3ra-777/18 — contestarea actului administrativ

3ra-777/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-777/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centrul

judecător: T. Avasiloaie

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

judecători: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi

ÎNCHEIERE

20 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecători Tamara Chișcă - Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Stăvilă Olga,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Stăvilă Olga

împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău

nr. l, Biroul Electoral al Secției de Votare nr.1/9, Botanica cu privire la anularea

hotărîrii, emise privind refuzul în eliberarea certificatului pentru drept de vot,

recunoașterea ilegalității refuzului, în eliberarea certificatului pentru drept de vot în

scrutinul local din 20 mai 2018 și obligarea eliberării unui astfel de certificat,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2018, prin care a fost

respins apelul declarat de Stăvilă Olga și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Central, din 19 mai 2018, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestația

în contencios electoral a alegătorului Stăvilă Olga împotriva Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. l, Biroul Electoral al Secției de

Votare nr.1/9, Botanica cu privire la anularea hotărârii, emise pe marginea refuzului

în eliberarea certificatului de drept de vot, recunoașterea ilegalității refuzului în

eliberarea certificatului pentru drept de vot în scrutinul local din 20 mai 2018 și

obligarea eliberării unui astfel de certificat,

c o n s t a t ă:

La data de 19 mai 2018, Stăvilă Olga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău

nr. l, Biroul Electoral al Secției de Votare nr.1/9, Botanica, Creșa - Grădiniță mixtă

nr. 44, str. Dante Alighieri nr.7 cu privire la anularea hotărîrii emise de pîrît privind

refuzul de eliberare a certificatului pentru drept de vot, adusă la cunoștință prin

scrisoarea nr. 79/11 din 18 mai 2018, recunoașterea, ca fiind ilegal refuzul de

1

eliberare a certificatului pentru drept de vot pentru garantarea exercitării dreptului la

vot în cadrul scrutinului din 20 mai 2018, pentru funcția de Primar General al mun.

Chișinău și obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr. 1, după caz BESV 1/9, să elibereze certificatul pentru drept de vot pe

numele lui Stăvilă Olga, pentru a exercita dreptul la vot în cadrul scrutinului din

20 mai 2018.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Stăvilă Olga a indicat

că, la 18 august 2018, ora 8:30, s-a prezentat la secția de votare nr. 1/9, la care este

arondată, situată în Instituția Preșcolară Primară, grădinița Nr.44, str. Dante

Alighieri 7, sect. Botanica, municipiul Chișinău, unde este inclusă în listele

electorale, solicitând certificatul pentru drept de vot.

Reclamanta a indicat că din circumstanțe obiective, nu se va putea prezenta în

sectorul Botanica, în apropierea secției de votare, pentru exercitarea dreptului de vot,

iar având în vedere atribuțiile de serviciu, va fi nevoită să plece de la domiciliu, mai

devreme de deschiderea secției de votare și să revină după închiderea acesteia.

Astfel, reclamanta a menționat că, a primit un refuz verbal la cererea sa, de

eliberare a certificatului pentru drept de vot.

A invocat reclamanta că, la data de 18 august 2018, a depus o contestație în

ordinea art. 65 Cod electoral, care a fost examinată în aceiași zi de către pârât.

Reclamanta a menționat că prin scrisoare nr. 79/11 din 18 mai 2018, i s-a

comunicat că contestația sa a fost respinsă, iar în motivarea acesteia, s-a invocat că

potrivit art. 58 alin. (5) Cod electoral, președintele și membrii biroului electoral al

secției de votare, votează în secția unde își desfășoară activitatea, iar dacă este

necesar, după înscrierea lor în lista suplimentară, în baza certificatului pentru drept

de vot.

Reclamanta a invocat că, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

municipale Chișinău nr. l, invocând alegația privind neincluderea observatorilor în

prevederile art. 58 Codul electoral, nu a luat în calcul că aceasta nu menționat o astfel

de circumstanță.

Prin urmare, reclamanta Stăvilă Olga a considerat că pîrîtul Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. l, Biroul Electoral al

Secției de Votare nr.1/9, Botanica, în mod nejustificat și ilegal a lipsit-o de dreptul

de a primi certificat pentru drept de vot. Or, orice limitare a exercitării dreptului la

vot, ar constitui o abatere de la normele generale electorale.

La fel, reclamanta Stăvilă Olga a indicat că, Regulamentul cu privire la

activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare, aprobat prin Hotărîrea

Comisiei Electorale Centrale nr. 2689 din 7 octombrie 2014, stabilește expres

condițiile, în care se eliberează certificatul pentru drept de vot și anume dacă

alegătorul este conștient că nu va putea participa la secția de votare în ziua votării.

Astfel, reclamanta a invocat că limitarea dreptului de a primi certificat pentru

2

drept de vot, doar de către o categorie de profesioniști este ilegală și contrară

Regulamentului cu privire la activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare,

aprobat prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2689 din 7 octombrie 2014.

Prin hotărârea judecătoriei Chișinău, sediul Central, din 19 mai 2018, a fost

respinsă contestația înaintată de Olga Stavila cu privire la anularea hotărîrii emise

de pîrît, pe marginea refuzului de eliberare a certificatului pentru drept de vot, adusă

la cunoștință prin scrisoarea nr. 79/11 din 18 mai 2018, recunoașterea ca fiind ilegal

refuzul de eliberare a certificatului pentru drept de vot pentru garantarea exercitării

dreptului la vot în cadrul scrutinului din 20 mai 2018, pentru funcția de Primar

General al mun. Chișinău și obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale municipale Chișinău nr. 1, după caz BESV 1/9, să elibereze certificatul

pentru drept de vot pe numele lui Stăvilă Olga, pentru a exercita dreptul la vot.

Iar, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2018, a fost respinsă cererea

de apel declarată de Stăvilă Olga și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, din 19 mai 2018, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestația în

contencios electoral a alegătorului Stăvilă Olga împotriva Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. l, Biroul Electoral al Secției de

Votare nr.1/9, Botanica cu privire la anularea hotărârii emise pe marginea refuzului

în eliberarea certificatului pentru drept de vot, recunoașterea ilegalității refuzului în

eliberarea certificatului pentru drept de vot în scrutinul local din 20 mai 2018 și

obligarea eliberării unui astfel de certificat.

Pentru a concluziona astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia instanței de fond, fiind elucidate și constate circumstanțele pricinii,

verificate și apreciate obiectiv probele prezentate, instanța de fond stabilind corect

circumstanțele de fapt și legislația pertinentă, ce guvernează prezentul raport litigios

electoral.

De asemenea, instanța de apel a reținut că aflarea alegătorului în

Circumscripția electorală municipală Chișinău, nu semnifică lipsa de la domiciliu,

în sensul razei secției de votare a Biroului electoral al secției de votare.

La 20 mai 2018, Stăvilă Olga a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe și a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău

din 20 mai 2018 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 19 mai 2018,

cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă integral cererea de chemare

în judecată depusă de Stăvilă Olga împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale municipale Chișinău nr. l, Biroul Electoral al Secției de Votare nr.1/9,

Botanica cu privire la anularea hotărîrii emise pe marginea refuzului în eliberarea

certificatului pentru drept de vot, recunoașterea ilegalității refuzului, în eliberarea

certificatului pentru drept de vot în scrutinul local din 20 mai 2018 și obligarea

eliberării unui astfel de certificat.

În motivarea recursului, Stăvilă Olga a indicat că, instanțele inferioare nu au

3

aplicat legea, care trebuia aplicată, dar au aplicat o lege ce nu trebuia să fie aplicată

și au interpretat în mod eronat legea.

Recurenta Stăvilă Olga a menționat că la data de 18 mai 2018, s-a adresat la

secția de votare nr.1/9, la care este arondată, situată în instituția preșcolară primară,

grădinița nr. 44, str. Dante Alighieri, 7, sectorul Botanica, acolo unde este inclusă în

lista electorală.

Recurenta Stăvilă Olga a invocat că din motive obiective, nu va putea fi

prezentă în sectorul Botanica, în apropiere de secția de votare, pentru a-și exercita

dreptul de vot, iar având în vedere atribuțiile de serviciu, va fi nevoită să plece de la

domiciliu mai devreme de deschiderea secției de votare și să revină, după închiderea

acesteia, din care motiv a solicitat eliberarea certificatului pentru drept de vot.

Biroul electoral al secției de votare nr.1/9 a refuzat eliberarea certificatului

pentru drept de vot pentru a vota la o altă secție de votare, iar Consiliul Electoral de

Circumscripție Electorale Municipale Chișinău nr. 1 a respins contestația sa prin

răspunsul din 18 mai 2018 nr.79/H.

A susținut că în motivarea refuzului, atît în răspunsul Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 cît și în hotărîrile judecătorești

contestate, s-au indicat ca argument că, doar președintele și membrii biroului

electoral al secției de votare, votează în secția unde își desfășoară activitatea, iar

observatorii nu sînt incluși în prevederile art. 58 Codul electoral.

Recurenta consideră că abordarea greșită, or în solicitarea sa, nu a făcut

referință la calitatea de observator, ci doar la circumstanța că nu se va afla la

domiciliu în ziua alegerilor, iar acest drept al său derivă din dispozițiile art. 33 lit. b)

Codul electoral, care nu instituie restricții, pentru anumite categorii de persoane de

a primi certificate pentru drept de vot, la oricare tipuri de scrutine. Totodată, a indicat

că art. 33 Codul electoral, nu stabilește facilități membrilor secției de votare.

Astfel, recurenta indică că instanța de judecată urma să analizeze modalitatea

de aplicare a prevederilor pct. 33 din Regulamentul privind întocmirea,

administrarea, difuzarea și actualizarea listelor electorale, cu normele stabilite în

Codul electoral, ce nu instituie nici o limitare pentru alegătorii, care vor să voteze în

altă parte, inclusiv și în cadrul alegerilor locale.

Recurenta susține că la data de 20 mai 2018, Biroul electoral al secției de

votare nr. 297, a permis să voteze în această secție altor persoane, chiar dacă nu erau

membri ai Biroului electoral al secției de votare și nu erau incluși în lista electorală

de bază. Astfel a concluzionat că Regulamentul respectiv nu se aplică în practică, de

către toate birourile, la fel.

Recurenta susține că Codul bunelor practici în materie electorală, aprobat de

Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, prin pct. 3.2 proclamă că

procedura de votare trebuie să fie simplă, iar alegătorilor să li se faciliteze

posibilitatea de a vota la o secție de votare, iar legiuitorul să stabilească modalitățile

4

de participare la votare prin mijloace de facilitare, inclusiv eliberarea certificatelor

pentru drept de vot. Principiul presupune aplicarea uniformă și fără discriminare a

acestuia.

Conform art. 74 alin. (1) Cod electoral instanța de judecată adoptă și pronunță

hotărîrea în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Legii

contenciosului administrativ.

În conformitate cu art. 74 alin.(6) Cod electoral, împotriva deciziei instanței de

apel poate fi depus un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Colegiul consideră că recursul este declarat în termen, având în vedere faptul

că, decizia recurată a fost pronunțată la 20 mai 2018, iar Stăvilă Olga a declarat

recurs la 20 mai 2018.

La data de 20 mai 2018, în adresa intimatului Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. l, Biroul Electoral al Secției de

Votare nr.1/9, Botanica, a fost expediată copia recursului declarat de către Stăvilă

Olga, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Până la examinarea cererii de recurs, intimatul Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. l, Biroul Electoral al Secției de

Votare nr.1/9, Botanica nu a depus referință, prin care să-și expună opinia asupra

motivelor invocate în recursul declarat de Stăvilă Olga.

Examinând temeiurile recursului declarat de Stăvilă Olga, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Stăvilă Olga, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

5

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Stăvilă Olga se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Instanța de recurs reține că CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul

de acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

6

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Stăvilă Olga.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

A considera inadmisibil recursul declarat de Stăvilă Olga împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2018, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Stăvilă Olga împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale municipale Chișinău nr. l, Biroul Electoral al Secției de Votare nr.1/9,

Botanica cu privire la anularea hotărîrii emise privind refuzul în eliberarea

certificatului pentru drept de vot, recunoașterea ilegalității refuzului, în eliberarea

certificatului pentru drept de vot în scrutinul local din 20 mai 2018 și obligarea

eliberării unui astfel de certificat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecători Tamara Chișcă - Doneva

Nina Vascan

7