2ra-988/18 — Repararea daunei cauzate prin infractiune.

dosarul nr. 2ra – 988/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) Judecătorul: V. Lastavețchi, Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai, Î N C H E I E R E 06 iunie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sidencu Andrei împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, intervenient accesoriu Nicolae Grosu cu privire la repararea daunei cauzate prin infracțiune, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, C O N S T A T Ă: La 27 martie 2017 Sidencu Andrei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” ( în continuare ÎS „Calea Ferată din Moldova”), intervenient accesoriu Nicolae Grosu, cu privire la repararea daunei cauzate prin infracțiune În motivarea acțiunii Sidencu Andrei a indicat, că la 17 noiembrie 2006 pe traseul Chișinău - Soroca, în direcția or.

Bălți, la km. 62 a avut loc un accident rutier în urma căruia, s-au tamponat autoturismele de model ”Toyota Avensis”, cu n/î XXXXXX, proprietate a ÎS „Calea Ferată din Moldova”, condus de către șoferul Grosu Nicolae și autoturismul de model ”Citroen Saxo”, cu n/î XXXXXX, aflat în proprietatea lui Comendant Petru și condus de Sidencu Andrei. Vinovat în săvârșirea accidentului rutier a fost recunoscut șoferul Grosu Nicolae, care a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Orhei din 11 iunie 2008. Autoturismul condus de Grosu Nicolae era asigurat obligatoriu de răspundere 1 civilă la Compania de asigurări SRL”Moldasig”.

Pe parcursul examinării cauzei penale, în interesele lui Sidencu Andrei a fost înaintată acțiune civilă, care a fost admisă și s-a încasat în mod solidar de la CA ”Moldasig” SRL și ÎS „Calea Ferată din Moldova” cheltuielile suportate de acesta până la data de 01 aprilie 2008 și anume: 3294 lei pentru tratament, 22100 lei pentru îngrijire, 9000 lei diferența dintre salariul primit până la accident, pensia de invaliditate și 5000 lei, cheltuielile de asistență juridică. Sidencu Andrei menționează, că la 17 iunie 2009 s-a adresat cu o nouă cerere de chemare în judecată în procedura civilă, solicitând încasarea prejudiciului material și moral cauzat lui în urma accidentului rutier din 17 noiembrie 2006. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, din 12 aprilie 2011 s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de către Sidencu Andrei și s-a încasat de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul acestuia a prejudiciul material suportat în suma de 125388.54 lei, ce constituie: cheltuieli pentru tratament, ca consecință a accidentului rutier, pentru perioada 01 aprilie 2008 – 31 decembrie 2010 în sumă de 14360.19 lei, cheltuieli suportate pentru achitarea serviciilor de îngrijire acordate de Lungu Maria pentru perioada 01 aprilie 2008 – 31 decembrie 2010 în sumă de 46800 de lei, venitul ratat în mărime de 61200 lei, cheltuieli de judecată 3028.35 de lei. S-a încasat de la Grosu Nicolae în beneficiul lui Sidencu Andrei prejudiciul moral în mărime de 4000 lei.

Reclamantul relatează că, după 01 aprilie 2011 s-a aflat la tratament, astfel suportând un șir de cheltuieli și a avut pierdere a venitului ratat, motiv din care a mai înaintat o cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat încasarea cheltuielilor pe perioada 01 aprilie 2011-31 martie 2014. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 22 ianuarie 2015 s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sidencu Andrei împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova”, intervenient accesoriu Grosu Nicolae privind încasarea prejudiciului material cauzat și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat de la ÎS ”Calea Ferată din Moldova” în beneficiul lui Sidencu Andrei prejudiciul material în mărime de 122174.55 lei, format din venitul nerealizat în mărime de 61200 lei (1700 x 36 luni), cheltuieli de tratament în mărime de 14174.55 lei, suma remunerației pentru îngrijitor în cuantum de 46800.0 lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 3000.0 lei.

Reclamantul indică, că în perioada 08 februarie 2016 până la 19 februarie 2016 și de la 26 ianurie 2017 până la 07 februarie 2017 s-a aflat la tratament în staționar. Pentru tratamentul primit, conform recomandărilor la externare indicate și prescripțiilor medicului de familie, s-a cheltuit suplimentar suma de 9470.82lei. Reclamantul menționează, că la momentul comiterii accidentului rutier era angajat la SC „Comenfort Grup” SRL, având lunar salariu în mărime de 1700 lei. 2 Astfel, pe perioada 01 aprilie 2014-31 martie 2017 a avut un venit ratat sub formă de restanță la salariu în sumă de 61200 lei (1700 lei x 36 luni). La 27 martie 2012 Sidencu Andrei a fost din nou expertizat și lui i s-a confirmat gradul XXXXXX de invaliditate pe un termen nelimitat cu recomandarea că necesită ajutor din partea altei personae.

În legătură cu boala și neputința lui de a se îngriji singur, la 01 aprilie 2014, Comendant Margareta, soția acestuia a încheiat un contract cu Botnari Tamara privind îngrijirea sa, în urma căruia ultima și-a asumat obligația de a-l îngriji în schimbul unei remunerări lunare de 1600 lei. Până în luna decembrie 2014 Botnari Tamara a avut grijă de Sidencu Andrei. Pe toată această perioadă ei i-a fost achitat un salariu în mărime de 14400 lei ( 9 luni x 1600 lei). De la data de 01 ianuarie 2015 a fost încheiat contract pentru îngrijirea reclamantului cu Lungu Maria, care continuă să aibă grijă de Sidencu Andrei. Pentru perioada 01 ianuarie 2015-31 martie 2017 Mariei Lungu i-a fost achitat salariu pentru 27 luni în mărime de 43200 lei.

În total pentru îngrijirea lui Sidencu Andrei a fost achitat salariu în sumă totală de 57600 lei (43200+ 14400). Pentru serviciile de asistență juridică, reclamantul a achitat 5000 lei. Reclamantul solicită încasarea de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul său a cheltuielilor pentru tratament, suportate pe perioada 01 aprilie 2014 – 31 martie 2017 în sumă de 9470.82 lei; cheltuielilor suportate pentru achitarea serviciilor de îngrijire, acordate de Botnari Tamara și Lungu Maria pe perioada 01 aprilie 2014 – 31 martie 2017 în sumă totală de 57600 lei; încasarea de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul lui Sidencu Andrei a venitului ratat, compus din salariul nerealizat pe perioada 01 aprilie 2014 – 31 martie 2017 în mărime de 61200 lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 lei.

Prin hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 04 iulie 2017 cererea de chemare în judecată a fost admisă integral. S-a încasat de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul lui Sidencu Andrei, cheltuieli de tratament pentru perioada 01 aprilie 2014-31 martie 2017 în sumă de 9470,82 lei; cheltuieli pentru îngrijire pentru perioada 01 aprilie 2014-31 martie 2017, în sumă de 57600lei; venitul ratat compus din salariu nerealizat pe perioada 01 aprilie 2014-31 martie 2017, în sumă de 61000 lei și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 5000 lei, iar în total suma de 133070. 82 lei. S-a încasat de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 3842 lei.

Pentru a hotărâ astfel instanța de fond a concluzionat că cerințele reclamantului indicate în cererea de chemare în judecată sunt întemeiate și se încadrează în prevederile legii. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 24 iulie 2017 ÎS „Calea Ferată din Moldova” a declarat apel nemotivat, iar la 23 octombrie 2017 a depus cerere 3 de apel motivată împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 04 iulie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017 s-a respins apelul declarat de către ÎS „Calea Ferată din Moldova”, și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 04 iulie 2017. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 23 februarie 2018 ÎS „Calea Ferată din Moldova” a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 04 iulie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.

În susținerea recursului recurentul a indicat că, consideră că la examinarea cauzei date, instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, cât și au interpretat în mod eronat legea, ceea ce adus la determinarea greșită a subiectului raportului juridic material litigios, iar ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu poate fi obligată la repararea daunelor cauzate prin infracțiunea comisă de altă persoană. La 18 mai 2018 Sidencu Andrei prin intermediul reprezentantului, avocatul Guțu Valentin a depus referință asupra cererii de recurs declarate de ÎS „Calea Ferată din Moldova” în care a indicat că nu susține cererea de recurs și solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă cu menținerea în vigoare a hotărârilor contestate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către ÎS „Calea Ferată din Moldova” în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod 4 eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO 5 (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către ÎS „Calea Ferată din Moldova”, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către ÎS „Calea Ferată din Moldova”, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Nicolae Craiu Dumitru Visternicean 6