2rh-114/18 — declararea nulității contractului de vânzare - cumpărare și de donație

Dosarul nr. 2rh-114/18

Instanța de fond: Judecătoria Cimișlia – L. Curca

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

Instanța de revizuire: CSJ– S. Filincova, N. Craiu, M. Ghervas

Î N C H E I E R E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu, Maria Ghervas,

examinând cererea de revizuire declarată de către Tamara Smochin,

în cauza civilă la acțiunea Raisei Acristinei împotriva lui Marcel Smochin,

Tamarei Smochin, intervenient accesoriu notarul privat Maria Stog privind declararea

nulității contractului de vânzare/cumpărare și a contractului de donație, revendicarea

imobilului din posesia nelegitimă străină și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din data de 20 iulie 2016, prin

care s-au declarat inadmisibile recursurile,

C O N S T A T Ă:

Raisa Acristinei la 12 februarie 2009 s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Marcel Smochin, Tamara Smochin, intervenient accesoriu

notarul privat Maria Stog privind declararea nulității contractului de vânzare-

cumpărare din 03 octombrie 2008, contractului de donație din 09 decembrie 2008,

revendicarea bunurilor imobile din posesia nelegitimă străină și încasarea

cheltuielilor de judecată ( f.d. 2, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că contractul de vânzare-

cumpărare din 03 octombrie 2008 cât și contractul de donație din 09 decembrie 2008

sunt acte juridice ce contravin legii, fiind autentificate notarial cu încălcarea legii cu

privire la notariat.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din data de 09 noiembrie 2009 s-a declarat

nul contractul de vânzare- cumpărare a imobilului amplasat în or. Cimișlia, xxxxx,

încheiat între Raisa Acristinei și Marcel Smochin, autentificat la 03 octombrie 2008

la biroul notarului privat Maria Stog. S-a declarat nul contractul de donație a

imobilului amplasat în or. Cimișlia, xxxxx, încheiat între Marcel Smochin și Tamara

Smochin, autentificat la 09 decembrie 2008 la biroul notarului privat Stog Maria. A

revendica în posesia Raisei Acristinei imobilul amplasat în or. Cimișlia, str. xxxxx,

aflat în posesia Tamarei Smochin. S-a încasat de la Smochin Marcel în beneficiul

Acristinei Raisa cheltuielile judiciare în mărime de 600 lei. S-a încasat de la Smochin

Marcel în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 9 250,38 lei. S-a încasat de la

Smochin Marcel și Smochin Tamara în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 6

1

604,23 lei. S-a încasat de la Smochin Tamara în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 6 604,23 lei ( f.d. 167-169, vol. I).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 29 octombrie 2013 a admis

apelul declarat de Marcel Smochin, a casat hotărîrea Judecătoriei Cimișlia din 09

noiembrie 2009, a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată

cererea de chemare în judecată (f.d. 71, vol. II).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 19 martie 2014 s-a admis

recursul depus de Raisa Acristinei, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din data

de 29 octombrie 2013, cu restituirea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecători ( f.d. 122-123, vol. II).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 12 ianuarie 2016 a respins

apelul ca fiind neîntemeiat, a menținut hotărîrea Judecătoriei Cimișlia din 09

noiembrie 2009, a încasat de la Marcel Smochin și Tamara Smochin în beneficiul

Raisei Acristinei cheltuieli aferente judecării pricinii în instanța de apel, în sumă

totală de 7 670,0 lei ( f.d. 98, vol. III). În motivarea soluției sale instanța de apel a

reținut că la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului amplasat în

or. Cimișlia, str. xxxxx, Raisa Acristinei nu și-a manifestat consimțământul la

înstrăinarea casei de locuit și a terenului aferent, ori aceasta potrivit extrasului din

baza de date a sistemului informațional automatizat, privind trecerea frontierei de

stat, la data încheierii contractului de vânzare- cumpărare era plecată peste hotarele

țării.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din data de 20 iulie 2016 s-au

considerat inadmisibile recursurile declarate de către Marcel Smochin și Tamara

Smochin ( f.d. 155-159, vol. III).

La 21 martie 2018 Tamara Smochin a depus cerere de revizuire a încheierii

Curții Supreme de Justiție din data de 20 iulie 2016, prin care a solicitat casarea

încheierii instanței de recurs și a deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la

rejudecare la instanța de apel ( f.d. 161-167, vol. III).

În motivarea cererii de revizuire Tamara Smochin a indicat dezacordul cu

soluțiile pronunțate de instanțele de judecată, menționând că i s-a încălcat dreptul de

acces la justiție și dreptul la un proces echitabil. Menționeză că i-au devenit

cunoscute circumstanțe noi, prezentând drept probă o înregistrare video, care în

opinia revizuentei adeverește prezența Raisei Acristinei la momentul încheierii

contractului, prin urmare aceasta din urmă a dat consimțământul la încheierea

contractului de vânzare – cumpărare a imobilului amplasat în or. Cimișlia, str. xxxxx

și ca urmare proba trebuie să influențeze esențial soluția dată de instanțele de

judecată.

Conform prevederilor art. 451, alin. (1) în coroborare cu art. 447, lit. a) CPC

cererea de revizuire se depune în scris de către părți și alți participanți la proces,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-

se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 453, alin. (1), lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 CPC, care

poartă un caracter exhaustiv.

Verificând argumentele revizuentei, examinând materialele cauzei în raport cu

temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC, completul Colegiului civil,

2

comercial și de contencios administrativ consideră, că cererea de revizuire este

inadmisibilă și urmează a fi respinsă din considerentele ce preced.

Potrivit prevederilor art. 449, lit. b) CPC revizuirea se declară în cazul în care:

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

Tamara Smochin în cererea de revizuire a indicat dezacordul cu soluțiile

pronunțate de instanțele de judecată, prezentând drept probă o înregistrare video, prin

care în opinia ei se confirmă prezența intimatei la încheierea contractului de vânzare

– cumpărare, indicând că această probă trebuie să influențeze esențial și de natura de

a schimba soluția dată.

Instanța de revizie relevă că revizuirea este definită ca fiind acea cale de atac

prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești

irevocabile și reluarea judecării cauzei cu respectarea principiilor fundamentale ale

unui proces echitabil.

A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai

poată fi pusă în discuție. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Competența instanțelor de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Brumărescu v. România, nr. 28342/95,

§ 61-62 și Roșca v. Moldova, nr.6267/02, §24-25, Riabîh v. Rusia, § 52).

Curtea Supremă de Justiție menționează că principiul enunțat exclude

posibilitatea ca părțile, având scopul de a redeschide noi proceduri judiciare

referitoare la aceeași problemă și de a obține o reanalizare a cauzei, respectiv o nouă

hotărâre în privința sa, să transforme reexaminarea cauzei într-un control judiciar

deghizat.

Conturat astfel, principiul securității juridice presupune ca statul să depună

diligențe pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe și să interzică

redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă.

Prin prisma principiilor menționate, se reține că principiile specificate nu se opun în

totalitate existenței procedurilor extraordinare prin readucerea în fața instanțelor a

aspectelor litigioase deja soluționate, însă necesitatea respectării principiului

siguranței circuitului civil – care este unul din aspectele esențiale ale principiului

preeminenței dreptului într-o societate democratică – cere ca folosirea acestora în

materie civilă să îmbrace un caracter excepțional în ceea ce privește termenul în care

pot fi promovate, motivele de admisibilitate, precum și părțile care au dreptul la

acțiune.

3

Curtea menționează că legislația procesuală reglementează mecanisme ce acordă

posibilitatea desființării hotărârilor judecătorești irevocabile în cazul în care urmează

a fi corectate erorile judiciare și omisiunile justiției.

În special, revizuirea fiind o cale de retractare, și nu de reformare a hotărârii, în

cadrul acesteia, în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege, are loc redeschiderea

procesului.

Urmând raționamentele Curții Europene, Curtea acceptă că o hotărâre

judecătorească definitivă și irevocabilă se bucură de autoritatea lucrului judecat,

astfel încât un litigiu soluționat nu mai poate, de principiu, să formeze obiectul unui

nou proces, cu același obiect, aceeași cauză și între aceleași părți.

Totodată, Curtea subliniază că problema esențială în reglementarea corectă a

căilor de atac extraordinare constă în găsirea unor ”ipoteze de mijloc”, care să împace

ambele cerințe, pe de o parte, principiul autorității de lucru judecat și, pe de altă parte,

necesitatea pronunțării unei hotărâri judecătorești legale și întemeiate. Așadar, este

necesară identificarea unor ipoteze mediane care să asigure respectarea dreptului la

un proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice.”

Completul Colegiului menționează, că revizuenta a invocat temei de revizuire

prevederile art. 449, lit. b) CPC au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii și în sprijinul acestui temei a

prezentat un disc cu înregistrările video, insistând că această înregistrare video

confirmă legalitatea contractului de vânzare – cumpărare a imobilului amplasat în or.

Cimișlia, str. xxxxx, încheiat între Raisa Acristinei și Marcel Smochin.

Analizând proba prezentată de revizuentă, Colegiul reține prevederile legale cu

privire la probe art. 117 CPC, potrivit căruia probe în pricini civile sunt elementele de

fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea circumstanțelor

ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și altor circumstanțe importante

pentru justa soluționare a pricinii. În calitate de probe în pricini civile se admit

elementele de fapt constatate din explicațiile părților și ale altor persoane interesate în

soluționarea pricinii, din depozițiile martorilor, din înscrisuri, probe materiale,

înregistrări audio-video, din concluziile experților. Probele obținute cu încălcarea

legii nu au putere de probațiune și nu pot fi puse de instanță în temeiul hotărârii.

Tamara Smochin în cererea de revizuire nu a indicat când și în care condiții a

fost dobândită proba, când au fost efectuate înregistrările video, de cine, unde și cine

sunt persoanele din imaginea video și dacă aceste înregistrări video au fost efectuate

cu acordul persoanelor.

De asemenea, Tamara Smochin, în condițiile că înregistrarea video a fost

efectuată în momentul încheierii contractului de vânzare- cumpărare, nu a indicat ce a

împiedicat-o să prezinte proba în cadrul examinării cauzei în instanțele ordinare, mai

ales că cauza s-a judecat un termen îndelungat de la 12 februarie 2009 și până la 20

iulie 2016.

Totodată, fișierul înregistrării video demonstrează că este o copie alcătuită din

secvențe separate.

Astfel, prin prisma art. 122, alin. (2) CPC instanța de revizuire nu poate

considera discul cu înregistrarea video o probă admisibilă, recent descoperită, așa

cum o cere prevederile art. 449, lit. b) CPC.

4

Prin urmare, înregistrarea video prezentată de către revizuentă drept probă ce ar

confirma circumstanța nouă descoperită, nu poate fi reținută de instanța de revizuire,

ori aceasta reprezintă o transmitere și înregistrare a unei imagini, care nu se cunoaște

modul de dobândire a acesteia și circumstanțele în care aceasta a fost înregistrată.

Colegiul menționează că circumstanțele invocate în sprijinul cererii de revizuire

trebuie să fie probate, însă probele pe care se confirmă vor fi noi în raport atât cu

instanța de judecată care a examinat și soluționat cauza cât și cu ceilalți participanți la

proces, vor corespunde prevederilor legale de dobândire, prin urmare pentru a invocat

prevederile art. 449, lit. b) CPC urmează de respectat faptul că descoperirea

circumstanțelor noi, nu au fost cunoscute și nici nu puteau fi cunoscute anterior

revizuentului.

Completul Colegiului precizează, că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii

nu poate fi criticată în raport cu probatoriul dosarului existent la data pronunțării

acestei hotărâri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanță la

data pronunțări.

Examinând argumentele cererii de revizuire, completul Colegiului le apreciază

drept irelevante și lipsite de contextul pertinent inițierii procedurii de revizuire, or

acestea de fapt, nu sunt susținute prin nici un fel de probe indubitabile.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate

de către Tamara Smochin nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 CPC,

acesta nu a prezentat probe în susținerea cererii de revizuire, așa cum prevede art. 451

alin.( 1) CPC și art. 117 CPC, iar argumentele din cererile de revizuire poartă caracter

declarativ și se combat cu probele din dosar, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 449, 453, lit. a) CPC completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Tamara

Smochin.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Maria Ghervas

5