- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 6 octombrie 2022
- Stat pârât
- UKR
- Articole
- Articolul 2
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 2
Leontyev împotriva Ucrainei
Traducere în română Auto
CAUZA CU PREZENTA SECȚIUNE A LEONTYEV v. UKRAINE (Declarația nr. 9262/19) JUDGMENT STRASBOURG 6 octombrie 2022 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Leontyev v. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Stéphanie Mourou-Vikström, președinte, Ivana Jelić, Kateřina Šimáčková, judecători și Viktoriya Maradudina, Secretarul adjunct al secțiunii interioare, deliberat în particular la 2 iunie 2022, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere împotriva Ucrainei depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”), la 6 februarie 2019. Guvernul ucrainean („Guvernul”) a fost notificat de cerere.
FACTE Detaliile reclamantului și informațiile relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul s-a plâns de investigația ineficientă privind moartea fiicei sale, care a murit într-un accident de trafic. ÎNCĂLCAREA DREPTULUI ALEGAT A ARTICOLUL 2 § 1 din Convenție Reclamantul s-a plâns de ancheta ineficientă a decesului fiicei sale, care a murit într-un accident de trafic. Se bazează pe art. 6 1 din Convenție. Curtea, care este comandantul caracterizării care trebuie acordată în drept faptelor cazului, constată că plângerile în cauză sunt examinate în temeiul articolului 2 din Convenție (a se vedea Igor Shevchenko c. Ucraina) , nr. 22737/04, § 38, 12 ianuarie 2012). Această dispoziție, în măsura în care este relevant, se citește după cum urmează: art. 2 § 1 „1.
Dreptul tuturor la viață este protejat prin lege.” Curtea constată, la început, că prezentul caz trebuie examinat din perspectiva obligației statului de a efectua o investigație eficace în temeiul articolului 2 din Convenție. Principiile generale relevante privind eficacitatea anchetei au fost rezumate în Mustafa Tunç și Fecire Tunç c. Turcia [GC] (nr. 24014/05, §§ 169-82, 14 aprilie 2015). În special, după declanșarea obligației de investigație, respectarea cerinței procedurale de la art. 2 este evaluat pe baza a mai multor parametri esențiali: adecvarea măsurilor de investigație, promptitudinea anchetei, implicarea familiei persoanei decedate și independența anchetei. Aceste elemente sunt legate între ele și fiecare dintre ele, luate separat, nu constituie un sfârșit în sine (ibid., § 225). În plus, aceasta nu este o obligație a rezultatelor care trebuie realizate, ci a mijloacelor care trebuie angajate.
Curtea acceptă faptul că nu fiecare investigație este în mod necesar reușit sau vine la o concluzie în conformitate cu conturile de evenimente ale reclamantului. Cu toate acestea, aceaceasta ar trebui, în principiu, să fie capabilă să conducă la stabilirea faptelor cazului și, în cazul în care acuzațiile se dovedește a fi adevărate, la identificarea și pedeapsa celor responsabile (a se vedea Paul și Audrey Edwards c. Regatul Unit , nr. 46477/99, § 71, ECHR 2002-II). Revizuirea faptelor prezentului caz în funcție de aceste principii, Curtea consideră că ancheta a fost marcată de diferite deficiențe, care au subminat capacitatea autorităților de investigare de a stabili circumstanțele legate de moartea fiicei reclamantului și care, dacă cineva a fost responsabil, a fost responsabilă.
Deficiențele specifice sunt indicate în tabelul adăugat. 10. În principalele cazuri de Kachurka c. Ucraina (nr. 4737/06, 15 septembrie 2011), Pozhyvotko c. Ucraina (nr. 42752/08, 17 octombrie 2013) și Basyuk c. Ucraina (nr. 51151/10, 5 noiembrie 2015), Curtea a constatat deja încălcări în ceea ce privește chestiuni similare cu cele din prezentul caz. 11. Având în vedere toate informațiile prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa privind acest subiect și materialele de față, Curtea consideră că, în cazul instantanei, ancheta nu a îndeplinit criteriile eficacității.
12. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 2 din Convenție în cadrul membrului său de procedură. APLICAȚIA ARTICOLUL 41 AL CONVENȚIEI 13. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea oferă, dacă este necesar, o satisfacție doar părții vătămate.” 14. Respectând documentele în posesie și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Basyuk , citat mai sus, §§ 74-80), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumei indicate în tabelul adăugat. 15. Curtea consideră în continuare oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
că această cerere dezvăluie încălcarea articolului 2 § 1 din Convenție privind investigarea ineficientă a decesului fiicei reclamantului; deține (a) faptul că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma indicată în tabelul adăugat, care urmează să fie convertită în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe suma de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 6 octombrie 2022, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.
Stéphanie Mourou-Vikström Președintele adjunct al grefierului interimar Apendice de cerere de depunere a plângerilor în temeiul articolului 2 § 1 din Convenție (investigație ineficientă asupra decesului, cauzată de părțile private sau în circumstanțe care exclude implicarea agenților de stat) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului An de naștere Contextul cazului și procedurile interne Probleme cheie Sumele acordate pentru prejudiciu moral per reclamant (în euro) [1] 9262/19 06/02/2019 Ivan Aleksandrovich LEONTYEV 1936 La 08/10/2008, în jurul ora 12.45 fiica reclamantului E. a suferit leziuni fatale într-un accident de trafic. În aceeași zi au fost instituite proceduri penale împotriva L. ( șoferul autovehiculului în care a murit fiica reclamantului) din cauza unei încălcări a normelor de trafic care au dus la decesul de două persoane.
La 28/10/2008, reclamantul a fost declarat victimă în acest caz. La 21/04/2009 a depus o cerere cu autoritățile investigative care solicită compensare pentru prejudiciu moral. La 12/03/2009, o examinare tehnică a vehiculului a arătat că L. au încălcat normele de trafic, dar această examinare a fost efectuată fără a lua în considerare declarațiile L.. Pe 17/08/2009, după ce L. și un martor au dat declarațiile lor, a fost efectuată a doua examinare tehnică. nu a avut nici o posibilitate tehnică de a preveni accidentul și el nu a încălcat normele privind traficul; astfel, procedurile penale au fost încheiate la 25/09/2009 pentru lipsa elementelor constitutive ale unei infracțiuni. La cererea reclamantului la 19/10/2009, procedurile penale au fost redeschise, iar a treia examinare tehnică a fost ordonată.
Potrivit rezultatelor sale din 12/01/2010, două scenarii ale accidentului au fost posibile: una, în cazul în care L. a încălcat normele de trafic care au cauzat accidentul, și a doua, în cazul în care nu a avut. Al patrulea examen tehnic din 17/08/2010 a confirmat într-o măsură primul scenariu. Cu toate acestea, la 16/05/2011 a fost luată decizia de a pune capăt procedurii deoarece nu era posibil să se identifice un scenariu unic de evenimente. La 01/07/2011 ancheta a fost redeschisă deoarece s-a decis că terminarea sa a fost prematură. În 2011 și 2013 au fost efectuate încă două examinări tehnice; o decizie din 28/06/2013 de a pune capăt procedurii pentru lipsa elementelor constitutive ale unei infracțiuni a fost pronunțată.
La 15/07/2013, decizia a fost anulată de către Biroul Procuror din regiunea Kharkiv. La 10/09/2018, a fost încheiată procedura din aceleași motive ca la 28/06/2013. La 04/10/2018, instanța și-a acordat cererea; procedurile au fost redeschise din cauza deficiențelor anchetei, cum ar fi faptul că nu s-au efectuat toate acțiunile de investigare necesare ordonate de procuror.
, nr. 4737/06, § 52, 15 septembrie 2011) lipsa de cunoștință și promptitudine care a subminat capacitatea autorităților de a stabili circumstanțele cazului ( Igor Shevchenko c. Ucraina , nr. 22737/04 , § 60, 12 ianuarie 2012; Zubkova c. Ucraina , nr. 36660/08, § 40, 17 octombrie 2013) Remiteri repetate ale cazului de anchetă suplimentară datorită insuficienței măsurilor luate de către investigatori ( Antonov v. Ucraina , nr. 28096/04, § 50, 3 noiembrie 2011) număr neobișnuit ridicat de examinări legisle repetate ( Basyuk v. Ucraina , nr. 51151/10, § 68, 5 noiembrie 2015) 6000 [1] Plus orice impozit care poate fi taxat reclamantului.
FIFTH SECTION
CASE OF LEONTYEV v. UKRAINE (Application no. 9262/19) JUDGMENT STRASBOURG 6 October 2022 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Leontyev v. Ukraine, The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting as a Committee composed of: Stéphanie Mourou-Vikström, President, Ivana Jelić, Kateřina Šimáčková, judges, and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 2 June 2022, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application against Ukraine lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 6 February 2019.
The Ukrainian Government (“the Government”) were given notice of the application. THE FACTS
The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.
The applicant complained of the ineffective investigation into the death of his daughter, who died in a traffic accident. THE LAW ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 2 § 1 of the Convention
The applicant complained of the ineffective investigation into the death of his daughter, who died in a traffic accident. He relied on Article 2 and Article 6 § 1 of the Convention.
The Court, which is the master of the characterisation to be given in law to the facts of the case, finds that the complaints at issue fall to be examined under Article 2 of the Convention (see Igor Shevchenko v. Ukraine , no. 22737/04, § 38, 12 January 2012). This provision, in so far as relevant, reads as follows: Article 2 § 1 “1. Everyone’s right to life shall be protected by law.”
The Court notes at the outset that the present case falls to be examined from the perspective of the State’s obligation to conduct an effective investigation under the procedural limb of Article 2 of the Convention. The relevant general principles concerning the effectiveness of the investigation were summarised in Mustafa Tunç and Fecire Tunç v. Turkey [GC] (no. 24014/05, §§ 169-82, 14 April 2015). In particular, once the investigative obligation is triggered, compliance with the procedural requirement of Article 2 is assessed on the basis of several essential parameters: the adequacy of the investigative measures, the promptness of the investigation, the involvement of the deceased person’s family, and the independence of the investigation. These elements are inter ‑ related and each of them, taken separately, does not amount to an end in itself (ibid., § 225).
Moreover, this is not an obligation of results to be achieved but of means to be employed. The Court accepts that not every investigation is necessarily successful or comes to a conclusion coinciding with the claimant’s account of events. However, it should, in principle, be capable of leading to the establishment of the facts of the case and, if the allegations prove to be true, to the identification and punishment of those responsible (see Paul and Audrey Edwards v. the United Kingdom , no. 46477/99, § 71, ECHR 2002-II).
Reviewing the facts of the present case in the light of those principles, the Court considers that the investigation was marked by various shortcomings, which had undermined the ability of the investigating authorities to establish the circumstances surrounding the death of the applicant’s daughter, and who, if anyone, was responsible. The specific shortcomings are indicated in the appended table.
In the leading cases of Kachurka v. Ukraine (no. 4737/06, 15 September 2011), Pozhyvotko v. Ukraine (no. 42752/08, 17 October 2013), and Basyuk v. Ukraine (no. 51151/10, 5 November 2015) the Court already found violations in respect of issues similar to those in the present case.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject and the materials before it, the Court considers that in the instant case the investigation failed to meet the criteria of effectiveness.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 2 of the Convention under its procedural limb.
APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION
13. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Basyuk , cited above, §§ 74-80), the Court considers it reasonable to award the sum indicated in the appended table.
The Court further considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Declares the application admissible; Holds that this application discloses a breach of Article 2 § 1 of the Convention concerning the ineffective investigation into the death of the applicant’s daughter; Holds (a) that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amount indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 6 October 2022, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Viktoriya Maradudina Stéphanie Mourou-Vikström Acting Deputy Registrar President APPENDIX Application raising complaints under Article 2 § 1 of the Convention (ineffective investigation into death, caused by private parties or in circumstances that exclude involvement of State agents) Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Background to the case and domestic proceedings Key issues Amount awarded for non-pecuniary damage per applicant (in euros) [1] 9262/19 06/02/2019 Ivan Aleksandrovich LEONTYEV 1936 On 08/10/2008 at around 12.45 a.m. the applicant’s daughter E. sustained fatal injuries in a traffic accident. On the same day criminal proceedings were instituted against L. (the driver of the car in which the applicant’s daughter had died) on account of a breach of traffic rules resulting in the death of two persons. On 28/10/2008 the applicant was declared a victim in the case. On 21/04/2009 he lodged a claim with the investigative authorities seeking compensation for non-pecuniary damage. On 12/03/2009 a technical examination of the vehicle showed that L. had breached the traffic rules, but that examination was conducted without considering L.’s statements. On 17/08/2009, after L. and a witness had given their statements, the second technical examination was performed. According to its results, L. had had no technical possibility to prevent the accident and he had not breached the traffic rules; thus, the criminal proceedings were terminated on 25/09/2009 for the lack of constituent elements of a crime. At the request of the applicant on 19/10/2009 the criminal proceedings were reopened, and the third technical examination was ordered. According to its results of 12/01/2010 two scenarios of the accident were possible: one, where L. had breached the traffic rules having caused the accident, and the second one, where he had not. The fourth technical examination of 17/08/2010 confirmed to some extent the first scenario. However, on 16/05/2011 the decision to terminate the proceedings was taken because it was impossible to identify a unique scenario of events. On 01/07/2011 the investigation was reopened as it was decided that its termination had been premature. In 2011 and 2013 two more technical examinations were performed; a decision of 28/06/2013 to terminate the proceedings for the lack of constituent elements of a crime was delivered. On 15/07/2013 that decision was quashed by the Prosecutor’s Office of Kharkiv Region. On 10/09/2018 the proceedings were terminated for the same reasons as on 28/06/2013. The applicant appealed against that decision to a local court. On 04/10/2018 the court granted his claim; the proceedings were reopened due to the deficiencies of the investigation, such as a failure to perform all the necessary investigative actions ordered by the prosecutor. The proceedings are pending. insufficient measures during the preliminary stage of the investigation ( Kachurka v. Ukraine , no. 4737/06, § 52, 15 September 2011) lack of thoroughness and promptness which undermined the authorities’ ability to establish the circumstances of the case ( Igor Shevchenko v. Ukraine , no. 22737/04, § 60, 12 January 2012; Zubkova v. Ukraine , no. 36660/08, § 40, 17 October 2013) repeated remittals of the case for additional investigation owing to the insufficiency of the measures taken by the investigators ( Antonov v. Ukraine , no. 28096/04, § 50, 3 November 2011) unusually high number of repeated forensic examinations ( Basyuk v. Ukraine , no. 51151/10, § 68, 5 November 2015) 6,000 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicant.