2ra-733/18 — declararea nulității procurii

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani dosarul nr. 2ra-733/2018 judecător: O. Țurcan instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros Î N C H E I E R E 16 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, Iulia Sîrcu judecători Ion Druță, Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Zinaida Poștar, prin intermediul avocatului Svetlana Mazur, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Zinaida Poștar împotriva lui Andrei Poștar și Tatianei Bîstrițcaia, intervenienți accesorii Ion Radețchi și Veronica Roșca cu privire la declararea nulității procurii, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Zinaida Poștar și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 24 martie 2017 c o n s t a t ă : La 18 iulie 2012, reclamanta Zinaida Poștar a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Poștar și Tatianei Bîstrițcaia, intervenienți accesorii Ion Radețchi și Veronica Roșca cu privire la declararea nulității procurii.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, în perioada aflării sale peste hotarele Republicii Moldova, prin înțelegere prealabilă cu notarul Tatiana Bîstrițcaia și Ion Radețchi, fără știrea sa, prin metoda falsificării semnăturii acesteia a fost falsificată procura trecută în registrul notarului sub nr. 2061 la 30 iunie 2009, potrivit căreia i-ar fi încredințat lui Andrei Poștar mai multe drepturi asupra apartamentului XXXXX, inclusiv dreptul de gaj.

A mai afirmat că, Andrei Poștar folosind procura respectivă a prezentat-o notarului Veronica Roșca, care fără a se încredința în veridicitatea ei, a autentificat contractul de împrumut și ipotecă, trecut în registru cu nr. 20081 la 16 iunie 2009, potrivit căruia Andrei Poștar a luat cu împrumut de la Ion Radețchi suma de 28 800 euro, ipotecând fără acordul reclamantei apartamentul XXXXX, cu indicarea în contractul de împrumut a unor prevederi exagerat de nefavorabile pentru debitorii ipotecari, ca prevederea unei amenzi în valoarea de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

Reclamanta a mai explicat faptul că, falsificarea procurii nr. 2061 din 30 iunie 2009 se confirmă prin raportul de expertiză nr. 305 din 29 iunie 2010, efectuată în cadrul urmăririi penale de către expertul Anatolie Gușan, ordonanța de recunoaștere 1 în calitate de parte vătămată, precum și aplicarea ștampilelor de traversare a frontierei de stat pentru perioada anului 2009. A relatat că procura autentificată de către notarul Tatiana Bîstrițcaia precum și contractul de împrumut și ipotecă încheiat în baza acesteia de către Andrei Poștar și Ion Radețchi, autentificate de notarul Veronica Roșca sunt afectate de nulitate, deoarece au fost încheiate fără cauză, contravin normelor imperative și bunelor moravuri, fiind afectate de eroare considerabilă printr-o falsă reprezentare referitor la părțile actului juridic.

A relevat reclamanta că în cadrul procedurii de autentificare notarială a contractului de ipotecă și a procurii, după stabilirea identității părților, capacității de exercițiu, verificării împuternicirilor reprezentanților urma a fi aplicat de către notar girul pe contractul de ipotecă și procură. Considera că notarii Veronica Roșca și Tatiana Bîstrițcaia, în temeiul art. 51 al Legii cu privire la notariat erau obligați să verifice situația proprietății precum și actele ce confirmă dreptul de proprietate a bunului gajat, fapt ce apoi urma să fie reflectat în gir, după cum rezultă din „Modelele girurilor de autentificare și a certificatelor notariale”, aprobate de Ministerul Justiției. A solicitat Zinaida Poștar declararea nulității procuri autentificate de către notarul Tatiana Bîstrițcaia cu nr. 2061 din 30 iunie 2009, potrivit căreia Zinaida Poștar a încredințat lui Andrei Poștar drepturile asupra apartamentului nr. XXXXX.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 30 noiembrie 2012 acțiunea a fost admisă, fiind recunoscută nulă procura autentificată de către notarul Tatiana Bîstrițcaia sub nr. 2061 din 30 iunie 2009, potrivit căreia Zinaida Poștar a încredințat lui Andrei Poștar drepturile asupra apartamentului XXXXX. S-a încasat în mod solidar din contul lui Andrei Poștar și notarul Tatiana Bîstrițcaia în beneficiul Zinaidei Poștar cheltuieli de judecată în mărime de 100 lei cu titlu de taxa de stat, cheltuieli pentru citarea părților în mărime de 390 lei și cheltuieli pentru asistența juridică în sumă de 2 000 lei, în total 2 490 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2013 a fost respins apelul declarat de Tatiana Bîstrițcaia și menținută hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiției din 26 februarie 2014, cauza a fost ridicată de la examinare în ordine de recurs și remisă la Curtea de Apel Chișinău pentru emiterea unei decizii suplimentare. La 25 martie 2014, Curtea de Apel Chișinău a emis decizie suplimentară, prin care a fost respins apelul declarat de Ion Radețchi și reprezentatul său și menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 iunie 2014 a fost admis recursul declarat de Tatiana Bîstrițcaia, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean, casată integral decizia Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2013 și decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2014 cu restituirea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2015 s-a admis apelul declarat de Tatiana Bîstrițcaia și Ion Radețchi, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 30 noiembrie 2012 din lipsă de competență jurisdicțională, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida 2 Poștar împotriva lui Andrei Poștar și notarului Tatiana Bîstrițcaia, intervenienți accesorii Ion Radețchi și notarul Veronica Roșca cu privire la declararea nulității procurii, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța competentă, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 24 martie 2017 s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Poștar împotriva lui Andrei Poștar și Tatianei Bîstrițcaia, intervenienți accesorii Ion Radețchi și Veronica Roșca cu privire la declararea nulității procurii, autentificate de către notarul Tatiana Bîstrițcaia cu nr. 2061 la 30 iunie 2009. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 29 martie 2017 Zinaida Poștar a depus apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 24 martie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017 s-a respins apelul declarat de Zinaida Poștar și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 24 martie 2017. La 07 decembrie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei motivate (f.d.

155, Vol. II). Iar, la 04 ianuarie 2018, Zinaida Poștar, prin intermediul avocatului Svetlana Mazur a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare, în alt complet de judecată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat în termen, în cazul în care decizia instanței de apel a fost pronunțată la 09 noiembrie 2017, expediată participanților la proces conform scrisorii la 07 decembrie 2017 (f.d.

155, Vol. II), iar la materialele cauzei lipsește dovada recepționării acesteia de către părți. În susținerea recursului, Zinaida Poștar, prin intermediul avocatului Svetlana Mazur a indicat că, consideră neîntemeiată decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea. Totodată indică că, prima instanță și instanța de apel nu au constatat și nu au elucidat pe deplin circumstanțele importante, precum și și-au bazat soluțiile pe fapte neprobate. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 22 martie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. 3 Până la examinarea cauzei intimații nu și-au valorificat dreptul de a depune referință vis-a-vis de recursul declarat, prin care să-și exprime opinia. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că, Zinaida Poștar, prin intermediul avocatului Svetlana Mazur în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului au fost verificate minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului civil, 4 comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Zinaida Poștar, prin intermediul avocatului Svetlana Mazur, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de Zinaida Poștar, prin intermediul avocatului Svetlana Mazur, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Iulia Sîrcu judecători Ion Druță Galina Stratulat 5