2ra-1036/18 — Apărarea onoarei, demnitătii si reputatiei profesionale, repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra – 1036/18

Instanța de fond: Judecătoria Orhei

Judecătorul: V. Cupcea,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Guzun, I. Cotruță, L. Pruteanu,

Î N C H E I E R E

06 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu,

Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul

Sănătății Muncii și Protecției Sociale împotriva Tamarei Plămădeală cu privire la

apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017,

C O N S T A T Ă:

La 12 februarie 2016, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei

(actualmente Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale) a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Tamarei Plămădeală cu privire la apărarea onoarei,

demnității, reputației profesionale și încasarea prejudiciului moral în mărime de

30000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 28 decembrie 2015,

Președintele Asociației Obștești “Apărătorul copilului” dna Plămădeală Tamara în

cadrul unei conferințe de presă cu genericul “Adopția forțată a trei frați în SUA”

desfășurată la Agenția de presă IPN a făcut mai multe declarații publice referitor

la activitatea Ministerului Muncii Protecției Sociale și Familiei în domeniul

protecției copilului și în special cu privire la adopția copiilor.

1

Reclamantul menționează că în cadrul conferinței de presă, pârâta a utilizat

în adresa Ministerului mai multe sintagme, printre care: „interes personal”,

„constrângeri asupra copiilor”, „exces de putere”, se realizează o loterie când se

selectează familia, „corupție sistemică”, „grup de ONG care le au la mână”,

“business cu copii”, etc.

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei specifică că deși instituțiile

publice trebuie să suporte un nivel mai ridicat de critică decât persoanele

particulare, totuși acestea nu trebuie să depășească o anumită limită, deoarece

urmează a se ține cont de misiunea pe care o are Ministerul. În conformitate cu

prevederile Hotărârii Guvernului nr.691 din 17 noiembrie 2009 pentru aprobarea

Regulamentului privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii,

Protecției Sociale și Familiei, structurii și efectivului-limită ale aparatului central

al acestuia, Ministerul are misiunea de a asigura realizarea prerogativelor

constituționale ale Guvernului privind elaborarea, promovarea și realizarea

politicii statului în diferite domenii, inclusiv, în domeniul protecției familiei și a

drepturilor copilului, coordonarea și monitorizarea activităților în domeniul

adopției în cazul dat, având ca obiective finale asigurarea unui trai decent al

populației, pacea și securitatea socială.

Reclamantul argumentează că pentru a-și îndeplini cu succes obligațiile,

Ministerul trebuie să beneficieze de încrederea populației, motiv din care este

necesară protejarea încrederii societății față de activitatea desfășurată de

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei împotriva atacurilor distructive

care sunt nefondate.

Reclamantul consideră că informațiile prezentate în presă de Plămădeală

Tamara au un caracter defăimător care nu corespunde realității, deoarece nu se

bazează pe un substrat factologic suficient, fiind răspândite relatări false cu

privire la procedura de adopție a copiilor. Prin declarațiile sale, pârâta a lezat

onoarea, demnitatea și reputația profesională a Ministerului Muncii, Protecției

Sociale și Familiei, ducând la defăimarea imaginii acestuia și la reflecția negativă

în conștiința socială a calității activității desfășurate de către funcționarii publici

din cadrul Ministerului ca autoritate centrală.

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei solicită admiterea cererii de

chemare în judecată, recunoașterea drept ilegale acțiunile dnei Plămădeală

Tamara, obligarea pârâtului să dezmintă în cel mult 15 zile de la data intrării în

vigoare a hotărârii judecătoreștia declarațiile defăimătoare răspândite și repararea

prejudiciului moral în mărime de 30000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 februarie 2016 a

fost restituită cererea de chemare în judecată.

La 01 martie 2016 Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a depus

recurs împotriva încheierii instanței de fond solicitând admiterea recursului,

2

casarea încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 februarie 2016 cu

dispunerea restituirii cauzei spre rejudecare în instanța de fond.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 aprilie 2016 a fost admis

recursul depus de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a fost casată

integral încheierea instanței de fond cu remiterea cauzei în prima instanță, la faza

primirii în procedură a cererii de chemare în judecată.

La 04 mai 2016 Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a depus

supliment la cererea de chemare în judecată cu reiterearea solicitărilor inițiale.

Prin încheirea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05 iulie 2016 a fost

admis demersul Tamarei Plămădeală cu privire la strămutarea cauzei după

competență la Judecătoria Orhei.

La 12 iulie 2016 Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a depus

recurs împotriva încheierii instanței de fond solicitând admiterea recursului,

casarea încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05 iulie 2016 cu

dispunerea examinării cauzei în Judecătoria Buiucani, după compentență.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016 a fost respins

recursul declarat de către Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei cu

menținerea încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05 iulie 2016.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 06 martie 2017 cererea de chemare în

judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că reclamantul nu a

dovedit faptul că pârâta ar fi acționat cu rea-credință și faptul atingerii onoarei,

demnității și reputației sale profesionale prin informația ce se conține în

conferința de presă la care face referință, iar limbajul folosit în declarațiile

contestate de reclamant nu poate fi caracterizat ca fiind unul ofensator sau abuziv,

fiind unul critic la adresa Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei în

calitate de autoritate publică privind activitatea acestuia la procedura adopției

copiilor.

Nefiind deacord cu hotărârea instanței de fond la 04 aprilie 2017 Ministerul

Muncii, Protecției Sociale și Familiei a depus apel, iar la 11 august 2017 cerere de

apel motivată împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 06 martie 2017,

solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017 s-a respins

apelul declarat de către Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Orhei din 06 martie 2017. (f.d.137)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 16 aprilie 2018 Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a contestat-o cu recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din

12 decembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Orhei din 06 martie 2017, cu

3

pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie

admisă integral.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că decizia instanței de apel

contravine prevederilor legislației procesual civile în vigoare, reprezintă o

interpretare eronată a legii și îngrădește dreptul accesului liber la justiție al

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) CPC recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul, Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod

eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina

a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

4

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta

etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul

ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma

drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc

scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, este declarativ și nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația

de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu

indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie

5

temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

6