2ra-862/18 — incasarea compensatiei

Dosarul nr. 2ra-862/18

Prima instanță: Judecătoria Bălți (jud. V. Pădurari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz)

ÎNCHEIERE

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Vera

Topor,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vera Topor

împotriva lui Viorel Florea, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Bălți,

notarul public Ana Edu cu privire la încasarea valorii îmbunătățirilor și cererea de

chemare în judecată reconvențională depusă de Viorel Florea împotriva Verei Topor,

intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Bălți cu privire la evacuarea din

bunul imobil fără acordarea altui spațiu locativ,

împotriva deciziei din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 27 iunie 2014 Vera Topor a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Viorel Florea, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Bălți solicitând

recunoașterea dreptului de proprietate comună asupra bunului imobil amplasat pe

xxxxx, să-i fie atribuită ½ cotă-parte din bunul imobil amplasat pe xxxxx, anularea

parțială a certificatului de moștenitor nr. 5313 din 03 septembrie 2013 eliberat pe

numele lui Viorel Florea, anularea parțială a înregistrării bunului imobil amplasat pe

xxxxx, în Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că a concubinat cu Alexei Florea

din anul 2000 până la decesul acestuia, adică până la data de 21 noiembrie 2012. În

acești ani au dus gospodăria în comun și au locuit împreună în bunul imobil amplasat

pe xxxxx. Acest bun imobil îi aparținea cu drept de proprietate lui Alexei Florea,

bun procurat de el însuși în anul 1984, după divorț cu prima sa soție. Fiind singur pe

parcursul anilor 1984-2000, nu avea grijă de casă, aceasta fiind într-o stare

deplorabilă. Venind în această gospodărie și văzând în ce stare era, a discutat cu

concubinul Alexei Florea și au decis să aducă gospodăria la o stare mai bună, ceea

ce presupunea investiții. La acel moment deținând în proprietate alt bun imobil,

amplasat pe xxxxx, împreună cu concubinul au decis să înstrăineze bunul și să

investească banii dobândiți în bunul imobil în care locuiau împreună. Astfel, la 10

1

mai 2006, a vândut bunul imobil ce-i aparținea cu drept de proprietate contra sumei

de 104000 de lei și a investit mijloacele bănești în imobilul concubinului din xxxxx.

Pe parcursul anilor locuiți împreună cu Alexei Florea, au efectuat lucrări de reparație

capitală, au edificat construcții auxiliare și în atare circumstanțe are dreptul asupra

unei cote-părți din bunul imobil amplasat pe xxxxx, deoarece a investit și ea surse

financiare în acesta.

A menționat că după decesul lui Alexei Florea a fost telefonată de către Viorel

Florea, care i-а comunicat să elibereze bunul imobil, din motiv că are cumpărători,

cu toate că anterior a avut o înțelegere cu Alexei Florea referitor la moștenirea

bunului imobil de către ea, deoarece a investit în acesta o sumă mare de bani. Pârâtul

cunoștea despre acest fapt.

În drept, s-au invocat prevederile art. 46 alin.(1), (2), (3) Constituția Republicii

Moldova, art.315-316 alin.(1), 344, 346, 370 alin. (1), 1422 Cod civil.

La 23 februarie 2016 Vera Topor a depus cerere de modificare a obiectului

acțiunii și a solicitat încasarea de la Viorel Florea în beneficiul său a compensației

bănești egală cu contribuția adusă îmbunătățirilor imobilului amplasat pe xxxxx.

În motivarea cererii s-a invocat că informația eliberată de Oficiul Cadastral

Teritorial Bălți valoarea bunului integru la 05 februarie 2006 era de 337878 lei, iar

Alexei Florea deținea în proprietate 1/6 cotă-parte din imobil.

Ulterior, prin cererea suplimentară depusă Vera Topor Vera a solicitat

încasarea de la Viorel Florea în beneficiul său a compensației bănești în sumă de

275744 de lei egală cu contribuția adusă îmbunătățirilor imobilului amplasat pe

xxxxx și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 22 iunie 2015, Viorel Florea, prin intermediul avocatului Gabriela Șoronga,

a depus cerere de chemare în judecată reconvențională împotriva Verei Topor

solicitând evacuarea Verei Topor din imobilul amplasat pe xxxxxx, cu numere

cadastrale xxxxxx, xxxxx, 1/6 cotă-parte, proprietatea lui Viorel Florea, drept

înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Bălți la 04 septembrie 2013, fără acordarea

altui spațiu locativ și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a indicat că nu este de acord cu pretențiile Verei Topor, or,

concubinajul reprezintă un simplu mod de conviețuire între două persoane fără

anumite obligații una față de cealaltă. În Republica Moldova doar căsătoria legal

înregistrată, confirmată prin certificatul de căsătorie produce anumite consecințe

juridice legate de regimul bunurilor dobândite pe perioada căsătoriei. Bunurile

dobândite de concubini nu pot fi asimilate celor dobândite de către soți. Dacă unul

dintre concubini nu figurează ca parte în actul de dobândire a unui imobil, el nu

devine coproprietar, indiferent de durata conviețuirii, dar cel mult, titular al unui

drept de creanță împotriva celuilalt concubin, dacă se va dovedi acest fapt prin probe

pertinente și concludente.

A precizat că în termenul legal a devenit unicul moștenitor al averii lui Alexei

Florea, a acceptat succesiunea rămasă după decesul tatălui său. La 03 septembrie

2013 a obținut certificatul de moștenitor legal care atestă faptul că el este

moștenitorul întregii averi lăsate de Alexei Florea, iar la 04 septembrie 2013 și-a

înregistrat în registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra imobilului

menționat. După înregistrarea dreptului de proprietate a dorit să se instaleze in

imobil și a anunțat-o pe Vera Topor să elibereze imobilul ocupat.

Prin încheierea din 23 iunie 2015 a judecătoriei Bălți a fost atras în proces în

2

calitate de intervenient accesoriu notarul public Ana Edu.

Prin hotărârea din 28 iulie 2016 a Judecătoriei Bălți s-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de Vera Topor împotriva lui Viorel Florea, intervenient

accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Bălți cu privire la încasarea compensației

bănești; s-a admis acțiunea reconvențională înaintată de Viorel Florea împotriva

Verei Topor, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Bălți cu privire la

evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ, cu evacuarea Verei

Topor din bunul imobil amplasat pe xxxxxx, fără acordarea altui spațiu locativ.

Prin decizia din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Vera Topor și s-a menținut hotărârea din 28 iulie 2016 a Judecătoriei

Bălți.

Pentru a concluziona astfel, instanța de apel a reținut că întru confirmarea

cheltuielilor suportate pentru îmbunătățirea imobilului amplasat pe xxxxx, Vera

Topor a prezentat înscrieri simple, întocmite de ea personal, nefiind confirmate prin

alte mijloace de probă, iar bonurile fiscale sunt eliberate pentru perioada anilor 2015-

2016, ceea ce contravine declarațiilor ei, conform cărora lucrările de reparație au

fost efectuate în perioada concubinajului cu Alexei Florea în anii 2000-2012. În

opinia instanței de apel, este declarativ argumentul Verei Topor precum că banii

dobândiți din vânzarea apartamentului său au fost investiți în imobilul concubinului,

în sensul dat nefiind prezentată nici o probă concludentă și pertinentă.

De asemenea, instanța de apel a menționat că nu constituie temei de admitere a

acțiunii Verei Topor nici faptul că după decesul concubinului a mai efectuat unele

îmbunătățiri la imobil, deoarece bonurile fiscale prezentate nu confirmă că

materialele de construcție au fost procurate pentru acest imobil. Mai mult ca atât, în

perioada anilor 2015-2016 proprietar al bunului imobil era deja Viorel Florea, iar

din materialele cauzei nu rezultă că pretinsele îmbunătățiri au fost efectuate cu

acordul proprietarului Viorel Florea.

Instanța de apel, din probele anexate la materialele cauzei și declarațiile

părților, a constatat că Vera Topor, neavând nici un drept asupra bunului imobil

litigios, îi încalcă proprietarului Viorel Florea dreptul de posesie, folosință și

dispoziție asupra acestuia, astfel fiind întemeiată acțiunea privind evacuarea Verei

Topor.

La 14 februarie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (Vol.II, f.d.5), Vera

Topor a declarat recurs împotriva deciziei din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel

Bălți, solicitând casarea acesteia și hotărârea primei instanțe, cu trimiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au

apreciat toate probele pe cauza dată și nu au dat o apreciere justă circumstanțelor

cauzei date. Atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au examinat pricina sub

toate aspectele, nu au verificat și elucidat toate circumstanțele importante pentru

soluționarea justă a pricinii, nu au apreciat probele prezentate de către părți, în

corespundere cu prevederile art. 130 Cod de procedură civilă. Instanțele au

interpretat în mod eronat legea, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

3

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 24 octombrie 2017, iar Vera Topor

a declarat recurs la 14 februarie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (Vol.II,

f.d.5).

Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată participanților

la proces la 28 decembrie 2017, conform scrisorii de însoțire (Vol.I, f.d.242), iar

recurenta a recepționat-o la 02 ianuarie 2018, conform avizului de recepție (Vol.I,

f.d.244). Astfel, recursul se consideră a fi declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Vera Topor, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vera Topor, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurent cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

4

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Vera Topor.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vera Topor împotriva deciziei din

24 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5