2ra-733/18 — declararea nulității procurii

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani dosarul nr. 2ra-733/2018

judecător: O. Țurcan

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

Î N C H E I E R E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță, Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Zinaida Poștar, prin

intermediul avocatului Svetlana Mazur,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Zinaida Poștar

împotriva lui Andrei Poștar și Tatianei Bîstrițcaia, intervenienți accesorii Ion

Radețchi și Veronica Roșca cu privire la declararea nulității procurii,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Zinaida Poștar și menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 24 martie 2017

c o n s t a t ă :

La 18 iulie 2012, reclamanta Zinaida Poștar a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Andrei Poștar și Tatianei Bîstrițcaia, intervenienți accesorii Ion

Radețchi și Veronica Roșca cu privire la declararea nulității procurii.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, în perioada aflării sale peste

hotarele Republicii Moldova, prin înțelegere prealabilă cu notarul Tatiana Bîstrițcaia

și Ion Radețchi, fără știrea sa, prin metoda falsificării semnăturii acesteia a fost

falsificată procura trecută în registrul notarului sub nr. 2061 la 30 iunie 2009, potrivit

căreia i-ar fi încredințat lui Andrei Poștar mai multe drepturi asupra apartamentului

XXXXX, inclusiv dreptul de gaj.

A mai afirmat că, Andrei Poștar folosind procura respectivă a prezentat-o

notarului Veronica Roșca, care fără a se încredința în veridicitatea ei, a autentificat

contractul de împrumut și ipotecă, trecut în registru cu nr. 20081 la 16 iunie 2009,

potrivit căruia Andrei Poștar a luat cu împrumut de la Ion Radețchi suma de 28 800

euro, ipotecând fără acordul reclamantei apartamentul XXXXX, cu indicarea în

contractul de împrumut a unor prevederi exagerat de nefavorabile pentru debitorii

ipotecari, ca prevederea unei amenzi în valoarea de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

Reclamanta a mai explicat faptul că, falsificarea procurii nr. 2061 din 30 iunie

2009 se confirmă prin raportul de expertiză nr. 305 din 29 iunie 2010, efectuată în

cadrul urmăririi penale de către expertul Anatolie Gușan, ordonanța de recunoaștere

1

în calitate de parte vătămată, precum și aplicarea ștampilelor de traversare a frontierei

de stat pentru perioada anului 2009.

A relatat că procura autentificată de către notarul Tatiana Bîstrițcaia precum și

contractul de împrumut și ipotecă încheiat în baza acesteia de către Andrei Poștar și

Ion Radețchi, autentificate de notarul Veronica Roșca sunt afectate de nulitate,

deoarece au fost încheiate fără cauză, contravin normelor imperative și bunelor

moravuri, fiind afectate de eroare considerabilă printr-o falsă reprezentare referitor la

părțile actului juridic.

A relevat reclamanta că în cadrul procedurii de autentificare notarială a

contractului de ipotecă și a procurii, după stabilirea identității părților, capacității de

exercițiu, verificării împuternicirilor reprezentanților urma a fi aplicat de către notar

girul pe contractul de ipotecă și procură.

Considera că notarii Veronica Roșca și Tatiana Bîstrițcaia, în temeiul art. 51

al Legii cu privire la notariat erau obligați să verifice situația proprietății precum și

actele ce confirmă dreptul de proprietate a bunului gajat, fapt ce apoi urma să fie

reflectat în gir, după cum rezultă din „Modelele girurilor de autentificare și a

certificatelor notariale”, aprobate de Ministerul Justiției.

A solicitat Zinaida Poștar declararea nulității procuri autentificate de către

notarul Tatiana Bîstrițcaia cu nr. 2061 din 30 iunie 2009, potrivit căreia Zinaida

Poștar a încredințat lui Andrei Poștar drepturile asupra apartamentului nr. XXXXX.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 30 noiembrie 2012

acțiunea a fost admisă, fiind recunoscută nulă procura autentificată de către notarul

Tatiana Bîstrițcaia sub nr. 2061 din 30 iunie 2009, potrivit căreia Zinaida Poștar a

încredințat lui Andrei Poștar drepturile asupra apartamentului XXXXX. S-a încasat în

mod solidar din contul lui Andrei Poștar și notarul Tatiana Bîstrițcaia în beneficiul

Zinaidei Poștar cheltuieli de judecată în mărime de 100 lei cu titlu de taxa de stat,

cheltuieli pentru citarea părților în mărime de 390 lei și cheltuieli pentru asistența

juridică în sumă de 2 000 lei, în total 2 490 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2013 a fost respins

apelul declarat de Tatiana Bîstrițcaia și menținută hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiției din 26 februarie 2014, cauza a fost

ridicată de la examinare în ordine de recurs și remisă la Curtea de Apel Chișinău

pentru emiterea unei decizii suplimentare.

La 25 martie 2014, Curtea de Apel Chișinău a emis decizie suplimentară, prin

care a fost respins apelul declarat de Ion Radețchi și reprezentatul său și menținută

hotărârea primei instanțe.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 iunie 2014 a fost admis recursul

declarat de Tatiana Bîstrițcaia, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean, casată

integral decizia Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2013 și decizia

suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2014 cu restituirea cauzei la

rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2015 s-a admis apelul

declarat de Tatiana Bîstrițcaia și Ion Radețchi, s-a casat hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 30 noiembrie 2012 din lipsă de competență

jurisdicțională, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida

2

Poștar împotriva lui Andrei Poștar și notarului Tatiana Bîstrițcaia, intervenienți

accesorii Ion Radețchi și notarul Veronica Roșca cu privire la declararea nulității

procurii, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța competentă, Judecătoria

Rîșcani, mun. Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 24 martie 2017 s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Poștar

împotriva lui Andrei Poștar și Tatianei Bîstrițcaia, intervenienți accesorii Ion

Radețchi și Veronica Roșca cu privire la declararea nulității procurii, autentificate de

către notarul Tatiana Bîstrițcaia cu nr. 2061 la 30 iunie 2009.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 29 martie 2017 Zinaida

Poștar a depus apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 24 martie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017 s-a respins apelul

declarat de Zinaida Poștar și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 24 martie 2017.

La 07 decembrie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate (f.d. 155, Vol. II).

Iar, la 04 ianuarie 2018, Zinaida Poștar, prin intermediul avocatului Svetlana

Mazur a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

în termen, în cazul în care decizia instanței de apel a fost pronunțată la 09 noiembrie

2017, expediată participanților la proces conform scrisorii la 07 decembrie 2017 (f.d.

155, Vol. II), iar la materialele cauzei lipsește dovada recepționării acesteia de către

părți.

În susținerea recursului, Zinaida Poștar, prin intermediul avocatului Svetlana

Mazur a indicat că, consideră neîntemeiată decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, deoarece nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au

interpretat în mod eronat legea.

Totodată indică că, prima instanță și instanța de apel nu au constatat și nu au

elucidat pe deplin circumstanțele importante, precum și și-au bazat soluțiile pe fapte

neprobate.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 22 martie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

3

Până la examinarea cauzei intimații nu și-au valorificat dreptul de a depune

referință vis-a-vis de recursul declarat, prin care să-și exprime opinia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că, Zinaida Poștar, prin intermediul

avocatului Svetlana Mazur în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile

de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...

art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse

de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de

apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și

aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului au fost

verificate minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului civil,

4

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Zinaida Poștar, prin intermediul

avocatului Svetlana Mazur, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Zinaida Poștar, prin intermediul avocatului Svetlana

Mazur, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță

Galina Stratulat

5