2ra-988/18 — Repararea daunei cauzate prin infractiune.

2ra-988/18 — Repararea daunei cauzate prin infractiune. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra – 988/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Centru)

Judecătorul: V. Lastavețchi,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai,

Î N C H E I E R E

06 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu,

Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea de Stat

„Calea Ferată din Moldova”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sidencu Andrei

împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, intervenient

accesoriu Nicolae Grosu cu privire la repararea daunei cauzate prin infracțiune,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017,

C O N S T A T Ă:

La 27 martie 2017 Sidencu Andrei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” ( în continuare

ÎS „Calea Ferată din Moldova”), intervenient accesoriu Nicolae Grosu, cu privire

la repararea daunei cauzate prin infracțiune

În motivarea acțiunii Sidencu Andrei a indicat, că la 17 noiembrie 2006 pe

traseul Chișinău - Soroca, în direcția or. Bălți, la km. 62 a avut loc un accident

rutier în urma căruia, s-au tamponat autoturismele de model ”Toyota Avensis”, cu

n/î XXXXXX, proprietate a ÎS „Calea Ferată din Moldova”, condus de către

șoferul Grosu Nicolae și autoturismul de model ”Citroen Saxo”, cu

n/î XXXXXX, aflat în proprietatea lui Comendant Petru și condus de Sidencu

Andrei. Vinovat în săvârșirea accidentului rutier a fost recunoscut șoferul Grosu

Nicolae, care a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Orhei din 11 iunie 2008.

Autoturismul condus de Grosu Nicolae era asigurat obligatoriu de răspundere

1

civilă la Compania de asigurări SRL”Moldasig”. Pe parcursul examinării cauzei

penale, în interesele lui Sidencu Andrei a fost înaintată acțiune civilă, care a fost

admisă și s-a încasat în mod solidar de la CA ”Moldasig” SRL și ÎS „Calea Ferată

din Moldova” cheltuielile suportate de acesta până la data de 01 aprilie 2008 și

anume: 3294 lei pentru tratament, 22100 lei pentru îngrijire, 9000 lei diferența

dintre salariul primit până la accident, pensia de invaliditate și 5000 lei,

cheltuielile de asistență juridică.

Sidencu Andrei menționează, că la 17 iunie 2009 s-a adresat cu o nouă

cerere de chemare în judecată în procedura civilă, solicitând încasarea

prejudiciului material și moral cauzat lui în urma accidentului rutier din

17 noiembrie 2006.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 12 aprilie 2011 s-a

admis cererea de chemare în judecată înaintată de către Sidencu Andrei și s-a

încasat de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul acestuia a prejudiciul

material suportat în suma de 125388.54 lei, ce constituie: cheltuieli pentru

tratament, ca consecință a accidentului rutier, pentru perioada 01 aprilie 2008 –

31 decembrie 2010 în sumă de 14360.19 lei, cheltuieli suportate pentru achitarea

serviciilor de îngrijire acordate de Lungu Maria pentru perioada 01 aprilie 2008 –

31 decembrie 2010 în sumă de 46800 de lei, venitul ratat în mărime de 61200 lei,

cheltuieli de judecată 3028.35 de lei. S-a încasat de la Grosu Nicolae în beneficiul

lui Sidencu Andrei prejudiciul moral în mărime de 4000 lei.

Reclamantul relatează că, după 01 aprilie 2011 s-a aflat la tratament, astfel

suportând un șir de cheltuieli și a avut pierdere a venitului ratat, motiv din care a

mai înaintat o cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat încasarea

cheltuielilor pe perioada 01 aprilie 2011-31 martie 2014.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 22 ianuarie 2015 s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sidencu Andrei împotriva

ÎS „Calea Ferată din Moldova”, intervenient accesoriu Grosu Nicolae privind

încasarea prejudiciului material cauzat și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat

de la ÎS ”Calea Ferată din Moldova” în beneficiul lui Sidencu Andrei prejudiciul

material în mărime de 122174.55 lei, format din venitul nerealizat în mărime de

61200 lei (1700 x 36 luni), cheltuieli de tratament în mărime de 14174.55 lei,

suma remunerației pentru îngrijitor în cuantum de 46800.0 lei și cheltuieli de

asistență juridică în mărime de 3000.0 lei.

Reclamantul indică, că în perioada 08 februarie 2016 până la

19 februarie 2016 și de la 26 ianurie 2017 până la 07 februarie 2017 s-a aflat la

tratament în staționar. Pentru tratamentul primit, conform recomandărilor la

externare indicate și prescripțiilor medicului de familie, s-a cheltuit suplimentar

suma de 9470.82lei.

Reclamantul menționează, că la momentul comiterii accidentului rutier era

angajat la SC „Comenfort Grup” SRL, având lunar salariu în mărime de 1700 lei.

2

Astfel, pe perioada 01 aprilie 2014-31 martie 2017 a avut un venit ratat sub formă

de restanță la salariu în sumă de 61200 lei (1700 lei x 36 luni).

La 27 martie 2012 Sidencu Andrei a fost din nou expertizat și lui i s-a

confirmat gradul XXXXXX de invaliditate pe un termen nelimitat cu

recomandarea că necesită ajutor din partea altei personae. În legătură cu boala și

neputința lui de a se îngriji singur, la 01 aprilie 2014, Comendant Margareta, soția

acestuia a încheiat un contract cu Botnari Tamara privind îngrijirea sa, în urma

căruia ultima și-a asumat obligația de a-l îngriji în schimbul unei remunerări

lunare de 1600 lei. Până în luna decembrie 2014 Botnari Tamara a avut grijă de

Sidencu Andrei. Pe toată această perioadă ei i-a fost achitat un salariu în mărime

de 14400 lei ( 9 luni x 1600 lei). De la data de 01 ianuarie 2015 a fost încheiat

contract pentru îngrijirea reclamantului cu Lungu Maria, care continuă să aibă

grijă de Sidencu Andrei.

Pentru perioada 01 ianuarie 2015-31 martie 2017 Mariei Lungu i-a fost

achitat salariu pentru 27 luni în mărime de 43200 lei. În total pentru îngrijirea lui

Sidencu Andrei a fost achitat salariu în sumă totală de 57600 lei (43200+ 14400).

Pentru serviciile de asistență juridică, reclamantul a achitat 5000 lei.

Reclamantul solicită încasarea de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în

beneficiul său a cheltuielilor pentru tratament, suportate pe perioada

01 aprilie 2014 – 31 martie 2017 în sumă de 9470.82 lei; cheltuielilor suportate

pentru achitarea serviciilor de îngrijire, acordate de Botnari Tamara și Lungu

Maria pe perioada 01 aprilie 2014 – 31 martie 2017 în sumă totală de 57600 lei;

încasarea de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul lui Sidencu Andrei a

venitului ratat, compus din salariul nerealizat pe perioada 01 aprilie 2014 –

31 martie 2017 în mărime de 61200 lei și încasarea cheltuielilor de asistență

juridică în sumă de 5000 lei.

Prin hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 04 iulie 2017

cererea de chemare în judecată a fost admisă integral. S-a încasat de la ÎS „Calea

Ferată din Moldova” în beneficiul lui Sidencu Andrei, cheltuieli de tratament

pentru perioada 01 aprilie 2014-31 martie 2017 în sumă de 9470,82 lei; cheltuieli

pentru îngrijire pentru perioada 01 aprilie 2014-31 martie 2017, în sumă de

57600lei; venitul ratat compus din salariu nerealizat pe perioada

01 aprilie 2014-31 martie 2017, în sumă de 61000 lei și cheltuieli de asistență

juridică în sumă de 5000 lei, iar în total suma de 133070. 82 lei. S-a încasat de la

ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

3842 lei.

Pentru a hotărâ astfel instanța de fond a concluzionat că cerințele

reclamantului indicate în cererea de chemare în judecată sunt întemeiate și se

încadrează în prevederile legii.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 24 iulie 2017 ÎS „Calea Ferată

din Moldova” a declarat apel nemotivat, iar la 23 octombrie 2017 a depus cerere

3

de apel motivată împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 04 iulie 2017,

cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017 s-a respins

apelul declarat de către ÎS „Calea Ferată din Moldova”, și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 04 iulie 2017.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 23 februarie 2018

ÎS „Calea Ferată din Moldova” a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din

30 noiembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 04 iulie

2017, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie

respinsă integral.

În susținerea recursului recurentul a indicat că, consideră că la examinarea

cauzei date, instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, cât și au interpretat în mod eronat legea, ceea ce adus la determinarea

greșită a subiectului raportului juridic material litigios, iar ÎS „Calea Ferată din

Moldova” nu poate fi obligată la repararea daunelor cauzate prin infracțiunea

comisă de altă persoană.

La 18 mai 2018 Sidencu Andrei prin intermediul reprezentantului, avocatul

Guțu Valentin a depus referință asupra cererii de recurs declarate de

ÎS „Calea Ferată din Moldova” în care a indicat că nu susține cererea de recurs și

solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă cu menținerea în vigoare a hotărârilor

contestate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

30 noiembrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către ÎS „Calea Ferată din

Moldova” în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod

4

eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina

a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta

etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul

ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma

drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc

scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

5

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către ÎS „Calea Ferată

din Moldova”, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor

instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru

declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către ÎS „Calea Ferată din

Moldova”, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din

Moldova”, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

6