2rh-214/18 — declararea nulității clauzelor contractuale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulităţii clauzelor contractuale
- Temei legal
- temeiurile declararii revizuirii
2rh-214/18 — declararea nulității clauzelor contractuale (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.2rh-214/18
Prima instanță, Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău (D. Dulghieru)
Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, B. Bîrcă, I. Secrieru)
Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție (S. Filincova, S. Novac, T. Vieru,
I. Bejenaru, G. Stratulat)
ÎNCHEIERE
24 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Nicolae Craiu
Tatiana Vieru
Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând cererea de revizuire depusă de Ion Radețchi,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Poștar
împotriva lui Andrei Poștar și Ion Radețchi cu privire la declararea nulității clauzelor
contractuale,
împotriva deciziei din 27 noiembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție prin care
a fost respins recursul declarat de Ion Radețchi, reprezentat de avocatul Ion Căpățînă
și a fost menținută decizia din 18 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 08 iulie 2010, Zinaida Poștar a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Andrei Poștar și Ion Radețchi cu privire la declararea nulității clauzelor
contractului de împrumut și ipotecă din 16 septembrie 2009.
În motivarea acțiunii a indicat, că la 16 septembrie 2009 între Ion Radețchi și
Andrei Poștar a fost încheiat contractul de împrumut și ipotecă autentificat de notarul
public Veronica Roșca. Conform prevederilor contractului menționat, Ion Radețchi sa
obligat de a-i transmite cu împrumut lui Andrei Poștar mijloace financiare în sumă de
28 800 de Euro pe un termen de 12 luni, iar Andrei Poștar s-a obligat să restituie
împrumutul în termenul stabilit.
În scopul asigurării rambursării împrumutului, Andrei Poștar a pus în ipotecă
apartamentul nr.XXXXX din str. XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate în
cote-părți egale reclamantei și lui Andrei Poștar, care este fiul acesteia, iar
apartamentul pus în ipotecă le aparține ambilor cu drept de proprietate.
La autentificarea contractului nominalizat, Andrei Poștar a prezentat procura din
30 iunie 2009, prin care Zinaida Poștar îi remite acestuia dreptul său de dispoziție
asupra bunului ce-i aparține.
1
A menționat că, nu a eliberat și nu a semnat procura dată, fapt confirmat prin
aceea că la data pretinsă a întocmirii acesteia se afla în afara teritoriului R. Moldova.
Aceasta denotă evident vicierea voinței, or dânsa nu și-a manifestat nici într-un fel
voința privind transmiterea împuternicirilor privind dispoziția de a permite pârâtului
Andrei Poștar dispunerea de bunul aflat în proprietatea sa.
A solicitat reclamanta declararea nulității contractului de împrumut și ipotecă
din 16 septembrie 2009, încheiat între Andrei Poștar și Ion Radețchi.
Prin cererea de concretizare a cerințelor sale reclamanta a solicitat declararea
nulă a clauzelor contractuale referitoare la ipotecarea apartamentului conținute la
pct.5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 19 din contractul de împrumut și
ipotecă.
Prin hotărîrea din 10 iunie 2011 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău acțiunea
a fost respinsă.
Prin decizia din 18 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de către Zinaida Poștar, casată hotărârea din 10 iunie 2011 a Judecătoriei
Buiucani mun. Chișinău și pronunțată o nouă hotărâre de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 27 noiembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție a fost respins
recursul declarat de Ion Radețchi, reprezentat de avocatul Ion Căpățînă și a fost
menținută decizia din 18 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău.
La 11 iunie 2018 Ion Radețchi a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din
27 noiembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea
deciziei instanței de recurs, cu rejudecarea recursului declarat de Ion Radețchi și
casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea cererii de revizuire a invocat că i-au devenit cunoscute unele
circumstanțe esențiale ale cauzei și anume faptul că prin hotărârea din 30 noiembrie
2012 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău acțiunea depusă de Zinaida Poștar
împotriva lui Andrei Poștar și Tatina Bîstrițcaia, intervenienți accesorii Ion Radețchi
și Veronica Roșca cu privire la declararea nulității procurii, autentificate de către
notarul Tatiana Bîstrițcaia cu nr. 2061 la 30 iunie 2009 a fost admisă și declarată nulă
procura, hotărâre menținută și prin decizia din 02 octombrie 2013 a Curții de Apel
Chișinău. Prin decizia din 26 februarie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost admis
recursul declarat de Tatiana Bîstrițcaia, casată decizia din 02 octombrie 2013 și
restituită cauza la rejudecare în instanța de apel, iar prin decizia din 17 septembrie
2015 a Curții de Apel Chișinău cauza a fost trimisă spre examinare în instanța
competentă Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. Astfel, prin hotărârea din 24 martie
2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, menținută prin decizia din 09 noiembrie
2017 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 16 mai 2018 a Curții Supreme de
Justiție a fost respinsă acțiunea depusă de Zinaida Poștar. Prin urmare, consideră că
contrar împrejurărilor juridice relevante, reținute de Curtea Supremă de Justiție în
decizia din 27 noiembrie 2013, procura în baza căruia a acționat Andrei Poștar nu
este nulă.
Drept temei de revizuire a invocat prevederile art.449 lit. b) și e) din Codul de
procedură civilă.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de
2
Ion Radețchi neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire
împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată
sau casată, emițîndu-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a
modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce
examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de
revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de
revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod
obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
Revizuientul în cererea de revizuire a invocat ca temei de revizuire prevederile
art.449 lit. b) și e) din Codul de procedură civilă și anume că i-a devenit cunoscut
faptul că prin hotărârea din 24 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
menținută prin decizia din 09 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și încheierea
din 16 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă acțiunea depusă de
Zinaida Poștar, rămânând valabilă procura prin care Zinaida Poștar i-a încredințat lui
Andrei Poștar drepturile asupra apartamentului.
În conformitate cu art.449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară
în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei
care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a
întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul
judecării anterioare a cauzei.
În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de revizuire relevă că,
circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea
hotărârii, iar revizuentul nu putea cunoaște despre aceste circumstanțe anterior
pronunțării hotărârii, revizuirea căreia se atacă.
În conformitate cu art.449 lit. e) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în
cazul în care s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței
judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror
revizuire se cere.
Din sensul acestei norme de drept rezultă că revizuirea poate fi declarată doar
dacă hotărârile instanțelor judecătorești care au stat la baza emiterii hotărârii sau a
deciziei a cărei revizuire se cere, au fost anulate sau au fost modificate.
La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție constată că motivul invocat de către revizuientul Ion Radețchi în
susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) și e) Cod
de procedură civilă și nu constituie temei legal ce ar justifica retractarea unei hotărâri
judecătorești rămase irevocabile.
Or, hotărârea din 24 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin
care a fost respinsă acțiunea depusă de Zinaida Poștar cu privire la declararea nulității
procurii autentificate de notarul Tatiana Bîstrițcaia cu nr. 2061 la 30 iunie 2009,
invocată ca temei de revizuire nu conține constatări cu privire la autenticitatea
procurii din lipsa originalului acesteia.
3
Astfel, instanța de judecată a respins acțiunea depusă de Zinaida Poștar cu
privire la declararea nulității procurii din motiv că procura a fost prezentată în
xerocopie și nu în original, dar nu din motivul valabilității acesteia.
Prin urmare, ținând cont de faptul că temeiul revizuirii nu a fost confirmat,
cererea de revizuire depusă de Ion Radețchi nu se încadrează în prevederile art. 449
lit. b) și e) Cod de procedură civilă și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, soluție ce
nu va admite încălcarea principiului siguranței raporturilor juridice, care este unul din
elementele fundamentale ale supremației dreptului.
Instanța de revizuire relevă că revizuirea este definită ca fiind acea cale de atac
prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești
irevocabile și reluarea judecării cauzei cu respectarea principiilor fundamentale ale
unui proces echitabil.
A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este
principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când
instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai
poată fi pusă în discuție. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea
principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor
judecătorești.
Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei
hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă
determinare a cauzei. Competența instanțelor de revizuire trebuie exercitată pentru a
corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă
examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a
două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O
derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită
unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Brumărescu v. România, nr. 28342/95,
§ 61-62 și Roșca v. Moldova, nr.6267/02, §24-25, Riabîh v. Rusia, § 52).
Prin urmare, invocarea de către revizuient precum că prin hotărârea din 24
martie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani a fost respinsă acțiunea depusă de
Zinaida Poștar cu privire la declararea nulității procurii, rămânând valabilă procura
nu relevă prin prisma art. 449 al Codului de procedură civilă careva temeiuri legale,
ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.
Or, instanța de recurs reiterează că hotărârea invocată nu denotă constatări cu
referire la autenticitatea procurii, deoarece, ultima nu a fost prezentată instanței în
original.
Colegiul precizează că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu
corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri
irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor
internaționale.
Examinând argumentele cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție le apreciază drept
irelevante și lipsite de contextul pertinent inițierii procedurii de revizuire, or acestea
de fapt, nu sunt susținute prin nici un fel de probe indubitabile în sensul prevăzut de
art.449 al Codului de procedură civilă și ajunge la concluzia de a respinge cererea de
revizuire declarată de către Ion Radețchi ca inadmisibilă.
4
În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e :
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Radețchi,
împotriva deciziei din 27 noiembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă
la cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Poștar împotriva lui Andrei
Poștar și Ion Radețchi cu privire la declararea nulității clauzelor contractuale.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Nicolae Craiu
Tatiana Vieru
Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
5