2rh-207/18 — înlăturarea încălcărilor

Dosarul nr.2rh-207/18

prima instanță: Judecătoria Cimișlia (jud. Z.Aramă)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. S. Filincova, N. Craiu, Iu. Bejenaru)

ÎNCHEIERE

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de Tamara Smochin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tamara Smochin

împotriva Raisei Acristinei, Adrian Acristinei cu privire la înlăturarea încălcărilor

legate de posesie și evacuare din casa de locuit fără acordarea altui spațiu locativ,

împotriva deciziei din 18 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost respins recursul declarat de Tamara Smochin și a fost menținută încheierea din

06 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 18 februarie 2014, Tamara Smochin a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva Raisei Acristinei, Adrian Acristinei cu privire la înlăturarea

încălcărilor legate de posesie și evacuare din casa de locuit fără acordarea altui spațiu

locativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 09 decembrie 2008 a

fost autentificat contractul de donație a casei de locuit din xxxxx încheiat între

Smochin Marcel și Smochin Tamara. Conform contractului de donație, imobilul sus

indicat aparține donatorului în baza contractului de vânzare-cumpărare a casei de

locuit cu lotul de teren de pe lângă casă, autentificat de notar la data de 03 octombrie

2008 sub nr. 9386. Contractul de vînzare- cumpărare a fost supus înregistrării

cadastrale, ceea ce corespunde dispozițiilor art. 321 alin. (2) Codul civil, deci

nașterea dreptului de proprietate privată a lui Smochin Marcel asupra bunului imobil

procurat fiind protejat conform legislației în vigoare. Contractul de donație a fost

supus înregistrării cadastrale prin care contractul de donație s-a înregistrat sub

numărul la data de 10 decembrie 2008, xxxxx, numărul cadastral xxxxx, ceea ce

corespunde cu dispozițiile art. 321 alin. (2) Codul civil, astfel dreptul de proprietate al

său este garantat de Legea menționată.

Raisa Acristinei a înaintat cererea de chemare în judecată prin care a solicitat

anularea contractului de vânzare-cumpărare și a contractului de donație. La data de

09 noiembrie 2009 prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia a fost admisă cererea Raisei

2

Acristinei prin care s-a dispus declararea nulă a contractelor. Prin examinarea

apelului Curtea de Apel Chișinău a decis casarea hotărârii primei instanțe din 09

noiembrie 2009 și respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată

înaintată de Raisa Acristinei către Smochin Marcel și Smochin Tamara. Totodată,

menționează că decizia Curții de Apel Chișinău a devenit definitivă și executorie, mai

mult ca atât conform art. 255 CPC, hotărârea judecătorească se execută în modul

prevăzut de lege, după ce rămâne definitivă. Astfel, caracterul obligatoriu este pentru

toate persoanele care trebuie să execute hotărârea judecătorească definitivă și

executorie, astfel pârâta cât și membrii familiei acesteia au obligativitatea de a

executa decizia Curții de Apel Chișinău.

Conform prevederilor art. 120 din Constituția RM și art. 315 din Codul civil,

reclamanta s-a adresat de nenumărate ori către Raisa Acristinei și copilul acesteia cu

rugămintea de a elibera casa de locuit, dar de fiecare dată fără succes. Astfel,

proprietarei casei de locuit îi este încălcat dreptul de proprietate asupra bunului

imobil, fiind privat ilicit de posesiune și de folosință de către pârâtă și membrii

familiei acesteia, din care considerente a fost nevoită de a-și revendica bunul imobil

pe cale judiciară.

A solicitat Tamara Smochin evacuarea forțată a pârâților Raisa Acristinei și

Adrian Acristinei și alți membri ai familiei acestora din casa de locuit de pe str. A.

Donici 17, or. Cimișlia fără acordarea altui spațiu locativ, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 26 mai 2016 a Judecătoriei Cimișlia acțiunea depusă de

Tamara Smochin a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Au fost încasate de la Tamara

Smochin în beneficiul Raisei Acristinei cheltuielile suportate pentru asistență juridică

în sumă de 5000 de lei.

La data de 22 iunie 2016, Tamara Smochin a depus cerere de apel nemotivat

împotriva hotărârii primei instanțe cerând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii, solicitând totodată și

scutirea de la plata taxei de stat.

Prin încheierea din 11 august 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea depusă de Tamara Smochin cu privire la scutirea de la plata taxei de stat. A

fost scutită apelanta Tamara Smochin de la plata taxei de stat în mărime de 75 de lei

pentru depunerea cererii de apel. Nu a fost dat curs apelului declarat de Tamara

Smochin și i s-a acordat apelantei termen până la data de 15 septembrie 2016, ora

11.00 pentru prezentarea apelului motivat. A fost comunicat părților că chestiunea

privind primirea cererii de apel va fi soluționată în ședința de judecată din 15

septembrie 2016, ora 11.00, în incinta Curții de Apel Chișinău, sala 3, et. 2, bd.

Ștefan cel Mare și Sfînt 73, mun. Chișinău, fiindu-i explicat apelantei ca dacă nu va

îndeplini în termen indicațiile din încheierea judecătorească, cererea de apel va fi

restituită în temeiul art. 369 CPC.

Prin încheierea din 06 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău cererea de

apel depusă de Tamara Smochin a fost restituită în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a)

CPC din motiv că nu a prezentat în termenul indicat de instanță cererea de apel

motivată.

La data de 30 noiembrie 2016, Tamara Smochin a declarat recurs împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016, solicitând admiterea

3

recursului, casarea încheierii instanței de apel și restituirea cauzei spre judecare în

instanța de apel și/ sau repunerea în termen.

Prin decizia din 18 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

recursul declarat de Tamara Smochin și a fost menținută încheierea instanței de apel.

La data de 29 mai 2018, Tamara Smochin a depus cerere de revizuire,

solicitând admiterea acesteia, casarea tuturor actelor judecătorești emise în cauza dată

cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Revizuienta Tamara Smochin în motivarea cererii de revizuire a indicat că nu

este de acord cu decizia instanței de recurs, încheierea instanței de apel și hotărârea

primei instanțe emise în cauza dată, deoarece instanțele la emiterea actelor

judecătorești contestate au aplicat și au interpretat eronat normele de drept procedural

și material.

La fel, a invocat că instanțele de judecată prin emiterea actelor judecătorești

contestate i-au încălcat dreptul de acces la justiție.

A considerat că decizia instanței de recurs poate fi revizuită în temeiul art. 449

lit. b) Codul de procedură civilă, prezentând drept probă decizia Curții de Apel

Chișinău din 16 februarie 2017, pe care nu a putut să o prezinte instanței într-o

împrejurare ce nu depinde de voința ei.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.453 alin.(1) lit.a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că în cazul temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) Codul de procedură

civilă este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să

fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuientul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, precum și că circumstanțele sau

faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial soluția dată inițial de

instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci

doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Având ca temei prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentul

invocat în cererea de revizuire precum că nu a putut să prezinte instanței decizia

Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 într-o împrejurare ce nu a depins de

4

voința ei este declarativ și nu poate fi reținut, deoarece aceasta probă nu a

existat la data emiterii deciziei instanței de recurs din 18 ianuarie 2017.

În contextul celor expuse, Colegiul nu este în prezența vreunui temei pentru

admiterea cererii de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC

servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi

aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind

respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit

jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o

soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest

principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea

circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu contra

României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c. Moldovei,

hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres

că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și

imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin

prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației

dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre

elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor

juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.

Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de

principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu

cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de Vasile

Munteanu, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 paragraf 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

5

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Tamara

Smochin, împotriva deciziei din 18 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tamara Smochin împotriva

Raisei Acristinei, Adrian Acristinei cu privire la înlăturarea încălcărilor legate de

posesie și evacuare din casa de locuit fără acordarea altui spațiu locativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru