35/10-c-31/15 din 05 februarie 2015 emis de Departamentul Poliției de

Frontieră și obligarea de a efectua calcularea și achitarea în beneficiul Tatianei

Chirmici a indemnizației lunare pentru creșterea copilului Chirmici Vladislav, născut

la 14 aprilie 2013 de la data nașterii copilului.

S-a recunoscut ca fiind ilegal refuzul Departamentului Poliției de Frontieră nr.

35/10-c-31/15 din 05 februarie 2015.

S-a obligat Departamentul Poliției de Frontieră să efectueze recalcularea și

achitarea în beneficiul Tatianei Chirmici a indemnizației lunare pentru creșterea

copilului Chirmici Vladislav, născut la 14 aprilie 2013, de la data nașterii copilului

până la vârsta de 3 ani.

S-a încasat din contul Departamentului Poliției de Frontieră în beneficiul

Tatianei Chirmici cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4 500 lei.

S-au respins ca fiind neîntemeiate pretențiile Tatianei Chirmici împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Ciocana

mun. Chișinău (f.d. 114-115, 123-124, vol. I).

La 06 mai 2016 avocatul Brăteanu Veaceslav a depus în interesele Tatianei

Chirmici cerere cu privire la corectarea erorii din hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 21 aprilie 2016 în partea datei de naștere a copilului Chirmici Vladislav

din ,,14 aprilie 2013” în ,,22 august 2013” (f.d. 118, vol. I).

Prin încheierile Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 mai 2016 și 26 mai

2017 s-a corectat greșeala mecanică evidentă din dispozitivul hotărârii și hotărârea

integrală a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 aprilie 2016 prin corectarea

sintagmei ,,a.n. 14.04.2013” cu sintagma ,,22.08.2013” (f.d. 121-122, 202-203, vol. I).

La 06 mai 2016 Departamentul Poliției de Frontieră a declarat apel nemotivat

împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 aprilie 2016 (f.d. 136-

137, vol. I), iar la 07 noiembrie 2016 Vlad Munteanu, împuternicit prin procura din 30

octombrie 2016 să reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de ataca

hotărârea judecătorească (f.d. 171, vol. I), a depus în interesele Departamentului

Poliției de Frontieră apel motivat împotriva aceleași hotărâri (f.d. 165-170, vol. I).

La 09 noiembrie 2017 reprezentantul Cucu Svetlana, împuternicită prin procura

din 26 iulie 2017 să reprezinte interesele în instanța de judecată (f.d. 212), a depus în

interesele Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cerere cu privire la

substituirea în drepturi procedurale a Departamentului Poliției de Frontieră cu

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (f.d. 216, vol. I).

Prin încheierea protocolară din 14 noiembrie 2017 Curtea de Apel Chișinău a

substituit Departamentul Poliției de Frontieră cu succesorul în drepturi în urma

reorganizării Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (f.d. 223, vol. I).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 28 noiembrie 2017 a admis apelul

declarat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

A modificat hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 aprilie 2016 în

partea perioadei pentru care a fost obligat Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

(succesorul în drepturi a Departamentului Poliției de Frontieră) să efectueze

recalcularea și achitarea în beneficiul Tatianei Chirmici a indemnizației lunare pentru

creșterea copilului, cu modificarea perioadei de achitare până la data revenirii la

serviciu la 01 iulie 2015.

3

În rest, hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 aprilie 2016 a fost

menținută (f.d. 227-256, vol.I).

În motivarea soluției instanța de apel a indicat că Chirmici Tatiana este

colaborator al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră de la 21 iulie 2010 până

în prezent. Potrivit certificatului de salariu ,,pentru ultimele 12 luni” nr. 35/10-c-17/15

din 31 ianuarie 2015 eliberat de Departamentul Poliției de Frontieră Chirmici Tatiana

în perioada iulie 2012- mai 2013 a încasat venit total în mărime de 57 035,33 lei, iar

potrivit certificatului eliberat de Centru de aprovizionare tehnico-materială și

întreținere a imobilelor a Departamentului Poliției de Frontieră Tatianei Chirmici în

perioada 01 aprilie 2012 – 30 iunie 2012 i-a fost achitat venit în mărime de 14 496,26

lei.

A mai reținut instanța de apel că potrivit ordinului Departamentului Poliției de

Frontieră nr. 740/ps din 01 iulie 2015 Chirmici Tatiana a revenit la serviciu în funcția

de specialist principal al serviciului asistență psihologică a Direcției generale resurse

umane la 01 iulie 2015, adică înainte ca copilul să împlinească vârsta de 3 ani.

Au mai relevat instanțele de judecată că conform art. 18 alin. (3) Legea privind

indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări

sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, în cazul în care beneficiarul de indemnizație pentru

creșterea copilului își reia activitatea în condițiile timpului de muncă integral înainte de

expirarea concediului pentru îngrijirea copilului sau se angajează la o altă unitate,

indemnizația stabilită se suspendă, prevederi ce condiționează modificarea hotărârii

primei instanțe partea perioadei pentru care a fost obligat Inspectoratul General al

Poliției de Frontieră (succesorul în drepturi a Departamentului Poliției de Frontieră) să

efectueze recalcularea și achitarea în beneficiul Tatianei Chirmici a indemnizației

lunare pentru creșterea copilului, cu modificarea perioadei de achitare până la data

revenirii la serviciu la 01 iulie 2015.

Privitor la compensarea cheltuielilor de asistență juridică, instanțele de judecată

au reținut că Chirmici Tatiana a fost reprezentată de avocatul Brăteanu Veaceslav, în

baza mandatului din 25 februarie 2015, iar conform ordinului de plată au fost suportate

cheltuieli de asistență juridică în mărime de 4 500 lei și având în vedere obiectul

acțiunii, complexitatea cauzei, perioada aflării dosarului pe rolul instanțelor de

judecată, instanța a apreciat aceste cheltuieli ca fiind reale, necesare și rezonabile.

La 10 aprilie 2018 Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, solicitând

admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri judecătorești și emiterea unei noi hotărâri

de respingere a pretențiilor înaintate de Tatiana Chirmici împotriva Inspectoratului.

În motivarea cererii de recurs a indicat că Chirmici Tatiana a născut la 22 august

2013, însă cererea cu privire la calcularea și achitarea indemnizației lunare pentru

creșterea copilului a fost înaintată Departamentului Poliției de Frontieră la 02 februarie

2015.

Conform pct. 7 alin. (1) lit. d) Regulamentul cu privire la modul de stabilire și

plată a indemnizațiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin hotărârea Guvernului

nr. 1478 din 15 noiembrie 2002, indemnizațiile adresate familiilor cu copii se stabilesc,

la cererea persoanei asigurate/neasigurate cu respectarea condiției că a fost solicitată

cel târziu în termen de 12 luni de la nașterea copilului, prevederi ce condiționează că

Chirmici Tatiana a omis termenul de 12 luni stabilit de lege.

Instanțele de judecată au repus intimata în termenul de adresare, fără ca aceasta

să prezinte acte confirmative care ar justifica imposibilitatea adresării în termen în

4

instanța de judecată, or, răspunsul la cererea prealabilă a fost recepționat la 02

februarie 2015, însă pretențiile împotriva Departamentului Poliției de Frontieră au fost

înaintate doar la 23 septembrie 2015.

Argumentele instanței de apel privind faptul că indemnizația pentru creșterea

copilului până la vârsta de 3 ani urmează a fi calculată și achitată la locul de serviciu al

polițistului de frontieră din bugetul de stat, potrivit Recomandării Curții Supreme de

Justiție nr. 80 din 21 octombrie 2015, sunt declarative și lipsite de suport legal,

deoarece această Recomandare prezintă o viziune și nu reprezintă în sine o hotărâre

definitivă a instanței de judecată.

Consideră că indemnizația în litigiu până la intrarea în vigoare a completărilor la

art. 47 Legea nr. 283 din 28 decembrie 2011 cu privire Poliția de Frontieră, urmează a

fi stabilită și achitată de Casa Națională de Asigurări Sociale și subdiviziunile

teritoriale ale acesteia, organul care gestionează bugetul asigurărilor sociale de stat,

fapt confirmat în pct. 3 al Hotărârii Guvernului nr. 1478 din 15 noiembrie 2002 cu

privire la indemnizațiile adresate familiilor cu copii.

A mai relevat că conform pct. 8 Regulamentul cu privire la modul de stabilire și

plată a indemnizațiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 1478 din 15 noiembrie 2002, cererea pentru stabilirea indemnizației lunare pentru

creșterea/îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani se depune la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale.

A mai precizat că este neargumentată poziția instanțelor de judecată cu privire la

încasarea în beneficiul intimatei a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4 500

lei.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 03 mai 2018 Curtea Supremă de Justiție a expediat Casei Naționale de

Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Ciocana, mun. Chișinău

și Tatianei Chirmici o copie a cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii copiei respective,

însă până la data examinării chestiunii cu privire la admisibilitatea recursului, referință

nu s-a depus.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Verificând argumentele invocate de Inspectoratul General al Poliției de

Frontieră în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 433 lit. a1) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus împotriva unui act ce nu se

supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5).

În conformitate cu art. 429 alin. (4) și (5) Codul de procedură civilă, nu pot fi

atacate cu recurs:

a) deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare care nu se supun niciunei căi de

atac;

5

b) hotărârile în privința cărora apelul a fost retras în modul prevăzut la art.374;

c) deciziile emise de instanța de apel, fără drept de recurs.

Nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la

art.430 nu au folosit calea apelului prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit apelul

poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea

care se referă la înrăutățirea situației. O hotărâre susceptibilă de apel și de recurs poate

fi atacată, în cadrul termenului de apel, direct cu recurs dacă părțile consimt expres în

fața primei instanțe prin înscris autentic sau prin declarație verbală consemnată expres

în procesul-verbal. În acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru încălcarea sau

aplicarea eronată a normelor de drept material.

În speță, recursul este declarat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28

noiembrie 2017, care poate fi atacată cu recurs și respectiv recursul declarat de

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul

art. 433 lit. a1) Codul de procedură civilă

În conformitate cu art. 433 lit. b) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

La 12 martie 2018 Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia

deciziei din 28 noiembrie 2017 (f.d. 247, vol. I) iar la cererea de recurs Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră a anexat copia scrisorii de expediere a copiei deciziei

instanței de apel, care a fost înregistrată cu data de intrare ,,16 martie 2018” (f.d.8, vol.

II), fapt ce denotă că recursul declarat la 10 aprilie 2018 este depus în interiorul

termenului de 2 luni acordat de legiuitor.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept

să-l declare.

În speță, recursul a fost semnat de șeful Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră – Fredolin Lecari, numit prin Hotărârea Guvernului nr. 1094 din 28

septembrie 2016 în această funcție, recurentul fiind partea în proces împotriva căreia a

fost declanșată acțiunea, astfel încât temeiul stipulat de art. 433 lit. c) Codul de

procedură civilă nu are incidență.

În conformitate cu art. 433 lit. d) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a fost

examinat.

La caz, instanța de recurs relevă că nici temeiul prevăzut de art. 433 lit. d) Cod

de procedură civilă nu este aplicabil.

Luând în considerare cele constatate supra, instanța de recurs conchide că

recursul nu poate fi considerat inadmisibil în baza temeiurilor enumerate de art. 433 lit.

b), c) sau d) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească:

6

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Aceste dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea recursului

exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Codul de procedură civilă, are un

caracter devolutiv și privește în exclusivitate probleme de drept material și procedural,

verificându-se legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs la această etapă este de a verifica temeiurile

recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care

au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie

să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din

CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul subsecvent

de a fi audiat de o instanță judecătorească (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17

ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, Completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei

cereri introduse pe o cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile

stabilite pentru o cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și

interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a

justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato contra

Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul statuează că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie

2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei

instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs

7

ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19

ianuarie 2010).

Completul notează că în cererea de recurs Inspectoratul General al Poliției de

Frontieră a invocat temei de declarare a recursului prevederile art. 432 alin. (2) lit. b) și

c) Codul de procedură civilă.

Totuși, din conținutul cererii de recurs rezultă că, în mare parte, Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră a reluat criticile formulate în faza procesuală

anterioară, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat cu suficientă putere de

convingere, iar invocarea pretinselor încălcări admise de instanța de apel nu este

suficient de fundamentată.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio

referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că instanța de apel a examinat

pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural și

apreciind corect probele administrate a emis o hotărâre legală, iar argumentele

invocate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră în cererea de recurs poartă

caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

8