2ra-1950/16 — partajarea bunurilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajarea bunurilor
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1950/16 — partajarea bunurilor (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: V.Clima
(Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău) dosarul nr. 2ra-1950/16
instanța de apel: Iu.Cimpoi, N.Bulgac, N.Simciuc
(Curtea de Apel Chișinău)
Î N C H E I E R E
28 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu
Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru
examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul Chifiac
Iurie în interesele recurentului Topor Victor,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Topor Angela
împotriva lui Topor Victor cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în
devălmășie a soților,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2015, prin care
s-au respins apelurile declarate de către Topor Angela reprezentată de către
avocatul Leu Vasile și Victor Topor reprezentat de către avocatul Chifiac Iurie,
fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 18 iunie 2015,
c o n s t a t ă:
La data de 19 mai 2014 Angela Topor s-a adresat cu cerere în instanța de
judecată către împotriva lui Victor Topor cu privire la partajarea bunurilor imobile
proprietate comună în devălmășie a soților după desfacerea căsătoriei prin
determinarea a cîte ½ cotă parte ideală din apartamentul nr.14 din bd. Mircea cel
Bătrîn nr. 12/1, mun. Chișinău cu nr. cadastral 0100311.14.01.014 și a cîte ½ cotă
parte ideală din apartamentul nr. 88 din bd. Mircea cel Bătrîn nr. 20/3, mun.
Chișinău, cu nr. cadastral 0100311.333.01.088 și încasarea cheltuielilor de judecată
( f.d. 4-7, vol. )
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că începînd cu anul 1988 și pînă
în martie 1997 s-a aflat în concubinaj cu Topor Victor, la data de 14 octombrie
1991 s-a născut fiica Topor Marina, căsătoria a fost încheiată la data de 07 martie
1997, care a fost desfăcută la 24 decembrie 2003.
Odată cu desfacerea căsătoriei nu au partajat proprietățile comune, deoarece
au ajuns la un acord, prin care Topor Victor s-a obligat să doneze fiicei acestora
Topor Marina apartamentul nr. 14 din bd. Mircea cel Bătrîn 12/1, mun. Chișinău.
Reclamanta menționează, că apartamentul indicat cu două odăi a fost
dobîndit în anul 1996, în timpul conviețuirii în comun, prin schimbul unei locuințe
cu o odaie ce aparținea lui Topor Victor cu drept de proprietate și diferența din
costul apartamentului în sumă de 3500 euro al reclamantei.
La moment în apartamentul litigios locuiește ea și fiica Topor Marina. Din
data divorțului și pînă în septembrie 2013 pîrîtul nu a solicitat ca apartamentul să
1
fie eliberat. În toată această perioadă ea a contribuit la îmbunătățirea
apartamentului, fiind efectuată o reparație capitală din sursele financiare proprii.
În perioada de concubinaj și căsătorie au mai acumulat un automobil de
model Toyota Land Cruiser Prado și un teren pentru construcții situat pe str.
Bucovinei, mun. Chișinău. Terenul a fost înstrăinat după desfacerea căsătoriei cu
acordul său cu condiția că Topor Victor va dona apartamentul nr. 14 din bd.
Mircea cel Bătrîn 12/1 fiicei Topor Marina, însă nu s-a ținut de promisiune.
Cu banii primiți în urma înstrăinării terenului, situat pe str. Bucovinei, mun.
Chișinău, Topor Victor a cumpărat apartamentul nr. 88 din bd. Mircea cel Bătrîn
20/3, mun. Chișinău.
Reclamanta indică, că fiica acestora Topor Marina este studentă. Ca urmare
a stresului condiționat de divorțul părinților s-a îmbolnăvit de diabet zaharat.
Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din data de 18 iunie 2015
s-a dispus partajarea proprietății comune în devălmășie a foștilor soți Topor Angela
și Topor Victor prin atribuirea în proprietatea Angelei Topor și Victor Topor a cîte
½ cotă-parte ideală din apartamentului 14 din bd. Mircea cel Bătrîn 12/1, mun.
Chișinău, cu nr. cadastral 01003311.141.01.014. S-a respins ca neîntemeiată
pretenția reclamantei cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie a
foștilor soți Angela Topor și Victor Topor a cître ½ cotă – parte din apartamentul
nr. 88 din bd. Mircea cel Bătrîn 20/3, mun. Chișinău, cu nr. cadastral
01003311.333.01.088. S-a încasat de la Victor Topor în beneficiul Angelei Topor
cheltuieli judiciare de plată a taxei de stat proporțional pretenției admise în sumă
de 709,50 lei. S-a încasat de la Victor Topor în beneficiul statului taxa de stat în
sumă de 7550,85 lei și cheltuieli judiciare suportate de către instanță legate de
citarea părților, proporțional pretenției admise în sumă de 18,0 lei. S-a încasat de la
Angela Topor în beneficiul statului cheltuieli judiciare suportate de către instanță
în legătură cu citarea părților proporțional pretenției respinse în mărime de 23,88
lei ( f.d. 208, vol. I).
Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe la data de 22 iunie 2015
avocatul Leu Vasile în interesul Angelei Topor a depus cerere de apel, prin care a
solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a hotărîrii contestate cu emiterea unei
hotărîri noi în acest sens ( f.d. 211, vol. I).
Topor Victor, invocînd ilegalitatea hotărîrii primei instanțe, la data de 07
iulie 2015 a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea
integrală a hotării contestate cu emiterea unei hotărîri noi prin care acțiunea să fie
respunsă ( f.d. 217, vol.I).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2015 s-au respins
cererile de apel depuse de către Topor Angela reprezentată de către avocatul Leu
Vasile și Victor Topor reprezentat de către avocatul Chifiac Iurie, s-a menținută
hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din data de 18 iunie 2015 ( f.d. 30,
vol. II).
La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că aflîndu-se în relații de
concubinaj, ulterior de căsătorie, soții Topor, din mijloace comune, au dobîndit
dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 14 din bd. Mircea cei Bătrîn,12/1,
mun. Chișinău, în comun folosindu-se de acest imobil.
Astfel, raportînd prevederile legale la circumstanțele pricinii, instanța de apel
a considerat că prima instanță corect a concluzionat că apartamentul în cauză a fost
2
dobîndit de către părți în timpul aflării acestora în relații de căsătorie și concubinaj
și ca urmare, regimul juridic asupra lui urmează să fie determinat ca regim de
proprietate comună în devălmășie a soților.
Conform art. 370 din Codul civil, împărțirea bunului proprietate comună în
devălmășie între coproprietarii devălmași se face proporțional aportului fiecăruia la
dobândirea bunului. Pînă la proba contrară, aportul coproprietarilor devălmași este
prezumat a fi egal.
Conform art. 373 alin. (1) din Codul civil, în cazul împărțirii bunurilor
proprietate comună în devălmășie a soților, părțile lor se consideră egale.
Conform art. 26 din Codul familiei, la împărțirea proprietății în devălmășie a
soților și determinarea cotelor-părți din aceasta, părțile soților sînt considerate
egale, dacă contractul matrimonial nu prevede altfel.
Dat fiind faptul că părțile nu au demonstrat un aport mai mare în raport unul
altuia, instanța de apel a considerat că prima instanță temeinic și legal a partajat
apartamentul nr. 14 din bd.Mircea cel Bătrîn,12/1, mun. Chișinău, cu nr. cadastral
0100311.141.01.014 prin atribuirea în proprietatea Angelei Topor și a lui Victor
Topor a cîte 1/2 cotă- parte ideală din apartamentul enunțat, iar argumentele
invocate de către reprezentantul apelantului-pîrît în acest sens nu pot fi reținute ca
întemeiate.
În conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească
circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă
legea nu dispune altfel.
Instanța de apel a concluzionat că actele pricinii, însă, denotă faptul că
apelanta-reclamantă nu a prezentat probe pertinente și veridice, care ar confirma că
lotul de pămînt și unitățile de transport au fost înstrăinate la o valoare de 19050
Euro, valoarea investiției în apartament, din care să se desprindă concluzia
aportului său de 50%.
Or, valoarea de vînzare a lotului de pămînt este de 30000 lei, o valoare mai
mare nefiind demonstrată, iar prețul de înstrăinare a unităților de transport nu a fost
nominalizată.
De asemenea, apelanta-reclamantă nu a prezentat probe pertinente și veridice,
care ar confirma introducerea mijloacelor financiare derivate din înstrăinarea
terenului și a unităților de transport direct în achiziția apartamentului nr.88 din
bd.Mircea cel Bătrîn 20/3, mun.Chișinău, iar prezumția în cazul dat nu operează.
La 17 iunie 2016 avocatul Chifiac Iurie în interesele recurentului Topor
Victor a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea
unei noi hotărîri de respingere a acțiunii ca fiind depusă tardiv.
În motivarea recursului se invocă că atît instanța de apel cît și instanța de
fond nu a constatat și elucidat toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a
cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material.
Indică recurentul în recurs că potrivit prevederilor pct. 24 lit.(a) a HP CSJ nr.
2 din 27.03.2006, dacă dreptul de proprietate a fost dobîndit în timpul relației de
concubinaj, obiectul material al acestuia se va partaja conform aportului fiecăruia
la dobîndirea bunului, dobîndirea bunului fiind considerată ca rezultat al unui
acord de activitate comună în scopul dobîndirii de bunuri, adică al contractului de
societate civilă (art. 1339 CC RM).
3
Astfel, Topor Angela urma să demonstreze în cadrul ședinței de judecată
aportul său la dobîndirea bunurilor pretinse.
Conform art. 210, al. (1), Cod Civil, trebuie să fie încheiate în scris actele
juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și
dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește 1000 de
lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.
Conform art. 211, al. (1), Cod Civil, nerespectarea formei scrise a actului
juridic face să decadă părțile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu
martori pentru dovedirea actului juridic.
Reclamanta nu a prezentat careva probe pertinente, care ar demonstra aportul
ei la dobîndirea bunurilor litigioase, și corespunzător ea nu poate pretinde nici la o
cotă parte din bunurile menționate. Afirmația Angelei Topor, precum că ea a
contribuit la procurarea apartamentului nr. 14 din str. Mircea cel Batrîn, 12/1, mun.
Chișinău, cu 3500 dolari SUA nu este întemeiată, deoarece declarația ei nu se
confirmă cu careva probe scrise.
Încălcînd prevederile art. 211, al. (1), Cod Civil, instanța de fond a justificat
contribuția la schimbul apartamentelor doar cu declarațiile persoanelor audiate.
La fel s-a constatat, că Topor Angela s-a adresat în instanța de judecată cu
acțiunea împotriva lui Topor Victor, privind partajarea proprietății comune, la 19
mai 2014.
Astfel, a fost omis termenul de prescripție prevăzut de art. 25, al. (8) al
Codului Familiei stabilit pentru împărțirea bunurilor proprietate în devălmășie a
soților a căror căsătorie a fost desfăcută.
În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen
de decădere și nu poate fi restabilit.
Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa
recurentului copia deciziei integrale la 24 decembrie 2015, (f.d.43, vol.II), însă la
materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării acesteia, din care
considerente recursul declarat la data de 17 iunie 2016 se consideră a fi depus în
termen.
Examinînd temeiurile recursului declarat de către avocatul Chifiac Iurie în
interesele recurentului Topor Victor, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept
inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
4
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către avocatul Chifiac Iurie în
interesele recurentului Topor Victor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
acestora la soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de către avocatul Chifiac Iurie în interesele
recurentului Topor Victor ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
5
D i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Chifiac Iurie în
interesele recurentului Topor Victor.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului Iulia Sîrcu
Judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
6