3ra-530/18 — obligarea radierii mentiunii din cazierul juridic.

3ra-530/18 — obligarea radierii mentiunii din cazierul juridic. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru: V. Guțan Dosarul nr.3ra-530/18

Instanța de apel, Curtea de Apel Cahul:

M. Guzun, L. Pruteanu, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare al

Inspectoratului General al Poliției,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mincev Nicolae împotriva

Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, intervenient

accesoriu Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la obligarea radierii mențiunii din cazierul

contravențional,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18

iulie 2017

c o n s t a t ă:

La 20 aprilie 2017, Mincev Nicolae a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției cu privire la

obligarea radierii mențiunii din cazierul contravențional.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în iunie 2016 și-a pierdut permisul de

conducere împreună cu alte acte după care a urmat o procedură îndelungată de restabilire

a permisului.

Susține că la momentul obținerii cazierului contravențional a depistat că în acesta

este indicată mențiunea „concomitent dispunem de informație că în privința cetățeanului

identificat prin IDNP XXXXX, este pornit proces contravențional cu ridicarea permisului

de conducere”, fapt ce nu corespunde realității, or, permisul său de conducere nu a fost

reținut vreo dată de către agenții constătători.

Afirmă că, întru elucidarea situației create, s-a adresat cu cerere Inspectoratului

Național de Patrulare situat pe str. Calea Orheiul, 65, mun. Chișinău, redirecționată spre

examinare către Inspectoratul de Poliție Ciocana, care prin scrisoarea nr. M-752/16 din

16 iunie 2016 i-a comunicat că permisul său de conducere nu a fost reținut, precum și pe

numele lui nu au fost întocmite procese –verbale cu privire la contravenție.

La fel, cu cerere similară s-a adresat și Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, care

prin scrisoarea din 16 august 2016 l-a informat că conform Registrelor de evidență a

1

dosarelor contravenționale și Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor în perioada

anilor 2012 -2016 nu a fost înregistrată nici o cauză contravențională în privința lui.

La 03 februarie 2017 s-a adresat ÎS „CRIS „Registru” Orhei privind eliberarea

permisului de conducere, însă a primit refuz din motiv precum că din cazierul

contravențional rezultă că permisul său de conducere a fost ridicat de către agenții

constatatori.

Afirmă că la 08 februarie 2017 s-a adresat cu cerere către Serviciul Tehnologii

Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne, solicitînd prezentarea unor informații

ce-l vizează nemijlocit pe el din Sistemul informațional automatizat de evidență a

contravențiilor și persoanelor care le-au săvârșit, unde prin răspunsul nr. 8/6-2-M-

61/2017 din 10 februarie 2017 i-a fost comunicat că informația privind inițierea

procesului contravențional cu ridicarea permisului de conducere în privința dânsului a

fost introdusă la 20 mai 2013 de către angajații Batalionului nr. 2 al Brigăzii de patrulare

al Inspectoratului Național de Patrulare.

La 14 februarie 2017, a depus plângere la Inspectoratul Național de Patrulare din str.

Doina, 102, mun. Chișinău, solicitînd remedierea situației, cu radierea din Sistemul

informațional automatizat de evidență a contravențiilor și persoanelor care le-au săvârșit

a sintagmei „cu ridicarea permisului de conducere”, deoarece informația dată nu

corespunde realității, fapt ce-i încalcă dreptul de a conduce în mod legal mijlocul său de

transport.

Prin scrisoarea nr. M-80/17 din 22 martie 2017, recepționată la 25 martie 2017,

Inspectoratul Național de Patrulare i-a comunicat că conform Sistemului automatizat

informațional de evidență a contravențiilor și a persoanelor care le-au săvârșit, la 20 mai

2013 a fost înregistrat raportul agentului constatator nr. RAP01 037269 din 19 mai 2013

din care rezultă că dânsul a fost depistat în stare de ebrietate în timp ce conducea

automobilul de model BMW 316, nr. de înmatriculare XXXXX, iar pentru fapta pretinsă

drept ilicită i-a fost ridicat permisul de conducere, cu eliberarea unui permis provizoriu

nr. XXXXX. În acest sens, în privința dânsului a fost pornită procedura contravențională,

fără ca ulterior să fie întocmit proces-verbal cu privire la contravenție sau să fie încetată

procedura contravențională pornită. S-a constatat o bănuială rezonabilă a unui abuz în

serviciu sau neglijență, fapte săvârșite de către angajații cu funcții de răspundere.

Materialele acumulate fiind expediate în adresa Procuraturii mun. Chișinău pentru

examinare conform competenței.

Declară reclamantul că răspunsul pârâtului expus în scrisoarea nr. M-80/17 din 22

martie 2017 este unul superficial, nefiind de fapt soluționată problema în fond, or,

chestiunea suspendării dreptului de a conduce mijlocul de transport ține nemijlocit de

competența instanței de judecată în temeiul unui proces-verbal de constatare a

contravenției administrative, în situația în care în privința dânsului nu a fost întocmit

vreun proces-verbal de contravenție, nu i-a fost ridicat permisul de conducere și nu i-a

fost eliberat altul provizoriu, precum și nici pe rolul Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău

nu a fost înregistrat dosar contravențional în privința sa.

Consideră că prin decizia Inspectoratului Național de Patrulare de a introduce în

mod arbitrar în cazierul contravențional mențiuni ce nu corespund realității, îi încalcă

dreptul de a conduce mijlocul său de transport, precum și de a obține duplicatul

permisului de conducere.

Cere Mincev Nicolae obligarea Inspectoratului Național de Patrulare să radieze din

cazierul său contravențional mențiunea „cu ridicarea permisului de conducere”.

2

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 iunie 2017,

a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Serviciul Tehnologii

Informaționale al MAI.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 iulie 2017, acțiunea a fost

admisă și obligat Inspectoratul Național de Patrulare să radieze din cazierul

contravențional ce îl vizează pe Mincev Nicolae mențiunea „cu ridicarea permisului de

conducere”.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017, a fost respins apelul

declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare și menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 18 iulie 2017.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare și-au motivat soluțiile prin faptul că din

răspunsul Inspectoratului Național de Patrulare și cel al Serviciului Tehnologii

Informaționale al MAI cert rezultă că mențiunea ai cărei radiere o solicită reclamantul

din cazierul contravențional a fost introdusă în Sistemul automatizat informațional de

evidență a contravențiilor și a persoanelor care le-au săvârșit de către angajații

Batalionului nr. 2 al Brigăzii de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare,

respectiv anume acțiunile angajaților pârâtului au dus la apariția informației greșite în

Sistemul automatizat informațional de evidență a contravențiilor ce-l vizează pe Mincev

Nicolae.

În ce privește argumentul Inspectoratului Național de Patrulare precum că în cauza

dată nu este pârâtul corespunzător, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

concluzionat că reieșind din Instrucțiunea privind modul de înregistrare și evidență a

contravențiilor, a persoanelor care le-au săvârșit și a rezultatelor examinării cauzelor

contravenționale, aprobată prin Ordinul MAI nr. 347 din 01 noiembrie 2010, participanți

la Sistemul informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și

criminologice” (Sistem) sunt organele de specialitate ale MAI, printre care și

Inspectoratul Național de Patrulare.

Au menționat instanțele de judecată că potrivit Instrucțiunii nominalizate

participanții la Sistem i-au parte la crearea, implementarea și dezvoltarea Sistemului;

prezintă și primesc informația cu privire la cauzele contravenționale, rezultatele

examinării lor și persoanele care le-au săvârșit, conținută în Baza centrală de date;

verifică respectarea disciplinei de înregistrare și evidență a informației cu privire la

contravenții și persoanele care le-au săvârșit; verifică utilizarea informației cu privire la

contravenții și persoanele care le-au săvârșit etc. Totodată, plenitudinea și veridicitatea

acestei informații se verifică sistematic de către conducătorul organului de constatare.

De asemenea, potrivit pct. 24 din Regulamentul privind evidența contravențiilor în

domeniul circulației rutiere și asigurarea accesului titularului permisului de conducere la

informația despre punctele de penalizare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 493 din

14 august 2009, Inspectoratul Național de Patrulare este o subdiviziune specializată cu

funcții operaționale, creat în scopul asigurării și menținerii ordinii publice, securității

circulației rutiere, reacționării prompte și operative la manifestările negative, prezenței

masive și evidente a Poliției în locuri publice și de agrement, precum și sporirii

climatului de siguranță în societate.

Au considerat instanțele de judecată că operațiunile tehnice necesare restabilirii

dreptului încălcat nu constituie ca temei de respingere a acțiunii, cu atît mai mult că,

reprezentantul intervenientului accesoriu Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI în

cadrul ședinței primei instanțe a declarat că la cererea pârâtului sau în baza hotărârii

3

judecătorești Serviciul poate opera modificări în Sistemul informațional automatizat de

evidență a contravențiilor și a persoanelor care le-au săvârșit.

La 05 martie 2018, Inspectoratul Național de Patrulare a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 12 decembrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18

iulie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

În susținerea recursului Inspectoratul Național de Patrulare a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, interpretând și aplicând eronat normele de drept material și

procedural.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 12

decembrie 2017 a fost expediată în adresa Inspectoratului Național de Patrulare la 01

februarie 2018 (f.d. 75), însă lipsesc date când a fost recepționată de către recurent.

Concomitent, din conținutul recursului rezultă că Inspectoratul Național de

Patrulare, prin intermediul poștei, a recepționat copia deciziei recurate la 08 februarie

2018.

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Inspectoratul Național de

Patrulare 05 martie 2018, se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

La 26 martie 2018, în adresa intimatului Mincev Nicolae și intervenientului

accesoriu Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI au fost expediate copiile recursului

declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referințelor.

La 16 aprilie 2018, Mincev Nicolae a depus referință, solicitînd respingerea

recursului declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare, cu menținerea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 18 iulie 2017, pe care le consideră legale și întemeiate, invocând că instanțele

de judecată ierarhic inferioare au verificat minuțios toate circumstanțele, care au

importanță pentru soluționarea justă a prezentei spețe, dând o apreciere corectă suportului

probatoriu al cauzei.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile

din referința depusă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Inspectoratul

Național de Patrulare este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4).

Conform prevederilor art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

4

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Inspectoratul Național de

Patrulare nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.

Nu poate fi reținut drept temei al admisibilității recursului argumentul

Inspectoratului Național de Patrulare privind ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței

de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, or,

recurentul nu a indicat nici un temei de declarare a recursului prevăzut de art. 432 CPC,

făcând referire doar la circumstanțele de fapt ale cauzei.

Referitor la invocarea recurentului precum că instanța de apel a interpretat și aplicat

eronat normele de drept material, fără specificarea prin ce s-a manifestat aceste încălcări

și din care circumstanțe acestea rezultă, nu permite încadrarea în temeiurile prevăzute la

art. 400 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi

respinse.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural,

verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și temeinicia în fapt a

acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

5

sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

Inspectoratul Național de Patrulare ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 269-270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și

art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

6