2rh-165/18 — privind declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare și contractului de donașie,revendicarea imobilului din posesia nelegitimă străină și repararea prejudiciului moral

2rh-165/18 — privind declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare și contractului de donașie,revendicarea imobilului din posesia nelegitimă străină și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2rh-165/18

Instanța de fond: Judecătoria Cimișlia – L. Curca

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

Instanța de revizuire: CSJ– S. Filincova, N. Craiu, M. Ghervas

ÎNCHEIERE

18 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând cererea de revizuire declarată de către Marcel Smochin,

în cauza civilă la acțiunea Raisei Acristinei împotriva lui Marcel Smochin,

Tamarei Smochin, intervenient accesoriu notarul privat Maria Stog privind

declararea nulității contractului de vânzare/cumpărare și a contractului de donație,

revendicarea imobilului din posesia nelegitimă străină și repararea prejudiciului

moral,

împotriva încheierii din data de 20 iulie 2016 a Curții Supreme de Justiție,

prin care s-au declarat inadmisibile recursurile,

constată:

La 12 februarie 2009 Raisa Acristinei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Marcel Smochin, Tamara Smochin, intervenient accesoriu notarul

privat Maria Stog privind declararea nulității contractului de vânzare- cumpărare

din 03 octombrie 2008, contractului de donație din 09 decembrie 2008,

revendicarea bunurilor imobile din posesia nelegitimă străină și încasarea

cheltuielilor de judecată ( f.d. 2, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că contractul de vânzare-

cumpărare din 03 octombrie 2008, cât și contractul de donație din 09 decembrie

2008 sunt acte juridice ce contravin legii, fiind autentificate notarial cu încălcarea

legii cu privire la notariat.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din data de 09 noiembrie 2009 s-a

declarat nul contractul de vânzare- cumpărare a imobilului amplasat în or.

Cimișlia, str. XXXXX, încheiat între Raisa Acristinei și Marcel Smochin,

autentificat la 03 octombrie 2008 la biroul notarului privat Maria Stog. S-a declarat

nul contractul de donație a imobilului amplasat în or. Cimișlia, str. XXXXX,

încheiat între Marcel Smochin și Tamara Smochin, autentificat la 09 decembrie

2008 la biroul notarului privat Stog Maria. A revendica în posesia Raisei Acristinei

imobilul amplasat în or. Cimișlia, str. XXXXX, aflat în posesia Tamarei Smochin.

S-a încasat de la Smochin Marcel în beneficiul Acristinei Raisa cheltuielile

judiciare în mărime de 600 lei. S-a încasat de la Smochin Marcel în beneficiul

statului taxa de stat în mărime de 9 250,38 lei. S-a încasat de la Smochin Marcel și

1

Smochin Tamara în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 6 604,23 lei. S-a

încasat de la Smochin Tamara în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 6

604,23 lei ( f.d. 167-169, vol. I).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 29 octombrie 2013 a admis

apelul declarat de Marcel Smochin, a casat hotărîrea Judecătoriei Cimișlia din 09

noiembrie 2009, a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată

cererea de chemare în judecată (f.d. 71, vol. II).

Prin decizia din data de 19 martie 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul depus de Raisa Acristinei, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din

data de 29 octombrie 2013, cu restituirea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecători ( f.d. 122-123, vol. II).

După rejudecare Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 12 ianuarie

2016 a respins apelul ca fiind neîntemeiat, a menținut hotărîrea Judecătoriei

Cimișlia din 09 noiembrie 2009, a încasat de la Marcel Smochin și Tamara

Smochin în beneficiul Raisei Acristinei cheltuieli aferente judecării pricinii în

instanța de apel, în sumă totală de 7 670,0 lei ( f.d. 98, vol. III). În motivarea

soluției sale instanța de apel a reținut că la încheierea contractului de vânzare-

cumpărare a imobilului amplasat în or. Cimișlia, str. XXXXX, Raisa Acristinei nu

și-a manifestat consimțământul la înstrăinarea casei de locuit și a terenului aferent,

ori aceasta potrivit extrasului din baza de date a sistemului informațional

automatizat, privind trecerea frontierei de stat, la data încheierii contractului de

vânzare- cumpărare era plecată peste hotarele țării.

Prin încheierea din data de 20 iulie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-au

considerat inadmisibile recursurile declarate de către Marcel Smochin și Tamara

Smochin ( f.d. 155-159, vol. III).

La 21 martie 2018 Tamara Smochin a depus cerere de revizuire a încheierii

Curții Supreme de Justiție din data de 20 iulie 2016, prin care a solicitat casarea

încheierii instanței de recurs și a deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la

rejudecare la instanța de apel, invocând drept temei art. 449, lit. b) al Codului de

procedură civilă, prezentând drept probă înregistrarea video (f.d. 161-167, vol. III).

Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din data de 16 mai 2018 a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Tamara Smochin ( f.d.

177-181, vol.III)

Marcel Smochin la 29 mai 2018 a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din data de 20 iulie 2016, prin care s-au

declarat inadmisibile recursurile, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea

încheierii Curții Supreme de Justiție și deciziei Curții de Apel Chișinău cu

remiterea cauzei la rejudecare la instanța de apel în alt complet de judecători ( f.d

184-193, vol. III).

În motivarea cererii de revizuire Marcel Smochin a indicat dezacordul cu

soluțiile pronunțate de instanțele de judecată, menționând că aplicarea de către

instanțele inferioare a normelor de revendicarea bunului, atentează la dreptul

persoanei la protecția bunului garantat de art. 1, Protocolul 1, adițoional la CEDO.

Drept temei de înaintare a cererii de revizuire Marcel Smochin a indicat

prevederile art. 499, lit. b) al Codului de procedură civilă, menționând că i-au

devenit cunoscute circumstanțe noi, prezentând drept probă o înregistrare video, pe

care revizuentul nu a putut să o prezinte instanței într-o împrejurare ce nu a depins

de voința lui.

2

În opinia revizuentului aceste circumstanțe vor influența esențial soluția dată

de instanțele de judecată în sensul descoperii acestei probe.

Prin prisma prevederilor art. 447, lit. a) în coroborare cu art. 451, alin. (1) ale

Codului de procedură civilă rezultă că cererea de revizuire se depune în scris de

către părți și alți participanți la proces, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 al Codului de procedură civilă și anexându-se probele ce le

confirmă.

În conformitate cu art. 453, alin. (1), lit. a) al Codului de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 al Codului de

procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv.

Verificând argumentele revizuentului, examinând materialele cauzei în raport

cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 al Codului de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ consideră, că

cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă din considerentele ce

preced.

Potrivit prevederilor art. 449, lit. b) al Codului de procedură civilă revizuirea

se declară în cazul în care: au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Marcel Smochin în cererea de revizuire a indicat dezacordul cu soluțiile

pronunțate de instanțele de judecată, prezentând drept probă o înregistrare video,

prin care în opinia lui se confirmă prezența intimatei la încheierea contractului de

vânzare – cumpărare, indicând că această probă influențează esențial și de natura

de a schimba soluția dată.

Instanța de revizie relevă că revizuirea este definită ca fiind acea cale de atac

prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești

irevocabile și reluarea judecării cauzei cu respectarea principiilor fundamentale ale

unui proces echitabil.

A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu

mai poată fi pusă în discuție. Securitatea raporturilor juridice presupune

respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al

hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea

unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și

o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor de revizuire trebuie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare

(Brumărescu v. România, nr. 28342/95, § 61-62 și Roșca v. Moldova, nr.6267/02,

3

Curtea Supremă de Justiție menționează că principiul enunțat exclude

posibilitatea ca părțile, având scopul de a redeschide noi proceduri judiciare

referitoare la aceeași problemă și de a obține o reanalizare a cauzei, respectiv o

nouă hotărâre în privința sa, să transforme reexaminarea cauzei într-un control

judiciar deghizat.

Conturat astfel, principiul securității juridice presupune ca statul să depună

diligențe pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe și să interzică

redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă.

Prin prisma principiilor menționate, se reține că principiile specificate nu se opun

în totalitate existenței procedurilor extraordinare prin readucerea în fața instanțelor

a aspectelor litigioase deja soluționate, însă necesitatea respectării principiului

siguranței circuitului civil – care este unul din aspectele esențiale ale principiului

preeminenței dreptului într-o societate democratică – cere ca folosirea acestora în

materie civilă să îmbrace un caracter excepțional în ceea ce privește termenul în

care pot fi promovate, motivele de admisibilitate, precum și părțile care au dreptul

la acțiune.

Curtea menționează că legislația procesuală reglementează mecanisme ce

acordă posibilitatea desființării hotărârilor judecătorești irevocabile în cazul în care

urmează a fi corectate erorile judiciare și omisiunile justiției.

În special, revizuirea fiind o cale de retractare, și nu de reformare a hotărârii,

în cadrul acesteia, în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege, are loc

redeschiderea procesului.

Urmând raționamentele Curții Europene, Curtea acceptă că o hotărâre

judecătorească definitivă și irevocabilă se bucură de autoritatea lucrului judecat,

astfel încât un litigiu soluționat nu mai poate, de principiu, să formeze obiectul

unui nou proces, cu același obiect, aceeași cauză și între aceleași părți.

Totodată, Curtea subliniază că problema esențială în reglementarea corectă a

căilor de atac extraordinare constă în găsirea unor „ipoteze de mijloc”, care să

împace ambele cerințe, pe de o parte, principiul autorității de lucru judecat și, pe de

altă parte, necesitatea pronunțării unei hotărâri judecătorești legale și întemeiate.

Așadar, este necesară identificarea unor ipoteze mediane care să asigure

respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor

juridice.”

Completul Colegiului menționează, că revizuentul a invocat temei de

revizuire prevederile art. 449, lit. b) al Codului de procedură civilă „au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei” și în sprijinul acestui temei a prezentat un disc cu înregistrările

video, insistând că această înregistrare video este o probă concludentă și pertinentă,

care confirmă legalitatea contractului de vânzare – cumpărare a imobilului

amplasat în or. Cimișlia, str. XXXXX, încheiat între Raisa Acristinei și Marcel

Smochin.

Analizând proba prezentată de revizuent, Colegiul reține prevederile legale cu

privire la probe art. 117 al Codului de procedură civilă, potrivit căruia probe în

cauze civile sunt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care

servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților,

precum și altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a pricinii. În

4

calitate de probe în cauze civile se admit elementele de fapt constatate din

explicațiile părților și ale altor persoane interesate în soluționarea pricinii, din

depozițiile martorilor, din înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din

concluziile experților. Probele obținute cu încălcarea legii nu au putere de

probațiune și nu pot fi puse de instanță în temeiul hotărârii.

Revizuentul Marcel Smochin a prezentat înregistrarea video, indicând că

aceasta este o probă concludentă și pertinentă și care este importantă și esențială la

soluționarea litigiului.

Instanța de revizuire menționează că nici un fel de probă nu are pentru

instanța judecătorească forța probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă

se apreciază de instanță referitor la pertinența, admisibilitatea și veridicitatea ei.

Pertinența probei este legătura obiectivă bazată pe procedeele logice inductive între

faptele importante pentru soluționarea justă a cauzei și conținutul probei.

Admisibilitatea este o cetință înaintată față de mijloacele de probă potrivit cărora

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei trebuie dovedite prin

mijloace legale, care trebuie să fie colectate, prezentate și administrate cu

respectarea regulilor stabilite de lege.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție amintește că regula specifică mijloacelor de probă,

înregistrările video constă în faptul că persoana care prezintă proba video este

obligată să indice persoana care a efectuat înregistrarea, timpul și condițiile

înregistrării. Mai mult, această probă este admisibilă, doar dacă a fost făcută în

mod deschis și anume față de persoanele care apar în această înregistrare, nu poate

servi ca probă înregistrarea ascunsă, dacă nu este permisă prin lege.

Marcel Smochin în cererea de revizuire nu a indicat când și în care condiții a

fost dobândită proba, când au fost efectuate înregistrările video, de cine, unde și

cine sunt persoanele din imaginea video și dacă aceste înregistrări video au fost

efectuate cu acordul persoanelor.

De asemenea, în condițiile că înregistrarea video a fost efectuată în momentul

încheierii contractului de vânzare- cumpărare, Marcel Smochin nu a indicat ce l-a

împiedicat să prezinte proba în cadrul examinării cauzei în instanțele ordinare, mai

ales că cauza s-a judecat un termen îndelungat de la 12 februarie 2009 și până la 20

iulie 2016. Simplul fapt că revizuentul a indicat că a fost în imposibilitatea de a

prezenta proba video instanței, din motive ce nu a depind de voința lui, nu poate fi

reținut, ori acesta nu a dovedit că a întreprins toate măsurile posibile de a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Astfel, prin prisma art. 122, alin. (2) al Codului de procedură civilă instanța

de revizuire nu poate considera discul cu înregistrarea video o probă admisibilă,

recent descoperită, așa cum o cere prevederile art. 449, lit. b) al Codului de

procedură civilă.

Prin urmare, înregistrarea video prezentată de către revizuent drept probă ce

ar confirma circumstanța nouă descoperită, nu poate fi reținută de instanța de

revizuire, ori aceasta reprezintă o transmitere și înregistrare a unei imagini, care nu

se cunoaște modul de dobândire a acesteia și circumstanțele în care aceasta a fost

înregistrată.

Colegiul menționează că circumstanțele invocate în sprijinul cererii de

revizuire trebuie să fie probate. Probele pe care se întemeiază cererea de revizuire

vor fi noi în raport atât cu instanța de judecată care a examinat și soluționat cauza

5

cât și cu ceilalți participanți la proces, vor corespunde prevederilor legale de

dobândire. Prin urmare, pentru a invoca prevederile art. 449, lit. b) al Codului de

procedură civilă urmează de respectat condiția de descoperire a circumstanțelor

noi, care nu au fost cunoscute și nici nu puteau fi cunoscute anterior revizuentului.

Completul Colegiului precizează, că hotărârea atacată prin intermediul

revizuirii nu poate fi criticată în raport cu probatoriul dosarului existent la data

pronunțării acestei hotărâri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de

instanță la data pronunțări.

Examinând argumentele cererii de revizuire, completul Colegiului le

apreciază drept irelevante și lipsite de contextul pertinent inițierii procedurii de

revizuire, or acestea de fapt, nu sunt susținute prin nici un fel de probe indubitabile.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele

invocate de către Marcel Smochin nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

449 al Codului de procedură civilă, acesta nu a prezentat probe în susținerea cererii

de revizuire, așa cum prevede art. 451, alin. (1) și art.117 ale Codului de procedură

civilă, iar argumentele din cererile de revizuire poartă caracter declarativ și se

combat cu probele din dosar, completul Colegiului ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 449, art. 453, lit. a) ale Codului de

procedură civilă completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Marcel

Smochin.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

6