2ra-1831/18 — dezmintirea informatiei, repararea prejudiciului moral

2ra-1831/18 — dezmintirea informatiei, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosar nr. 2ra-1831/2018

prima instanță, Judecătoria Soroca, sediul Florești, judecător (S. Caraman)

instanța de apel, Curtea de Apel Bălți judecători: (S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Adela Platon, reprezentată

de avocatul Iulian Paciurca,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Adela Platon

împotriva Eleonorei Râjcov cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale,

împotriva deciziei din 06 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de Adela Platon, reprezentată de avocatul Iulian Paciurcă și

s-a menținut hotărârea din 14 august 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești,

c o n s t a t ă :

La 03 august 2016, Adela Platon, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Eleonorei Râjcov cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale.

În motivarea acțiunii reclamanta Adela Platon a indicat că, activează în

calitate de șef a Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor ”Încredere”, din cadrul

Centrului Medicilor de Familie din or. Florești.

Reclamanta Adela Platon, a indicat că, în cadrul Centrului respectiv a

susținut o conferință de presă cu tematica ”nevoile adolescentului”, odată ce

Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor ”Încredere” din or. Florești dispune de

rețeaua de socializare, la data de 12 aprilie 2016, pe Facebook al CSPT Florești s-a

dispus publicarea acestui reportaj.

Reclamanta Adela Platon, a invocat că, la 07 iunie 2016 a fost telefonată de

prieteni ei, care i-au comunicat despre ce au citit, la comentariu lăsat de pârâta

Eleonora Râjcov pe Facebook și anume: ”Strigat la cer, fosta lucrătoare medicală,

implicată în afaceri cu drogurile, se ocupă de educația adolescenților. Oameni buni

în ce țară trăim”.

Reclamanta Adela Platon, consideră că, cele comentate nu corespund

adevărului și după esența sa comentariul lăsat de pârâta Eleonora Râjcov, este unul

de răspândire a informației false, care îi lezează onoarea, demnitatea și reputația

1

profesională.

Reclamanta Adela Platon, a indicat că, pârâta Eleonora Râjcov, intenționat

cu bună știință, a răspândit pe rețelele de socializare aceste informații mincinoase,

prin care a fost învinuită de săvârșirea unei infracțiuni de afaceri cu droguri

aducându-i acuzații grave, care strică imaginea Centrului de Sănătate Prietenos

Tinerilor ”Încredere” din or. Florești, în care îndeplinește o funcție de conducere.

Reclamanta Adela Platon, a invocat că, la 25 iunie 2016 a expediat în adresa

pârâtei cerere prealabilă, prin care a solicitat dezmințirea informației pe care a

răspândit-o, exprimarea scuzelor și compensarea prejudiciului cauzat. Ulterior, prin

intermediul poștei, la data de 04 iulie 2016, a primit răspuns la cererea prealabilă,

care de fapt nu a fost semnată de pârâtă, dar a fost expediată în adresa sa. În acest

răspuns pârâta a recunoscut că a lăsat un comentariu pe rețeaua de socializare a

Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor ”Încredere” din or. Florești, dar a încercat

să se îndreptățească precum că, postarea nu a avut loc la video, efectuat de

televiziunea națională sau la careva reportaj.

Reclamanta Adela Platon, a solicitat, dezmințirea informației defăimătoare

,,Strigat la cer, Fosta lucrătoare medicală implicată în afaceri cu droguri, se ocupă

de educația adolescenților. Oameni buni în ce țară trăim”, publicată pe pagina de

Facebook a CSPT ,,Încredere” din Florești de către pârâtă, cu exprimarea scuzelor

pe această rețea de socializare, exprimarea scuzelor față de ea în față întregului

colectiv al CSPT ,,Încredere” din Florești, compensarea prejudiciului moral, cauzat

ei ca consecință a răspândirii informației defăimătoare în sumă de 50 000 lei.

Prin hotărârea din 14 august 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată a lui Adela Platon împotriva

Eleonorei Râjcov cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale, s-a dispus dezmințirea informației defăimătoare „Strigăt la cer! Fosta

lucrătoare medicală, implicată în afaceri cu droguri, se ocupă de educația

adolescenților. Oameni buni în ce țară trăim?”, de către pârâta Eleonora Rîjcov, în

rețeaua de socializare Facebook pe contul CSPT Florești, astfel încît acesta să fie

vizibil publicului larg, la fel cum a avut loc plasarea informației defăimătoare, a

fost obligată pârâta Rîjcov Eleonora să-și ceară scuze față de reclamanta Adela

Platon, cu exprimarea scuzelor pe rețeaua de socializare Facebook pe contul CSPT

Florești, astfel încît acesta să fie vizibil publicului larg, la fel cum a avut loc

plasarea informației defăimătoare, a fost încasat de la Eleonora Râjcov, în folosul

Adelei Platon, suma de 3000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest pretențiile

reclamantei față de pârâta au fost respinse ca fiind neîntemeiate, a fost încasat de la

Eleonora Râjcov, în beneficiul Adelei Platon, suma de 350 lei cu titlu de taxă de

stat achitată de reclamantă la data adresării cererii de chemare în judecată,

proporțional pârții admise din acțiune.

Prin decizia din 06 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de Adela Platon și s-a menținut hotărârea din 14 august 2017 a

Judecătoriei Soroca, sediul Florești, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare

în judecată a lui Adela Platon împotriva Eleonorei Râjcov cu privire la apărarea

onoarei, demnității și reputației profesionale.

În consolidarea soluției, instanța de apel a indicat că, soluția primei instanțe

este legală și corectă. Or, potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 64 din

23 aprilie 2010, cu privire la libertatea de exprimare, instanța de judecată va

dispune efectuarea dezmințirii în cel mai potrivit mod pentru restabilirea

2

drepturilor reclamantului. Dacă informația falsă și defăimătoare a fost răspândită

prin intermediul mass-mediei, instanța va obliga mass-media care a răspândit

această informație să publice și/sau să răspândească dezmințirea la aceeași rubrică,

pagină, în același program, la aceeași oră sau în același ciclu de emisiuni. În cazul

în care informația falsă și defăimătoare a fost răspândită prin alte mijloace decît

mass-media, instanța va stabili aceeași modalitate de dezmințire sau, după caz, alta

adecvată situației.

Instanța de apel a ținut cont de criteriul echității, care presupune că

despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile,

adică trebuie stabilite în așa fel, încît să asigure o compensare suficientă și

nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat, fiind menținut echilibrul între

daunele efectiv pricinuite și suma acordată, considerente din care a stabilit drept

suficientă, în condițiile speței date, suma dispusă spre încasare de la pârâta

Eleonora Râjcov în beneficiul reclamantei Adela Platon. Or, unul din criteriile

orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care

exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire, ca

partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral

suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încît acestea să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii

daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Instanța de apel a menținut concluzia primei instanțe vizavi de compensarea

prejudiciului moral suferit, indicând că, instanța de fond, dând apreciere justă

probelor și celor invocate de către reclamanta, a reținut că, potrivit art. 29 alin. (1)

din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010, cu privire la libertatea de exprimare, instanța

de judecată va acorda o compensație de natură să aducă satisfacție persoanei

lezate. La stabilirea cuantumului compensației pentru prejudiciul moral, acordată

persoanei fizice, instanța de judecată va lua în considerație caracterul și gravitatea

suferințelor fizice și psihice cauzate reclamantului, caracterul informației

răspândite, gradul de răspândire a informației, personalitatea reclamantului,

reputația pârâtului, gradul de vinovăție a pârâtului, consecințele răspândirii

informației defăimătoare, starea materială a reclamantului și cea a pârâtului,

publicarea rectificării, dezmințirii sau acordarea dreptului la replică pînă la

depunerea cererii de chemare în judecată și alte circumstanțe importante pentru

examinarea cauzei.

La fel, instanța de apel a reținut că, răspunderea pentru prejudiciul moral are

un caracter compensator, care urmează să se determine de către instanța

judecătorească, reieșind din circumstanțele concrete ale cauzei, ținând-se cont de

persoana reclamantului și de măsura în care această compensație poate să-i aducă

satisfacție. Totodată, a menționat că la aprecierea prejudiciului moral, se ia

obligatoriu în considerație principiul general al echității și suma nu trebuie să fie

vădit disproporționată cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețele

similare.

Astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță corect a admis capătul de

cerere, prin care s-a obligat Eleonora Râjcov să dezmintă informația defăimătoare

”Strigat la cer, fosta lucrătoare medicală, implicată în afaceri cu drogurile, se

ocupă de educația adolescenților. Oameni buni în ce țară trăim”. Mai mult că

pârâta, reprezentată de avocat în ședința de judecată a instanței de apel, a declarat

3

că, este de acord cu executarea dispozitivului hotărîrii pronunțate de prima

instanță, neatacând hotărîrea respectivă.

Instanța de apel a considerat că, cuantumul compensației pentru prejudiciu

moral, determinat de către prima instanța în mărime de 3000 lei, este adecvat

situației create, iar alegațiile apelantei sunt lipsite de suport legal și probatoriu,

care nu denotă netemeinicia soluției instanței de fond și nu prezintă temei de

majorare a cuantumului prejudiciului moral încasat de la pârâta Eleonora Râjcov.

La 16 iunie 2018, Adela Platon, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, a

declarat recurs împotriva deciziei din 06 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe, în partea cerinței cu privire la încasarea din contul Eleonorei

Râjcov în beneficiul Adelei Platon a sumei de 3000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral cerința cu

privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei.

În motivarea cererii de recurs, recurenta, Adela Platon, a indicat că,

consideră decizia instanței de apel, ca fiind neîntemeiată, deoarece instanța de

apel nu a constatat și elucidat pe deplin toate împrejurările, care au importanță

pentru soluționarea pricinii în fond și a aplicat incorect normele de drept material,

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, stabilite la art. 432 alin. (2) lit. a)

Codul de procedură civilă.

Recurenta Adela Platon, consideră că suma de 3000 lei încasată de la

intimata Eleonora Râjcov cu titlu de prejudiciu moral, nu este în stare să satisfacă

pe deplin suferințele psihice cauzate recurentei. Mai mult ca atât, acțiunile ilicite

ale intimatei Eleonorei Râjcov de injurie și atentare la onoarea, demnitatea și

reputația profesională, la persoana recurentei Adela Platon, exprimate prin

publicarea informației pe rețelele de socializare, au un caracter continuu, atât până

în prezent, cât și după pronunțarea hotărârilor judecătorești ale instanțelor

ierarhic inferioare. Acest fapt rezultă din comportamentul intimatei Eleonorei

Râjcov, care deși a fost de acord cu hotărârea instanței de fond până la etapa

respectivă nu a executat hotărârea, în partea dezmințirii informației false.

La fel, recurenta, a invocat că, hotărârile pronunțate pe acest caz, nu au

influențat asupra intimatei Eleonora Rjâjcov în sensul corectării și reeducării,

datorită refuzului executării hotărârii, în partea publicării dezmințirii. În

consecință, informația defăimătoare se află în circuit pe rețelele de socializare și

produce un impact negativ asupra psihicului recurentei, circumstanțe ce justifică

majorarea compensației pentru suferințele psihice cauzate inclusiv după

pronunțarea hotărârii instanței de fond.

De asemenea recurenta Adela Platon, consideră că, instanța de fond a emis o

hotărâre neechitabilă și prin urmare, pretinde la o despăgubire sub formă de

compensație, a prejudiciului moral într-o mărime mai mare de 3000 lei, pentru

suferințele psihice cauzate prin încălcarea onoarei, demnității și reputației

profesionale, până la pronunțarea hotărârii instanței de fond, precum și la o

despăgubire de până la 50 000 lei, care nu a fost executată nici până în timpul de

față, în partea publicării dezmințirii informației false.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 06 martie

4

2018 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată participanților la proces la data de

24 aprilie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 9129 (f.d. 115), fiind recepționată

de recurenta Adela Platon la 04 mai 2018, corespunzător trimiterii poștale

DS3118052772AS.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost

depus de Adela Platon, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, la 19 iunie 2018,

cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 02 august 2018, în adresa intimatei Eleonora Râjcov, a fost expediată

copia recursului declarat de Adela Platon, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca,

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimata, Eleonora Râjcov, nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv, și

nu a depus referință în termenul stabilit, la cererea de recurs declarată de Adela

Platon, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca.

Examinând temeiurile recursului declarat de Adela Platon, reprezentată de

avocatul Iulian Paciurca, în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Adela Platon,

reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Adela Platon,

reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, se referă la dezacordul recurentei cu

soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

5

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers

împotriva Suediei hotărâre din 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1-11 ) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire

cu privire la fondul recursului.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la

proces și reprezentanților acestora.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

declarat de către Zinovia Chirica, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1)

Cod de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

6

d i s p u n e :

Se considera inadmisibil recursul declarat de Adela Platon, reprezentată de

avocatul Iulian Paciurca, împotriva deciziei din 06 martie 2018 a Curții de Apel

Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Adela Platon împotriva

Eleonorei Râjcov cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

7